Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaohipa i te Bibilia no oe e no vetahi ê

A faaohipa i te Bibilia no oe e no vetahi ê

“I pee ai au i ta oe mau faaueraaˈtoa.”—SAL. 119:128, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976.

1. No te aha ia tiaturi papu ai i te Parau a te Atua?

 A HIˈOPOA ˈi te mau matahiapo e te faaî ra anei te hoê piahi Bibilia i te titauraa ei taata poro, e ui ratou, ‘Te faaite ra anei ta ˈna mau parau e te tiaturi ra oia e o te Parau a te Atua te Bibilia?’ Ia faaite tatou paatoa ma ta tatou mau parau e haaraa e te tiaturi ra tatou i te Bibilia. No te aha? Maoti to tatou tiaturi i te Parau a te Atua e to tatou aravihi i te faaohipa i te reira e tauturu ai tatou ia vetahi ê ia ite o vai ra o Iehova e ia ora ˈtu.

2. No te aha ia ‘mau maite ai i roto i ta tatou i haapii’?

2 Ua faaite te aposetolo Paulo i te faufaaraa o te Parau a te Atua a papai ai ia Timoteo: “Ia mau maite . . . oe i ta oe i haapii ra, i tei tuuhia ˈtu ia oe ra.” Ua faahiti Paulo i ǒ nei i te pue parau mau Bibilia i tiaturi ai Timoteo i te parau apî maitai. Ua haapuai atoa tera pue parau mau i to tatou faaroo e te tauturu noa mai nei ia ‘paari e tae noa ˈtu i te ora.’ (Tim. 2, 3:14, 15) E faaohipa pinepine tatou i te irava i muri noa mai no te haapapu e no ǒ mai te Bibilia i te Atua ra. E faufaa-atoa-hia râ tatou iho. E hiˈopoa anaˈe i tera irava, oia hoi te Timoteo 2, 3:16. (A taio.) E tiaturi papu atu â tatou e mea “tia” anaˈe te mau haapiiraa atoa a Iehova.—Sal. 119:128.

“MEA MAITAI EI HAAPIIRAA”

3-5. (a) Ua aha te nahoa taata tei faaroo i te oreroraa parau a Petero i te Penetekose, e no te aha? (b) No te aha mea rahi te taata tei farii i te parau mau i Tesalonia? (c) Eaha te nehenehe e haaputapû i te taata i teie mahana no nia i ta tatou taviniraa?

3 Ua parau Iesu i te nunaa Iseraela: “Te tono atu nei au i te peropheta, e te taata paari, e te papai parau [aore ra taata haapii] ia outou na.” (Mat. 23:34) Te parau nei oia no nia i ta ˈna mau pǐpǐ, o ta ˈna hoi i haapii atu ia faaohipa i te mau Papai i roto i ta ratou taviniraa. I te Penetekose 33, ua horoa hoê o tera mau taata haapii, te aposetolo Petero, i te hoê oreroraa parau i mua i te hoê nahoa taata i Ierusalema. Ua faahiti o ˈna e rave rahi tuhaa o te mau Papai Hebera. A faaroo ai ia Petero ia faataa i tera mau irava, mea rahi tei ‘putapû i te aau’ e tei tatarahapa i ta ratou hara tahito. E e toru tausani o ratou tei ani i te Atua ia faaore i ta ratou hara e tei riro ei Kerisetiano.—Ohi. 2:37-41.

4 Ua poro te tahi atu taata haapii, te aposetolo Paulo, i te evanelia i rapaeau aˈe ia Ierusalema. Ei hiˈoraa, i Tesalonia, oire no Makedonia, ua paraparau o ˈna i te feia e haamori ra i roto i te hoê sunago. E toru aˈera Sabati, ua ‘parau atu Paulo ia ratou i te parau i papaihia ra, ua haamahorahora i taua parau ra, e ua faaite papu atu e mea tia ia pohe te Mesia e ia tia faahou mai mai te pohe mai.’ Te faahopearaa? “Ua faaroo maira e tahi pae [ati Iuda],” oia atoa ‘te Heleni e rave rahi.’—Ohi. 17:1-4.

5 Te putapû nei e rave rahi taata a faaohipa ˈi tatou i te Bibilia. I Helevetia, ua taio te hoê tuahine i te hoê irava i te tahi taata. I muri iho, ui atura tera taata: “Eaha ta orua faaroo?” Pahono aˈera te tuahine: “E Ite no Iehova mâua to ˈu hoa.” Parau ihora tera taata: “Tera iho â hoi! O vai atu â te haere mai i ǒ ˈu e taio i te Bibilia?”

6, 7. (a) E nafea te mau Kerisetiano e haapii ra i te amuiraa e faaohipa maitai ai i te Bibilia? (b) E nafea ia faaohipa maitai i te mau Papai a faatere ai i te hoê haapiiraa?

6 E nafea ia faaohipa ˈtu â i te Bibilia? Mai te peu e na oe te fanaˈoraa taa ê e haapii i te amuiraa na mua mai, a faaohipa i te mau irava Bibilia taa maitai. Eiaha e haapoto noa i te tahi irava aore ra e taio noa i te reira i nia i te hoê api i neneihia aore ra te hoê taoˈa iti eretoroni. A taio roa ˈtu i roto i ta oe Bibilia, e a faaitoito i te feia e faaroo ra ia na reira. A rave atoa i te taime no te faataa i te irava no te tauturu i te taata ia haafatata ˈtu ia Iehova. Eiaha e faaohipa i te mau faahohoˈaraa mea fifi ia taa aore ra te mau hiˈoraa no te faaata noa i te taata. A faaohipa râ i te taime no te faataa i te Parau a te Atua.

7 Ia haamanaˈo tatou i te aha a faatere ai i te haapiiraa Bibilia? Eiaha tatou ia tuu i te hiti te mau irava Bibilia. E mea tia ia faaitoito tatou i te piahi ia taio i te mau irava i faahitihia i roto i te papai e ia tauturu ia ˈna ia taa i te auraa. E nafea? Eiaha tatou e paraparau noa, e faaitoito anaˈe râ ia ˈna ia faaite i to ˈna manaˈo. Eiaha e faaite atu ia ˈna eaha te tiaturi aore ra eaha te rave. E tuu anaˈe râ i te mau uiraa o te haaferuri e o te tauturu ia ˈna ia ite eaha te rave. *

“MEA MAITAI . . . EI AˈORAA”

8. Eaha ta Paulo aroraa?

8 E aˈo. E pinepine tatou i te manaˈo e na te mau matahiapo tera tuhaa. Na ratou iho â te hopoia ‘e aˈo atu i tei hara.’ (Tim. 1, 5:20; Tito 1:13) Mea faufaa atoa râ ia aˈo ia tatou iho. E Kerisetiano hiˈoraa maitai Paulo e te manaˈo haava mâ. (Tim. 2, 1:3) Noa ˈtu râ, ua papai o ˈna: “Te ite nei [au] i te tahi ture i roto i tau tino nei, i te mârôraa mai i te ture i roto i tau aau nei, e te fa[a]riroraa ia ˈu ei tîtî na te ture ino,” aore ra o te hara. Ma te hiˈopoa i te mau irava tapiri, e taa maitai aˈe tatou te aroraa a Paulo no te haavî i to ˈna huru taata hara.—A taio i te Roma 7:21-25.

9, 10. (a) Eaha paha te mau paruparu ta Paulo i aro noa na? (b) Mea nafea paha Paulo i te aroraa i to ˈna mau paruparu?

9 Eaha te mau paruparu ta Paulo i aro noa na? Noa ˈtu e aita o ˈna i faaite mai, ua papai o ˈna ia Timoteo e e taata “faatura ore” o ˈna i na mua ˈˈe. (Tim. 1, 1:13) Hou a riro mai ai ei Kerisetiano, mea ino mau Paulo i nia i te mau Kerisetiano. Ua faaite o ˈna e ‘e riri rahi to ˈna ia ratou.’ (Ohi. 26:11) Noa ˈtu e ua haapii Paulo ia haavî maite i to ˈna riri, mea fifi paha no ˈna i te tahi taime ia haavî i to ˈna mau huru aau e ta ˈna mau parau. (Ohi. 15:36-39) Eaha tei tauturu ia ˈna?

10 A papai ai i to Korinetia, ua faataa Paulo ua aha oia no te aˈo ia ˈna iho. (A taio i te Korinetia 1, 9:26, 27.) Ua aro mau o ˈna i to ˈna mau paruparu. Aita e hape e ua maimi o ˈna i te mau aˈoraa i roto i te mau Papai, ua taparuparu ia Iehova ia tauturu ia ˈna ia faaohipa i te aˈoraa e ua faaitoito maite i te pee i te reira. * E faufaahia tatou i to ˈna hiˈoraa, te aro atoa nei hoi tatou i to tatou mau hinaaro tia ore.

11. E nafea ia “hiˈopoa maite” ia tatou iho no te ite e tei nia iho â tatou i te eˈa o te parau mau?

11 Eiaha roa ˈtu e manaˈo e e nehenehe ta tatou e faaea i te aro i to tatou mau paruparu. E mea tia ia “hiˈopoa maite” ia tatou iho no te haapapu e tei nia iho â tatou i te eˈa o te parau mau. A taio ai i te mau irava mai te Kolosa 3:5-10, e uiui anaˈe: ‘Te rohi ra anei au no te haavî i to ˈu mau hinaaro tia ore aore ra mea paruparu vau i te pae morare? I nia i te Internet, e opani oioi anei au i te reni ia faura mai te hoê hohoˈa faufau aore ra e maimi au i te tahi atu?’ E faaohipa anaˈe i te aˈoraa Bibilia no tatou iho. E tauturu mai te reira ia vai ‘ara e ia haapao maitai.’—Tes. 1, 5:6-8.

“MEA MAITAI . . . EI FAAITERAA HAPA”

12, 13. (a) Eaha te fa o te “faaiteraa hapa,” e e nafea ia pee i te hiˈoraa o Iesu i roto i tera tuhaa? (b) Eiaha roa ˈtu e faaohipa i teihea huru paraparau a faaafaro ai i te tahi ohipa e o vetahi ê?

12 Teie te auraa o te parau Heleni hurihia i ǒ nei ei “faaiteraa hapa”: e rave i te mea maitai aore ra e faatitiaifaro i te tahi ohipa. I te tahi taime, e mea tia ia faaafaro tatou i te tahi ohipa e te hoê taata ua hape to ˈna manaˈo i ta tatou i parau aore ra i rave. Ei hiˈoraa, ua amuamu te mau tia haapaoraa ati Iuda no nia i te mǎrû o Iesu i nia i “te mau telona e te feia hara.” Pahono aˈera oia: “E ere [n]o te feia ora te tahuˈa, no te feia maˈi râ. E tena na, a haere, a haapii i te auraa i te maa parau ra e, O te aroha ta ˈu i hinaaro, eiaha te tusia.” (Mat. 9:11-13) Ma te faaoromai e te mǎrû, ua faataa Iesu i ta te Atua mau parau i te taata atoa. Ua haapii te feia haehaa e “e Atua aroha noa” Iehova e “te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau.” (Exo. 34:6) No te mau tutavaraa a te Tamaiti a te Atua no te faaafaro i te huru feruriraa o te taata, mea rahi tei faatupu i te faaroo i te parau apî maitai.

13 Te haapii maira te hiˈoraa o Iesu e nafea ia tauturu ia vetahi ê. E parau iria ˈtu paha te hoê taata tei riri i te tahi atu, ‘Ai! Haere mai, faaafaro tâua i te tahi ohipa.’ E ere tera te haerea ta te Timoteo 2, 3:16 i hinaaro e parau. Aita hoi “te mau parau moˈa atoa” e faatia ra ia paraparau tatou mai tera i nia ia vetahi ê. Mai “te ˈoˈe patiatia ra” ta tatou mau parau faahapa. E haamauiui te reira i te taata, eita râ e tauturu ia ˈna.—Mas. 12:18.

14-16. (a) E nafea te mau matahiapo e faatitiaifaro ai i te mau mea ia hinaaro vetahi ê i te tauturu? (b) No te aha mea faufaa roa ˈi ia faaohipa te mau metua i te mau Papai ei “faaiteraa hapa” i roto i to ratou utuafare?

14 E nafea ïa ia faaite i te faaoromai e te mǎrû a faatitiaifaro ai i te tahi ohipa? A feruri na e te ani ra na hoa faaipoipo, o te tatamaˈi pinepine, i te tauturu a te hoê matahiapo. Eaha ta ˈna e rave? Ma te paetahi ore, e haaferuri o ˈna i na hoa faaipoipo i nia i te mau faaueraa tumu Bibilia. E faaohipa paha o ˈna i tei itehia i te pene 3 o te buka Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare. A tauaparau ai, e ite paha te tane e te vahine eaha te aˈoraa te titauhia ia faaohipa roa ˈtu â raua toopiti. I muri aˈe, e ani te matahiapo ia raua e ua maitai mai anei to raua oraraa. Ia titauhia, e horoa ˈtu â o ˈna i te tauturu.

 15 E nafea te mau metua e tauturu ai i ta ratou tamarii no te faatitiaifaro i te tahi ohipa? A feruri na e e hoa apî to ta oe tamahine. No oe râ, e ere i te hoa maitai. A tahi, e mea tia ia ite hau atu â oe no nia i tera hoa. Mai te peu e ua tano iho â oe i te haapeapearaa, a tauaparau e ta oe tamahine. E faaohipa paha oe i te mau faaueraa tumu Bibilia itehia i roto i te piti o te buka Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques. A faataa ˈtu â i te taime no ˈna. E nehenehe atoa oe e hiˈo i to ˈna huru i roto i te taviniraa aore ra a faaanaanatae ai outou ei utuafare. Ia faaite oe i te faaoromai e te mǎrû, e ite ta oe tamahine e te here ra oe ia ˈna e mea faufaa o ˈna no oe. E tauturu te reira ia ˈna ia pee i ta oe aˈoraa e ore e rave i te mau maitiraa peapea mau.

Ma te faaohipa i te Bibilia ei “faaiteraa hapa” e ta ratou tamarii, e tauturu atu te mau metua mǎrû ia ape i te oto e rave rahi (A hiˈo i te  paratarafa 15)

16 Ma te faaoromai e te mǎrû, e faaitoito atoa anaˈe i te feia e haapeapea ra no to ratou ea, tei hepohepo a ere ai i ta ratou ohipa aore ra te fifi ra i te farii i te tahi mea ta te Bibilia e haapii ra. Te faufaahia ra te nunaa o Iehova a faaohipa ˈi i te Parau a te Atua ei “faaiteraa hapa.”

“MEA MAITAI . . . EI FAAITE MAI I TE PARAU-TIA”

17. No te aha ia farii ai tatou i te aˈoraa ma te mauruuru?

17 “Aita roa hoi e aˈo e riro ei mea oaoa i reira ra, e mea oto râ.” I muri aˈe râ, “o te maitai ra ïa o te parau-tia te tupu i taua aˈo ra, i te feia i haamatarohia i te reira.” (Heb. 12:11) Te faˈi nei te rahiraa o te mau Kerisetiano paari e ua tauturu te aˈoraa a to ratou mau metua Kerisetiano ia ratou. E ia farii tatou i te aˈoraa a Iehova na roto i te mau matahiapo, e vai noa tatou i nia i te eˈa o te ora.—Mas. 4:13.

18, 19. (a) No te aha mea faufaa roa ˈi te mau parau o te Maseli 18:13 no te aˈo ma te parau-tia? (b) Eaha te ite-pinepine-hia ia faaite te mau matahiapo i te mǎrû e te here a aˈo ai i te Kerisetiano i hara?

18 E nafea te mau matahiapo e metua e haapii ai ia aˈo maitai? Ua faaite Iehova i te mau Kerisetiano ia aˈo ma “te parau-tia.” (Tim. 2, 3:16) Ia faaohipa ïa tatou i te mau faaueraa tumu Bibilia ei aratai e tia ˈi. Teie hoê i roto i te Maseli 18:13: “Tei parau vave mai aitâ i faaitehia ˈtu, ua faaite oia e maamaa to ˈna, e au ia ˈna te vahavaha.” No reira, ia hara te hoê Kerisetiano, e mea tia ia papu i te mau matahiapo e ua ite ratou i te mau mea atoa i tupu. (Deut. 13:14) I reira noa ratou e nehenehe ai e aˈo ma “te parau-tia.”

19 Te faaue atoa nei te Bibilia i te mau matahiapo ia aˈo ia vetahi ê ma te “mǎrû maite.” (A taio i te Timoteo 2, 2:24-26.) Parau mau, e faainohia paha Iehova aore ra e mauiui paha te feia hapa ore no te hara o te hoê Kerisetiano. Eita râ te hoê matahiapo e tauturu ia ˈna ia aˈo atu o ˈna ma te riri. Ia pee râ te mau matahiapo i te “maitai a te Atua,” e tatarahapa mai paha te Kerisetiano i hara.—Roma 2:4.

20. Ia faaohipa te mau metua i teihea mau faaueraa tumu a aˈo ai i ta ratou tamarii?

20 Ia faaohipa te mau metua i te mau faaueraa tumu Bibilia a aˈo ai i ta ratou tamarii e tia ˈi. (Eph. 6:4) Ia aha te hoê papa ia parauhia mai e ua rave ta ˈna tamaiti i te tahi ohipa ino? Ia papu i tera papa e ua ite o ˈna i te mau mea atoa i tupu hou a faautua ˈi i ta ˈna tamaiti. Eiaha roa ˈtu hoê i roto i te hoê utuafare Kerisetiano ia riri roa ino a taparahi atu ai i te tahi atu. “Ua î te Fatu i te aroha, e te hamani maitai rahi.” E mea tia ia faaite atoa te mau metua i te hoê â huru maitatai î i te here a aˈo ai i ta ratou tamarii.—Iak. 5:11.

TE HOÊ Ô FAUFAA ROA NO Ǒ MAI IA IEHOVA

21, 22. I roto i te Salamo 119:97-104, o teihea mau taˈo te faataa maitai ra i to oe huru aau no te Parau a Iehova?

21 Ua faaite te hoê tavini a te Atua no te aha o ˈna i hinaaro ai i te ture a Iehova. (A taio i te Salamo 119:97-104.) Ma te haapii i te Bibilia, ua noaa ia ˈna te paari, te ite e te maramarama. Ua tauturu te peeraa i to te reira mau aˈoraa ia ˈna ia ore e haere na te mau eˈa haavare i mauiui ai vetahi ê. Ua au e ua oaoa o ˈna i te haapii i te mau Papai. Ua faaoti papu o ˈna e auraro i ta te Atua mau faaueraa no te toea o to ˈna oraraa.

22 Te haafaufaa ra anei oe i “te mau parau moˈa atoa”? Mai te peu e e, e tiaturi atu â oe e e faatupu te Atua i ta ˈna opuaraa. E tauturu atu te mau aˈoraa Bibilia ia ore e rave i te hara e pohe ai oe. E ma te faataa maite i te reira ia vetahi ê, e tauturu oe ia ratou ia haere e ia faaea i nia i te eˈa o te ora. E faaohipa roa ˈtu â anaˈe i “te mau parau moˈa atoa” a tavini ai i to tatou Atua î i te here e te paari hope ra o Iehova.

^ E pinepine Iesu i te ui i te taata ta ˈna e haapii ra, “Eaha to outou manaˈo?,” a tiai atu ai i te pahonoraa.—Mat. 18:12; 21:28; 22:42.

^ Mea rahi te faaitoitoraa i roto i ta Paulo mau rata no te aro i te mau hinaaro tia ore. (Roma 6:12; Gal. 5:16-18) E tano ia manaˈo e ua faaohipa o ˈna i ta ˈna i aˈo ia vetahi ê.—Roma 2:21.