Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ei taata haapii evanelia outou

Ei taata haapii evanelia outou

“E rave i te ohipa a te haapii evanelia, e rave faahope roa i to toroa na.”—TIM. 2, 4:5.

1. No te aha o Iehova te Haapii evanelia matamua e maitai roa ˈˈe?

 E FAAITE te hoê haapii evanelia i te parau apî maitai. O Iehova te Haapii evanelia matamua e maitai roa ˈˈe. A orure hau ai to tatou na metua matamua, ua faaite oioi Iehova i te hoê parau apî maitai no nia i te ophi: e haamouhia Satani te Diabolo. (Gen. 3:15) I te roaraa o te tau, ua faaurua te Atua i te taata taiva ore no te papai i te mau tuhaa rii faufaa. No nia i te aha? Te ravea e faaraahia ˈi to ˈna iˈoa, e faaorehia ˈi te ino ta Satani i faatupu e e fanaˈo faahou ai tatou i ta Adamu raua Eva i ere.

2. (a) Eaha te tuhaa a te mau melahi i roto i te ohipa pororaa evanelia? (b) Eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho no te feia haapii evanelia?

2 E haapii evanelia atoa te mau melahi. E faaite ratou i te parau apî maitai e e tauturu ia vetahi ê ia haaparare i te reira. (Luka 1:19; 2:10; Ohi. 8:26, 27, 35; Apo. 14:6) E no nia i te melahi rahi ra o Mikaela? A ora ˈi ei taata, ua vaiiho Iesu i te hiˈoraa no te feia haapii evanelia. Ua niu o ˈna i to ˈna oraraa i nia i te faaite-haere-raa i te parau apî maitai.—Luka 4:16-21.

3. (a) Eaha te parau apî maitai ta tatou e faaite haere? (b) Eaha na uiraa faufaa no tatou ei taata haapii evanelia?

3 Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia riro ei haapii evanelia. (Mat. 28:19, 20; Ohi. 1:8) Ua faaitoito Paulo ia Timoteo: “E rave i te ohipa a te haapii evanelia, e rave faahope roa i to toroa na.” (Tim. 2, 4:5) Eaha te parau apî maitai ta tatou e poro? Te parau mau mahanahana e te here maira to tatou Metua i te raˈi ra o Iehova. (Ioa. 3:16; Pet. 1, 5:7) E haapapuraa to ˈna Basileia o to ˈna here no te huitaata. No reira tatou e faaite ai ma te oaoa ia vetahi ê ia auraro i te faatereraa o te Basileia e i te Atua. Ia rave atoa i te mea tia no te riro ei hoa no ˈna. (Sal. 15:1, 2) E faaore Iehova i te mauiui tano ore atoa e tae noa ˈtu te mauiui no te mau mea tahito. E parau apî maitai teie, e ere anei? (Isa. 65:17) Ei taata haapii evanelia, e hiˈopoa anaˈe e piti uiraa faufaa: No te aha mea faufaa ˈi ia faaroo te taata i te parau apî maitai? E nafea ia riro ei taata haapii evanelia aravihi?

NO TE AHA IA FAAROO TE TAATA I TE EVANELIA?

Uiraa maitai e tauturu i te taata ia ite i te tumu ratou e tiaturi ai

4. Eaha te tahi mau parau haavare a te taata no nia i te Atua?

4 A feruri na e e parauhia ˈtu e ua faarue to oe papa ia oe e i to utuafare. E faaite atu paha vetahi, o te faahua parau ra e matau ia ˈna, e mea tâuˈa ore to oe papa, mea tahuna i te parau e mea ino mau oia. E parau atoa ˈtu paha vetahi e aita e faufaa ia imi i to oe papa, ua pohe o ˈna. Hoê â huru parau haavare ta e rave rahi no nia i te Atua. Te haapii nei ratou e aita e nehenehe e ite o vai ra te Atua aore ra mea ino o ˈna. Te haapii nei vetahi mau aratai haapaoraa e e faautua te Atua i te feia ino i roto i te po auahi. Area vetahi ê, te parau nei ïa e o te Atua te tumu o te mauiui faatupuhia e te mau ati natura. No ratou, noa ˈtu e e taata maitai e e taata ino te pohe i roto i tera mau tupuraa, e faautuaraa te reira a te Atua.

Uiraa e haamahora i to ratou feruriraa e aau ia farii i te parau mau

5, 6. Mea nafea te haapiiraa niu ore o te tauiuiraa o te mau mea ora e te mau haapiiraa hape i te ohiparaa i nia i te taata?

5 No vetahi ê, aita iho â e Atua. A hiˈo na i te haapiiraa niu ore o te tauiuiraa o te mau mea ora. No te feia e turu ra i tera haapiiraa, ua fa noa mai te ora mai tera. Aita e Atua Poiete. Ua parau atoa vetahi e no roto mai te taata i te animara. E ere ïa i te mea maere ia haa te hoê taata mai te animara ra te huru. No ratou, e faatere noa tei puai i tei paruparu, mai tera iho â. No reira e rave rahi taata e manaˈo ai e eita te ohipa tia ore e mou. Aita ïa e tiaturiraa to te feia e farii ra i te haapiiraa o te tauiuiraa o te mau mea ora.

6 Te mea papu, te mauiui atoa nei te taata i teie anotau hopea no te haapiiraa niu ore o te tauiuiraa o te mau mea ora e te mau haapiiraa hape. (Roma 1:28-31; Tim. 2, 3:1-5) E ere teie mau haapiiraa i te parau apî maitai. Ua vaiiho râ te reira i te taata i roto i te “manaˈo haapourihia, e te taa ê hoi i te ora a te Atua,” mai ta te aposetolo Paulo i parau. (Eph. 4:17-19) Ua tapea atoa teie mau haapiiraa i te taata ia farii i te parau apî maitai no ǒ mai i te Atua ra.—A taio i te Ephesia 2:11-13.

Uiraa e tauturu atu ia feruriruri ia ite ia ratou te pahonoraa tano

7, 8. Eaha te ravea otahi e taa roa ˈi i te taata te parau apî maitai?

7 No te faafaite i te taata i te Atua, e mea tia ia ite ratou eaha ta te Bibilia e haapii mau ra. E tauturu anaˈe ia ratou ia ite i te pahonoraa i ta ratou mau uiraa no nia i te Atua. E nehenehe tatou e faaohipa i te buka rairai Parau apî oaoa a te Atua. E huti paha ïa tatou i to ratou ara-maite-raa i nia i te mau uiraa, Eaha te tiaturiraa no te feia pohe? e No te aha te Atua e vaiiho noa ˈi i te ino e te mauiui?

8 Teie te ravea otahi e taa roa ˈi i te taata te parau apî maitai no nia i te Atua e ta ˈna opuaraa: te haapiiraa i te Bibilia. E fanaˈoraa taa ê mau ia tauturu ia ratou ia ite i te pahonoraa i ta ratou mau uiraa! Ia putapû râ to ratou aau, eita e navai ia haamaramarama noa ia ratou. E mea tia ia tauturu ia ratou ia taa no te aha mea faufaa ˈi ia tiaturi ratou. (Tim. 2, 3:14) E pee anaˈe ïa i te hiˈoraa o Iesu. No te aha mea aravihi ai o ˈna i roto i tera tuhaa? Teie hoê tumu: ua faaohipa maitai o ˈna i te mau uiraa. E nafea ia na reira atoa?

E TUU TE FEIA HAAPII EVANELIA ARAVIHI I TE UIRAA

9. Ia aha tatou no te tauturu i te taata ia tiaturi i te parau apî maitai?

9 Mai ia Iesu, e faaohipa anaˈe i te mau uiraa i roto i te taviniraa. No te aha? A hiˈo na i teie tupuraa: E parau atu to oe taote e mea tia ia tâpûhia oe, mea atâta râ. E tiaturi paha oe ia ˈna. Eaha râ ia na reira mai oia hou a uiui ai ia oe no nia i to oe ea? E tiaturi anei oe ia ˈna? Eita paha. Noa ˈtu e e taote aravihi mau o ˈna, e mea tia ia uiui e ia faaroo o ˈna ia oe no te tauturu ia oe. Hoê â huru no te tauturu i te taata ia farii i te parau apî maitai o te Basileia. Ia tuu tatou i te mau uiraa maitai e tia ˈi. I reira noa tatou e taa ˈi e nafea ia tauturu ia ratou.

Ia putapû te aau o te taata, e tauturu anaˈe ia ratou ia taa no te aha mea faufaa ˈi ia tiaturi ratou

10, 11. Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia pee tatou i te huru haapiiraa a Iesu?

10 Ua ite Iesu e e faaohipa te hoê taata haapii i te mau uiraa no te ite hau atu â no nia i te hoê piahi. Oia atoa râ no te tauturu i te piahi ia feruri e ia horoa i to ˈna manaˈo. Ei hiˈoraa, a hinaaro ai Iesu e haapii i ta ˈna mau pǐpǐ i te faufaaraa o te haehaa, ua tuu na mua oia i te mau uiraa o te haaferuri ia ratou. (Mar. 9:33) No te haapii ia Petero e nafea ia feruri ia au i te mau faaueraa tumu, ua tuu atu Iesu i te hoê uiraa e piti pahonoraa. (Mat. 17:24-26) A hinaaro ai Iesu e ite eaha to roto i te aau o ta ˈna mau pǐpǐ, ua tuu atu o ˈna i te mau uiraa no te ite i to ratou manaˈo. (A taio i te Mataio 16:13-17.) Aita Iesu i parau noa ˈtu i te taata eaha te rave. Ma te faaohipa i te mau uiraa, ua turai o ˈna ia ratou ia farii i te parau apî maitai e ia taui.

11 Ia faaohipa maitai tatou i te mau uiraa mai ia Iesu, e toru aˈe ohipa ta tatou e rave. E ite tatou e nafea ia tauturu maitai aˈe i te taata. E pahono tatou i te mau patoiraa e tuuhia mai paha. E e haapii tatou i te taata haehaa e nafea ratou e faufaahia ˈi i te reira. E faaite teie na tupuraa e toru e nafea ia faaohipa maitai i te mau uiraa.

12-14. E nafea ia tauturu i ta oe tamarii ia poro ma te itoito? A faataa.

12 Tupuraa 1: Ei metua, ia aha ia faaite atu ta oe tamarii taurearea e mea fifi no ˈna ia paraparau i to ˈna hoa haapiiraa no nia i ta ˈna mau tiaturiraa? E nafea ia tauturu ia ˈna ia poro ma te itoito? Eiaha e faahapa ia ˈna aore ra e horoa oioi i te aˈoraa. A pee i te hiˈoraa o Iesu ma te tuu i te tahi mau uiraa no te ite i to ˈna manaˈo. E nafea ïa?

13 A taio e o ˈna i te mau tuhaa o te buka rairai Parau apî oaoa a te Atua. I muri aˈe i te hiˈoraa i te mau tumu parau i te api hopea, a ani atu o teihea ta ˈna e anaanatae roa ra. A faaitoito ia ˈna ia feruri i te tahi atu mau tumu mea au ai na ˈna tera tumu parau e e nafea o ˈna e faataa ˈi i te reira i te tahi atu.—Roma 12:2.

14 A faataa i ta oe tamarii e e nehenehe ta ˈna e pee i ta oe huru raveraa a aparau ai e to ˈna hoa haapiiraa ma te ani i to ˈna manaˈo no nia i tera tumu parau. Ei hiˈoraa, e ani atu paha o ˈna i to ˈna hoa ia taio i te paratarafa o te uiraa 2 o te haapiiraa 6, oia hoi, Eaha te tupu ia pohe te taata? I reira, e nehenehe to tamarii e ui atu, “Ua faatia anei Lazaro i te tahi mea no nia i ta ˈna i ite i roto i te pohe a faatia faahou ai Iesu ia ˈna?” E pahono paha to ˈna hoa aita. E ui atu ïa to tamarii, “Mai te peu e tera iho â, e ere anei ïa i te mea tano ia tiaturi e ia pohe tatou, aita ta tatou e parau itea faahou mai ta te Bibilia e haapii ra?” No te tauturu i ta oe tamarii ia paraparau ma te au ia vetahi ê no nia i to ˈna faaroo, a rave tamau i te mau faaineineraa poto e o ˈna. Ia tauturu oe ia ˈna ia faaohipa maitai i te mau uiraa, e riro mai oia ei taata haapii evanelia aravihi.

15. E nafea paha ia faaohipa i te mau uiraa no te haaferuri i te feia o te tiaturi ra e te vaiiho noa ra te Atua i te mauiui no te faautua i te taata?

15 Tupuraa 2: A poro ai, e farerei paha tatou i te taata o te tiaturi ra e te vaiiho noa ra te Atua i te mauiui no te faautua ia tatou. Ma te faatura, e nehenehe tatou e ani atu no te aha o ˈna e manaˈo ai mai tera. E faaroo anaˈe ia ˈna a haapopou atu ai ia ˈna i te feruri-maite-raa i tera mau mea. Ia oti, e nehenehe tatou e ani atu e e farii anei o ˈna ia taio i te hoê papai e faataa ra i te tumu e vaiiho noa ˈi te Atua i te ino e te mauiui. Ia farii o ˈna, e pûpû anaˈe ïa i te buka rairai Parau apî oaoa a te Atua. E au te mau uiraa tuuhia ma te mǎrû e te faatura i te hoê taviri e hohora ˈi te hoê taata i to ˈna aau i te parau apî maitai.

16. No te aha aita i navai ia taio noa te piahi i te pahonoraa i roto i te hoê papai haapiiraa Bibilia?

16 Tupuraa 3: A faatere ai i te hoê haapiiraa Bibilia, e nehenehe ta tatou e faataio noa i te piahi te pahonoraa i roto i te papai. Ia na reira râ tatou, eita o ˈna e haere i mua i te pae varua. No te aha? Eita te hoê piahi o te taio noa i te pahonoraa ma te ore e feruriruri i te reira e aa maitai i roto i te parau mau. No te patoiraa, e nehenehe o ˈna e riro mai te hoê tiare o te maemae no te veavea rahi. (Mat. 13:20, 21) Mea faufaa roa ïa ia ui atu tatou eaha to ˈna manaˈo i ta ˈna e haapii ra. A tamata i te ite e te farii ra anei oia i tei itehia ˈtura aore ra aita. Te mea faufaa roa ˈtu â, a turai ia ˈna ia faaite no te aha. E a tauturu ia ˈna ia feruriruri i te mau Papai e tia ˈi ia ˈna ia taa eaha te pahonoraa tano. (Heb. 5:14) E faaohipa maitai anaˈe i te mau uiraa. E aa maitai ïa ta tatou mau piahi i roto i te faaroo e e nehenehe ta ratou e tapea i te paari i mua i te patoiraa aore ra te haavare. (Kol. 2:6-8) Eaha ˈtu â te rave no te riro ei haapii evanelia?

E TAUTURU TE FEIA HAAPII EVANELIA ARAVIHI TE TAHI I TE TAHI

17, 18. A poro ai e te tahi atu, e nafea ia ohipa amui?

17 Ua tono apipiti Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i roto i te pororaa. (Mar. 6:7; Luka 10:1) I muri aˈe, ua faahiti Paulo i te “hoa rave ohipa” tei ‘rave atoa i te ohipa i te evanelia’ ia ˈna ra. (Phil. 4:3) Ia au i tera mau hiˈoraa Bibilia, i 1953, ua haamata te feia poro i te Basileia i te hoê porotarama no te faaineine ia vetahi ê i roto i te taviniraa.

18 E nafea ia ohipa amui a poro ai e te tahi atu Kerisetiano? (A taio i te Korinetia 1, 3:6-9.) A imi i roto i ta oe Bibilia te mau irava ta to apiti e faaohipa ra. A hiˈo ia ˈna aore ra i te taata a paraparau ai raua. A faaroo maitai i te tauaparauraa peneiaˈe e hinaaro to apiti i te tauturu no te pahono i te hoê patoiraa. (Koh. 4:12) E ara râ eiaha e tâpû noa i te parau a to hoa a haaferuri ai o ˈna i te taata. E paruparu paha to apiti e e painu te taata. E nehenehe atoa oe e paraparau, a horoa noa râ hoê aore e piti manaˈo poto. E a vaiiho e na to apiti e aratai i te aparauraa.

19. Eaha te haamanaˈo, e no te aha?

19 E nafea orua to hoa pororaa e faaitoito ai te tahi i te tahi a haere ai mai tera i tera fare? No te aha e ore ai e aparau e nafea ia haamaitai i ta orua faaiteraa? E ara râ eiaha e faaite i te mau parau haaparuparu no nia i te taata o ta orua tuhaa fenua. Eiaha atoa e faaino i to tatou mau hoa haapii evanelia. (Mas. 18:24) E haamanaˈo anaˈe e e farii repo tatou. Ma te hamani maitai rahi, te horoa mai nei Iehova i te hoê taoˈa, te taviniraa o te parau apî maitai. (A taio i te Korinetia 2, 4:1, 7.) E haafaufaa anaˈe ïa i tera taoˈa ma te rave i tei nehenehe no te riro ei haapii evanelia maitai.