Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mea itoito anei oe i te mau ohipa maitatai?

Mea itoito anei oe i te mau ohipa maitatai?

‘Ua horoa Iesu Mesia ia ˈna iho no tatou, ia tamâ oia ia tatou ei taata mau no ˈna iho, e te itoito i te mau ohipa maitatai.’—TITO 2:13, 14.

1, 2. Eaha te fanaˈoraa taa ê otahi a te mau Ite no Iehova, e eaha to oe manaˈo i te reira?

 NO E rave rahi, e haamaitairaa rahi mau ia fanaˈo i te hoê re no te hoê ohipa taa ê i ravehia. Ei hiˈoraa, ua fanaˈo vetahi i te hoê re a tauturu ai ratou e piti nunaa ia faatupu i te hau. E fanaˈoraa taa ê roa ˈtu â râ ia tonohia e te Atua no te tauturu i te taata ia faatupu i te taairaa hau e o ˈna!

2 E fanaˈoraa taa ê otahi ta tatou ei Ite no Iehova. Arataihia e te Atua e te Mesia, te tauturu nei tatou i te taata ia ‘faafaite i te Atua.’ (Kor. 2, 5:20) Te faaohipa ra Iehova ia tatou no te faatae i te taata ia ˈna ra. Mea na reira e mirioni taata i roto i na 235 tiahapa fenua i te riroraa ei hoa no te Atua e i te fanaˈoraa i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu. (Tito 2:11) Ma te itoito rahi, te parau nei tatou i ‘tei hinaaro ra, ia rave noa mai i te pape ora.’ (Apo. 22:17) Te poihere e te haapao maite nei tatou i teie hopoia faufaa. E tano iho â ïa ia piihia tatou te hoê nunaa “itoito i te mau ohipa maitatai.” (Tito 2:14) E hiˈo anaˈe e nafea to tatou itoito no te mau ohipa maitatai e tauturu mai ai ia faatae i te taata ia Iehova ra. Te hoê ravea, maoti ïa ta tatou ohipa pororaa.

A PEE I TE ITOITO O IEHOVA E IESU

3. Eaha ta te itoito o Iehova e haapapu maira?

3 Ia au i te Isaia 9:7, e Arii mai te Tamaiti a te Atua e e rave o ˈna i te mau mea maitatai no te huitaata. E tupu tera mau mea atoa no ‘te itoito o Iehova.’ Te itoito i ǒ nei, o te hinaaro-uˈana-raa ïa e rave i te tahi ohipa. Te haapapu maira ïa teie irava e te hinaaro mau ra Iehova e faaora i te huitaata. Ia oaoa e ia itoito tatou i te poro no te mea mea itoito te Atua ra o Iehova. Ei hoa ohipa a te Atua, ua faaoti papu anei oe e apiti rahi atu â i te pororaa i te parau apî maitai?—Kor. 1, 3:9.

4. Mea nafea Iesu i te faaiteraa ma te tia roa e ua tapea o ˈna i to ˈna itoito rahi i roto i te taviniraa?

4 A hiˈo atoa na i te hiˈoraa tia roa o Iesu. Ua tapea o ˈna i to ˈna itoito rahi i roto i te taviniraa noa ˈtu te patoiraa uˈana. Ua na reira o ˈna e tae roa ˈtu i to ˈna pohe. (Ioa. 18:36, 37) A fatata mai ai te hora e faatusia ˈi o ˈna ia ˈna, ua puai roa ˈtu â ta Iesu faaotiraa e tauturu ia vetahi ê ia ite o vai ra o Iehova.

5. Mea nafea Iesu i te haaraa ia au i ta ˈna faahohoˈaraa o te tumu suke?

5 I te matahiti 32, ua horoa Iesu i te faahohoˈaraa o te hoê taata e te tumu suke hotu ore i roto i ta ˈna ô vine. E toru matahiti i mairi a faaue ai tera taata i ta ˈna rave ohipa ia tâpû i tera tumu. Ua ani râ te rave ohipa maa taime â no te utaru atu. (A taio i te Luka 13:6-9.) Mea iti te taata tei riro ei pǐpǐ a Iesu. Mai i roto râ i te faahohoˈaraa o te taata ô vine, ua faaohipa Iesu i te taime poto i toe ia ˈna, e ono avaˈe, no te poro rahi atu â i Iudea e Pérée. Tau mahana hou o ˈna a pohe ai, ua oto Iesu. Aita hoi te rahiraa i farii i ta ˈna poroi.—Mat. 13:15; Luka 19:41.

6. No te aha ia apiti rahi atu â tatou i te taviniraa?

6 Te piri noa ˈtu ra tatou i te hopea. Mea faufaa roa ïa ia poro rahi atu â, e ere anei? (A taio i te Daniela 2:41-45.) E fanaˈoraa taa ê mau ia riro ei Ite no Iehova! O tatou anaˈe i te fenua te nehenehe e faaite haere e nafea te mau fifi o te huitaata e faaafarohia ˈi. Ua faahiti iho nei te hoê papai vea e aita roa e nehenehe e ite no te aha te feia maitai e roohia ˈi i te ati. O ta tatou hopoia e haamaitairaa Kerisetiano ia faaite i ta te Bibilia mau pahonoraa. Ia itoito rahi tatou maoti te varua moˈa a amo ai i ta tatou hopoia no ǒ mai i te Atua ra. (Roma 12:11) Maoti ta Iehova haamaitairaa, e tauturu tatou i te taata ia ite e ia here ia ˈna.

HURU FERURIRAA HAAPAE E FAAHANAHANA IA IEHOVA

7, 8. E nafea te huru feruriraa haapae e faahanahana ˈi ia Iehova?

7 Mai ia Paulo, e nehenehe tatou e ite i roto i ta tatou taviniraa i “te ara, e te haapaeraa maa.” (Kor. 2, 6:5) Te faaite maitai ra teie mau parau i te manaˈo haapae. E te haamanaˈo maira te reira i te mau pionie e tuu ra i ta ratou taviniraa na mua roa a amo atoa ˈi i ta ratou mau haamâuˈaraa. Oia atoa i ta tatou mau mitionare taiva ore e faaitoito nei i te tauturu i te taata i te fenua ê. (Phil. 2:17) I te tahi taime, te haapae atoa nei ta tatou mau matahiapo i te maa aore ra te taoto no te haapao i te mamoe a te Atua. Te vai atoa ra te mau Kerisetiano ruhiruhia e o tei maˈihia o te faaitoito ra i te apiti i te mau putuputuraa e te pororaa. E itoitohia tatou ia ite i teie mau tavini a te Atua e haapae ra ia ratou iho no ta ratou taviniraa. Area vetahi ê, e taui paha ïa to ratou manaˈo i ta tatou taviniraa.

8 Ua papai te hoê taata e ere i te Ite no Iehova i te hoê vea i Beretane: ‘Aita te taata e tiaturi faahou ra i te haapaoraa. Te aha nei tera mau tia faaroo? Mea papu e aita ratou e haere ra e farerei i te taata mai ta te Mesia i rave. E au ra e hoê noa haapaoraa te na reira ra, te mau Ite no Iehova. Te haere nei ratou e farerei i te taata e e poro i te parau mau.’ I roto i teie nei ao, e manaˈo noa te taata ia ratou iho. Te faahanahana mau ra ïa to tatou huru feruriraa haapae i te Atua ra o Iehova.—Roma 12:1.

E faaiteraa puai ta oe e horoa ia ite te taata ia oe i roto i te taviniraa

9. Eaha te tauturu mai ia itoito noa i te mau ohipa maitatai i roto i ta tatou taviniraa?

9 Ia aha râ mai te peu e te iti ra to tatou itoito no te taviniraa? Mea maitai ia feruri maite i ta Iehova e rave nei maoti te ohipa pororaa. (A taio i te Roma 10:13-15.) E ora ˈtu te taata ia tiaoro ratou i te iˈoa o Iehova ma te faaroo. E nafea râ ratou e na reira ˈi ia ore tatou e poro atu? E tauturu mai te reira ia itoito noa i te mau ohipa maitatai e ia rave i tei nehenehe no te poro i te parau apî maitai o te Basileia.

HAEREA MAITAI O TE FAATAE I TE TAATA I TE ATUA

E ite te taata i to haerea tia e to itoito

10. No te aha e nehenehe ai e parau e e faatae to tatou haerea maitai i te taata i te Atua ra?

10 Mea faufaa te itoito rahi no te taviniraa. Eita râ e navai no te faatae i te taata i te Atua ra. Mea faufaa atoa te haerea maitai. Ta Paulo ïa i haapapu a papai ai: “Aore roa [tatou] i tuu i te turoriraa i te taata atoa, ia ore ia faainohia te toroa nei.” (Kor. 2, 6:3) No ta tatou mau parau maitai e to tatou haerea tia, e hinaaro paha vetahi ê e tavini ia Iehova. (Tito 2:10) Te faarooroo nei tatou e te farii nei te taata i te parau mau a ite ai i to tatou haerea tei au i to te Mesia.

11. No te aha ia feruri e ia pure no nia i te mau faahopearaa o to tatou haerea?

11 No to tatou haerea maitai, e hinaaro paha te taata e haapii i te parau mau. Te auraa ïa e no to tatou haerea tano ore, eita paha te taata e hinaaro e ite o vai ra o Iehova. I te ohipa, i te fare aore ra i te fare haapiiraa, e ara anaˈe ia ore e rave i te tahi mea e faaino ai te taata i ta tatou taviniraa e to tatou haerea. Ia ‘rave hinaaro mau tatou i te hara,’ e mutu roa to tatou taairaa e o Iehova. (Heb. 10:26, 27) E tauturu mai teie manaˈo ia feruri e ia pure no nia i ta tatou e rave nei e ta te reira e faaite ra ia vetahi ê. Te ino noa ˈtura te mau ture aveia morare a teie nei ao. Mea ohie aˈe ïa no te feia aau rotahi ia ite i te taa-ê-raa i rotopu i tei haamori i te Atua e i tei ore e haamori ia ˈna. (Mal. 3:18) Oia mau, mea faufaa roa ia faaite i te haerea maitai no te faafaite i te taata i te Atua ra.

12-14. E nafea to tatou faaoromai i roto i te tamataraa e ohipa ˈi i nia i to vetahi ê manaˈo i te parau mau? A faataa.

12 Ua faataa Paulo i to Korinetia e ua faaruru o ˈna i te ati, te ahoaho, te papai e te tapearaa. (A taio i te Korinetia 2, 6:4, 5.) A ite ai i to tatou faaoromai i roto i te mau tamataraa, e farii paha te taata i te parau mau. A tau matahiti aˈenei, ua tamata vetahi i te faaore i te mau Ite no Iehova i te hoê tuhaa fenua i Angola. Ua haaati ratou e piti Ite no Iehova e e 30 taata i anaanatae tei putuputu. Ua haaputu e ua faahepo aˈera ratou i te feia no ǒ ia hiˈo a rutuhia ˈi tera mau taata hapa ore a tahe roa ˈi te toto. Ua rutu-atoa-hia te vahine e te tamarii. Ua hinaaro ratou ia mǎtaˈu te taata ia faaroo i te mau Ite no Iehova. I muri aˈe râ, mea rahi te taata no ǒ tei ani i te mau Ite te hoê haapiiraa Bibilia! Ua haere â te ohipa pororaa i mua, mea rahi te taata tei farii i te parau mau e ua haamaitaihia te mau taeae.

13 Te faaite maitai ra teie hiˈoraa i te faahopearaa maitai o to tatou taiva ore i te mau faaueraa tumu Bibilia i nia i te tahi atu. E feruri anaˈe i te rahiraa taata tei faafaite i te Atua ra no te itoito o Petero e te tahi atu mau aposetolo. (Ohi. 5:17-29) E nehenehe to tatou mau hoa haapiiraa, hoa ohipa aore ra melo utuafare e farii i te parau mau a ite ai i to tatou taiva ore.

14 Te hamani-ino-hia nei vetahi o to tatou mau taeae. Ei hiˈoraa, i Aramenia, fatata e 40 taeae tei tapeahia no to ratou tiaraa amui ore. E mea rahi â te tapeahia i te mau avaˈe i mua. I Érythrée, e 55 tavini a Iehova tei mau i te fare auri, e 60 tiahapa matahiti to vetahi. I Korea apatoa, fatata e 700 Ite tei tapeahia no to ratou faaroo. A 60 matahiti i teie nei teie ohipa i te tupu-noa-raa. E pure anaˈe ia faahanahana te taiva ore o to tatou mau taeae tei hamani-ino-hia i te Atua e ia tauturu i te feia hinaaro i te parau-tia ia farii i te parau mau.—Sal. 76:8-10.

15. A faataa e nafea te hoê haerea tia e turai ai i te taata ia farii i te parau mau.

15 E nehenehe atoa te taata e farii i te parau mau a ite ai i to tatou haerea tia. (A taio i te Korinetia 2, 6:4, 7.) Teie te hoê tupuraa: Te aufau ra te hoê tuahine i to ˈna tere na nia i te hoê pereoo faauta taata a parau ai to ˈna hoa e aita e faufaa, mea poto roa hoi te tere. Faataa aˈera te tuahine e mea tano ia aufau i tera tere noa ˈtu e no te pou i te tapearaa i mua. I muri aˈe, pou atura to ˈna hoa. Ui aˈera te taata faahoro i te tuahine, “E Ite no Iehova anei oe?” Pahono atura oia, “E, no te aha teie uiraa?” “Ua faaroo vau i ta oe i parau no nia i te aufauraa i te titeti. Mea iti roa te taata e na reira nei e te faaite nei i te haerea tia i te mau mea atoa, ua ite râ vau e te na reira nei te mau Ite no Iehova.” Tau avaˈe i muri aˈe, tapiri atura te hoê tane i pihai iho i te tuahine i te putuputuraa e parau aˈera, “Te taa ra anei ia oe o vai ra vau? O vau te taata faahoro pereoo uta taata tei aparau e o oe no nia i te aufauraa i te titeti. I to ˈu iteraa i to oe haerea, ua hinaaro vau e haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova.” No to tatou haerea tia, e tiaturi te taata i te parau apî maitai ta tatou e poro ra.

A FAAITE NOA TE HURU MAITATAI E FAAHANAHANA I TE ATUA

16. Eaha paha te tupu ia faaite tatou i te faaoromai, te here e te hamani maitai? A faataa eaha ta te mau aratai haapaoraa hape e rave ra.

16 E faatae atoa tatou i te taata ia Iehova ra a faaite ai i te faaoromai, te here e te hamani maitai. E hinaaro paha vetahi e hiˈo maira e haapii no nia ia Iehova, ta ˈna mau opuaraa e to ˈna nunaa. E faahanahana te huru e te haerea o te mau Kerisetiano mau i te Atua. Te faahua parau nei vetahi mau tia faaroo e mea maitai to ratou haerea e huru. Te haavare nei râ ratou i ta ratou nǎnǎ e te rave atoa nei i ta ratou moni no te hoo mai i te fare e te pereoo moni mau. Ua hamani atoa hoê i te fare no te urî e te matini faatoetoeraa mataˈi i roto! Aita ratou e pee ra i ta te Mesia aˈoraa e “horoa noa.” (Mat. 10:8) Mai te mau tahuˈa ino râ o Iseraela i tahito, te haapii nei ratou no te moni noa. Hau atu â, mea hape te rahiraa o ta ratou mau haapiiraa no nia i te Atua. (Mika 3:11) Eita tera huru haerea haavare e faafaite i te taata i te Atua ra.

17, 18. (a) E nafea tatou e faahanahana ˈi ia Iehova ma to tatou haerea? (b) No te aha e tamau noa ˈi i te rave i te mau ohipa maitatai?

17 I te tahi aˈe pae, e putapû te taata i te mau haapiiraa Kerisetiano e to tatou huru i nia ia vetahi ê. Ei hiˈoraa, a poro ai i tera i tera uputa, ua tiahi-oioi-hia te hoê pionie e te hoê vahine ivi ruhiruhia. Ua parau atu tera vahine e a pate ai te ôe, to nia iho o ˈna i te eˈa paiumaraa i te vahi tunuraa maa e tamata ra i te taui i te mori. Na ô aˈera te taeae: “Mea atâta no oe ia rave i tena mea o oe anaˈe.” Ua taui te pionie i te mori e ua haere atura. A faaroo ai te tamaiti a tera vahine i tei tupu, ua putapû roa oia e ua imi aˈera i te taeae no te haamauruuru ia ˈna. I muri iho, ua farii te tamaiti i te hoê haapiiraa Bibilia.

18 No te aha e tamau noa ˈi i te rave i te mau ohipa maitatai? No te mea paha ua ite oe e ma to itoito no te taviniraa e ma to haerea maitai, e faahanahana oe i te Atua e e tauturu oe ia vetahi ê ia ora. (A taio i te Korinetia 1, 10:31-33.) No te aha atoa tatou e faaite ai i te itoito rahi i roto i te pororaa e i te hoê haerea maitai? No te mea te hinaaro mau nei tatou e faaite i to tatou here i te Atua e ia vetahi ê. (Mat. 22:37-39) Mea itoito anaˈe tatou i te mau ohipa maitatai, e ite tatou i te oaoa mau e te mauruuru i teie nei â. E nehenehe tatou e tiai ru i te mahana e oaoa ˈi te huitaata i te haamori e i te faahanahana i to tatou Atua Poiete ra o Iehova.