1. Cum contribuie o bună comunicare la reuşita unei căsnicii?

„ÎMI PLACE să petrec timp cu soţia mea mai mult decât cu oricine altcineva, a spus un frate din Canada. Când vorbesc cu ea, bucuriile se dublează şi problemele se înjumătăţesc.“ Un soţ din Australia a scris: „În cei 11 ani de când suntem împreună, n-a trecut nici măcar o zi fără să vorbesc cu soţia mea. N-avem nicio îndoială şi nicio incertitudine în ce priveşte trăinicia căsniciei noastre. Şi aceasta mai ales pentru că între noi există o comunicare frecventă şi profundă“. O soră din Costa Rica a zis: „Comunicarea eficientă ne-a ajutat nu numai să avem o căsnicie fericită, ci şi să ne apropiem mai mult de Iehova, să ne ferim de ispite, să fim uniţi şi să cultivăm mai multă iubire unul faţă de celălalt“.

2. Ce ar putea sta în calea unei bune comunicări?

² Aveţi o bună comunicare în căsnicie sau vă este greu să purtaţi conversaţii profunde? E-adevărat, între un soţ şi o soţie vor apărea uneori şi situaţii dificile, întrucât căsătoria uneşte doi oameni imperfecţi, care au personalităţi diferite, cu trăsături ce reflectă cultura din care provin şi felul în care au fost crescuţi (Rom. 3:23). În plus, cei doi s-ar putea să aibă stiluri de comunicare diferite. Din aceste motive, John Gottman şi Nan Silver, specialişti în probleme de cuplu, au afirmat că „este nevoie de curaj, hotărâre şi eforturi pentru a avea o relaţie durabilă“.

3. Cum reuşesc multe cupluri să-şi consolideze căsnicia?

³ O căsnicie reuşită pretinde, într-adevăr, multe eforturi. Însă un soţ şi o soţie care se iubesc pot fi cu adevărat fericiţi împreună (Ecl. 9:9). Să ne gândim la Isaac şi la Rebeca (Gen. 24:67). Deşi erau căsătoriţi de mulţi ani, iubirea dintre ei nu s-a răcit. Acelaşi lucru se poate spune şi despre multe cupluri din prezent. Care este secretul lor? Ei au învăţat să-şi împărtăşească gândurile şi sentimentele în mod sincer, dar şi amabil,  cultivând şi manifestând calităţi precum perspicacitatea, iubirea, respectul şi umilinţa. Vom vedea în continuare cum contribuie aceste calităţi importante la o bună comunicare în căsnicie.

4, 5. Cum îi poate ajuta perspicacitatea pe un soţ şi pe o soţie să se înţeleagă mai bine unul pe altul? Exemplificaţi.

⁴ „Cine lucrează cu perspicacitate va găsi binele“, se spune în Proverbele 16:20. Cu siguranţă, aceste cuvinte sunt valabile şi în cadrul căsniciei şi al vieţii de familie. (Citeşte Proverbele 24:3.) Perspicacitatea şi înţelepciunea pot fi dobândite studiind Cuvântul lui Dumnezeu. De exemplu, din Geneza 2:18 înţelegem că Dumnezeu a creat-o pe femeie ca să fie o completare a bărbatului, nu o copie a acestuia. Rolul ei diferit se observă şi în felul în care comunică. Femeile preferă în general să vorbească despre sentimentele lor, despre oameni şi despre relaţii interumane. Ele preţuiesc comunicarea sinceră şi plină de căldură, deoarece aceasta le face să se simtă iubite. La rândul lor, mulţi bărbaţi preferă să discute mai degrabă despre activităţi, probleme şi soluţii decât despre sentimentele lor. În plus, bărbaţii doresc să se simtă respectaţi.

⁵ „În loc să mă asculte, soţul meu vrea să-mi rezolve imediat problemele, a spus o soră din Marea Britanie. Acest lucru e uneori foarte supărător, pentru că nu vreau decât să mă asculte şi să înţeleagă ce simt.“ Un soţ a scris: „După ce ne-am căsătorit, eu încercam să găsesc o soluţie rapidă la problemele soţiei mele. Nu după mult timp însă, am înţeles că, în realitate, ea avea nevoie s-o ascult“ (Prov. 18:13; Iac. 1:19). Un soţ care manifestă perspicacitate este atent la sentimentele soţiei sale şi o tratează într-un mod care o face să se simtă iubită. În acelaşi timp, el o asigură că gândurile şi sentimentele ei sunt importante pentru el (1 Pet. 3:7). La rândul ei, o soţie cu perspicacitate se străduieşte să înţeleagă cum gândeşte soţul ei. Când soţul şi soţia îşi înţeleg, îşi apreciază şi îşi îndeplinesc rolul încredinţat de Dumnezeu, ei au parte de o căsnicie fericită. Mai mult, ei reuşesc să colaboreze pentru a lua decizii înţelepte şi a le duce la îndeplinire.

6, 7. a) Cum îi poate ajuta principiul din Eclesiastul 3:7 pe cei căsătoriţi să manifeste perspicacitate? b) Cum poate o soţie să manifeste perspicacitate şi ce eforturi trebuie să facă un soţ?

⁶ De asemenea, un cuplu care manifestă perspicacitate ştie că există „un timp pentru a tăcea şi un timp pentru a vorbi“ (Ecl. 3:1, 7). „Am ajuns să înţeleg că există momente în care nu e cazul să aduc în discuţie un anumit subiect, spune o soră căsătorită de zece ani. Dacă soţul meu este foarte ocupat cu munca sau cu alte responsabilităţi, aştept alt moment pentru a vorbi cu el. Astfel, conversaţiile noastre sunt mai liniştite.“ În plus, o soţie cu perspicacitate îşi alege cu grijă cuvintele, ştiind că, dacă vorbeşte „la momentul potrivit“, este mai probabil ca soţul ei s-o asculte cu plăcere. (Citeşte Proverbele 25:11.)

⁷ Un soţ creştin nu trebuie numai să asculte ce are de spus soţia sa, ci şi să se străduiască să-i vorbească despre propriile sentimente. Un bătrân de congregaţie căsătorit de 27 de ani a spus: „Încă trebuie să fac eforturi ca să-i vorbesc soţiei despre ceea ce simt“. Un frate căsătorit de 24 de ani a mărturisit: „Obişnuiesc să ţin în mine unele lucruri care mă tulbură, gândindu-mă că, dacă nu vorbesc despre ele, vor dispărea. Însă mi-am dat seama că nu e o dovadă de slăbiciune să vorbesc despre sentimentele mele. Când vreau să spun ce simt, mă rog ca să găsesc cuvintele potrivite şi modul potrivit de a le exprima. Apoi trag aer în piept şi încep să vorbesc“. Este important ca soţul şi soţia să găsească şi o ocazie potrivită pentru a  discuta, probabil când analizează textul zilei sau când citesc împreună din Biblie.

8. Ce motivaţie suplimentară au cuplurile creştine ca să se străduiască să aibă o comunicare mai bună?

⁸ Este important ca atât soţul, cât şi soţia să se roage lui Dumnezeu şi să-şi dorească sincer să înveţe să comunice mai bine. E-adevărat, le-ar putea fi greu să-şi schimbe modul în care sunt obişnuiţi să comunice. Însă, când cei doi îl iubesc pe Iehova, se roagă pentru spirit sfânt şi privesc căsătoria ca pe o legătură sacră, ei au o motivaţie pe care alte cupluri n-o au. O soră, care este căsătorită de 26 de ani, a spus: „Eu şi soţul meu privim cu toată seriozitatea punctul de vedere al lui Iehova referitor la căsătorie. De aceea, nici măcar nu ne gândim la separare, ci ne străduim să discutăm pentru a ne rezolva problemele“. Cuplurile care manifestă o astfel de loialitate faţă de Dumnezeu îi bucură inima şi au parte de binecuvântarea sa (Ps. 127:1).

9, 10. Cum poate un cuplu să cultive mai multă iubire?

⁹ Iubirea este cea mai importantă calitate într-o căsnicie. Ea este „o legătură perfectă a unităţii“ (Col. 3:14). Iubirea adevărată creşte în timp, pe măsură ce soţul şi soţia au parte atât de bucurii, cât şi de greutăţi. În felul acesta, ei devin prieteni mai apropiaţi, fiecare preţuind tot mai mult compania celuilalt. Astfel de căsnicii se consolidează nu doar prin câteva fapte deosebite, aşa cum vedem la televizor, ci prin nenumărate lucruri mici: o îmbrăţişare, un cuvânt bun, un gest plin de atenţie, un zâmbet cald sau o întrebare sinceră, de genul „Cum ţi-a mers astăzi?“. Aceste lucruri mici pot fi de mare importanţă într-o căsnicie. Un soţ şi o soţie, care sunt împreună de 19 ani şi au o viaţă de familie fericită, obişnuiesc să se sune sau să-şi trimită mesaje pe parcursul zilei doar ca să vadă cum le merge.

¹⁰ În plus, iubirea îi îndeamnă pe un soţ şi pe o soţie să continue să se cunoască mai bine (Filip. 2:4). Iar acest lucru îi ajută să se iubească şi mai mult, în pofida imperfecţiunilor. O căsnicie reuşită devine mai fericită şi mai puternică odată cu trecerea timpului. Aşadar, dacă eşti căsătorit, întreabă-te: „Cât de bine îmi cunosc partenerul? Înţeleg ce simte şi cum gândeşte? Cât de des mă gândesc la partenerul meu şi la calităţile care m-au atras la el?“.

11. De ce este atât de important respectul în căsnicie? Daţi un exemplu.

¹¹ Chiar şi cele mai fericite căsnicii sunt departe de a fi perfecte. S-ar putea ca doi parteneri iubitori să nu fie mereu de aceeaşi părere. Avraam şi Sara n-au fost întotdeauna de acord unul cu altul (Gen. 21:9–11). Totuşi, deosebirile de opinie nu i-au dezbinat. De ce? Deoarece ei s-au tratat cu demnitate şi respect. De exemplu, Avraam vorbea cu Sara spunându-i „te rog“ (Gen. 12:11, 13). La rândul ei, Sara îi era supusă lui Avraam şi îl considera „domnul“ ei (Gen. 18:12). Când doi soţi nu se respectă unul pe altul, acest lucru se observă de obicei în felul în care îşi vorbesc şi în tonul vocii lor (Prov. 12:18). Dacă ei nu-şi rezolvă problema de fond, adică lipsa respectului, căsnicia lor ar putea fi în pericol. (Citeşte Iacov 3:7–10, 17, 18.)

12. De ce trebuie să se străduiască cei proaspăt căsătoriţi să vorbească respectuos unul cu altul?

¹² Cei proaspăt căsătoriţi trebuie să se străduiască îndeosebi să-şi vorbească în mod amabil şi respectuos. Aceasta îi va ajuta să comunice deschis şi sincer. „Chiar dacă sunt frumoşi, primii ani de căsătorie pot fi şi dificili, spune un soţ. Până ajungi să înţelegi mai bine sentimentele, obiceiurile şi necesităţile soţiei, iar ea pe ale tale, pot apărea unele situaţii tensionate. Totuşi, lucrurile merg mult mai bine când amândoi sunt rezonabili, au simţul umorului şi manifestă calităţi precum umilinţa, răbdarea şi încrederea în Iehova.“ Cât de adevărate sunt aceste cuvinte!

13. De ce este importantă umilinţa pentru ca o căsnicie să fie fericită?

¹³ O bună comunicare în căsnicie este asemenea unui pârâu ce curge lin printr-o grădină. Umilinţa este esenţială pentru ca acest pârâu să nu sece (1 Pet. 3:8). „Umilinţa este drumul cel mai scurt spre rezolvarea unei neînţelegeri, pentru că te îndeamnă să spui «Îmi pare rău»“, a zis un frate căsătorit de 11 ani. Un bătrân de congregaţie, care este căsătorit de 20 de ani şi are o căsnicie fericită, a remarcat: „Uneori, cuvintele «Îmi pare rău» sunt mai importante decât «Te iubesc»“. El a arătat cum îi ajută rugăciunea pe el şi pe soţia lui să manifeste umilinţă: „Când ne rugăm împreună lui Iehova, ne amintim de propriile  imperfecţiuni şi de bunătatea nemeritată a lui Dumnezeu. Aceasta mă ajută să privesc lucrurile dintr-o perspectivă corectă“.

14. Cum poate afecta mândria o căsnicie?

¹⁴ Însă mândria are exact efectul opus. Ea înăbuşă comunicarea deoarece îi face pe cei doi să-şi piardă atât dorinţa, cât şi curajul de a-şi cere iertare. În loc să spună cu umilinţă „Îmi pare rău. Te rog să mă ierţi“, o persoană mândră îşi caută scuze. În loc să aibă curaj şi să-şi recunoască greşeala, ea dă vina pe celălalt. Când este jignită, ea nu caută pacea, ci se supără şi vorbeşte tăios sau refuză să mai vorbească (Ecl. 7:9). Într-adevăr, mândria poate distruge o căsnicie. De aceea, este bine să nu uităm că „Dumnezeu li se împotriveşte celor trufaşi, dar le dă bunătate nemeritată celor umili“ (Iac. 4:6).

15. Cum îi poate ajuta principiul din Efeseni 4:26, 27 pe un soţ şi pe o soţie să-şi rezolve neînţelegerile?

¹⁵ Totuşi, n-ar trebui să credem că nu vom avea niciodată probleme din cauza mândriei. Însă, când în căsnicie apar dezacorduri, soţul şi soţia trebuie să se străduiască să fie umili şi să rezolve imediat problema. Apostolul Pavel le-a spus creştinilor: „Să nu apună soarele peste mânia voastră şi să nu-i faceţi loc Diavolului!“ (Ef. 4:26, 27). Cei care nu respectă acest îndemn au parte de suferinţe inutile. O soră a spus: „Odată, eu şi soţul meu n-am aplicat sfatul din Efeseni 4:26, 27. De aceea, n-am dormit deloc bine în nopţile care au urmat“. Este mult mai înţelept ca soţul şi soţia să încerce să rezolve repede problema, având ca obiectiv restabilirea păcii. Evident, înainte să discute, cei doi s-ar putea să aibă nevoie de puţin timp ca să se calmeze. De asemenea, ei ar trebui să-l roage pe Iehova să-i ajute să aibă o atitudine potrivită. Aceasta înseamnă, printre altele, să manifeste umilinţă, care îi va ajuta să se concentreze asupra problemei, nu asupra propriei persoane, deoarece astfel n-ar face decât să agraveze situaţia. (Citeşte Coloseni 3:12, 13.)

16. Cum îi poate ajuta umilinţa pe un soţ şi pe o soţie să aibă o atitudine corectă faţă de calităţile lor?

¹⁶ Umilinţa şi modestia ajută o persoană căsătorită să se concentreze asupra calităţilor partenerului ei. De exemplu, s-ar putea ca o soţie să aibă unele aptitudini pe care le foloseşte spre binele familiei. Dacă soţul ei este umil şi modest, el nu va crede că trebuie să fie mai bun decât ea în toate privinţele, ci o va încuraja să-şi folosească talentele, arătând astfel că o iubeşte şi o preţuieşte (Prov. 31:10, 28; Ef. 5:28, 29). În acelaşi timp, o soţie umilă şi modestă nu se va lăuda cu aptitudinile ei şi nici nu-şi va desconsidera soţul prin cuvinte sau fapte. La urma urmei, cei doi sunt „o singură carne“, iar ce-i face rău unuia îi face rău şi celuilalt (Mat. 19:4, 5).

17. Ce îi poate ajuta pe cei căsătoriţi să fie fericiţi şi să aibă o căsnicie care îl onorează pe Iehova?

¹⁷ Fără îndoială că vă doriţi o căsnicie cum au avut Avraam şi Sara sau Isaac şi Rebeca: o căsnicie cu adevărat fericită, durabilă şi care să fie un motiv de laudă la adresa lui Iehova. De aceea, continuaţi să priviţi căsătoria aşa cum o priveşte Dumnezeu. Studiaţi Cuvântul său pentru a dobândi perspicacitate şi înţelepciune. Cultivaţi o iubire autentică meditând cu apreciere la calităţile partenerului vostru (Cânt. 8:6). Trataţi-vă unul pe altul cu respect. Şi străduiţi-vă să manifestaţi umilinţă. Dacă veţi proceda astfel, căsnicia voastră va fi o sursă de bucurie atât pentru voi, cât şi pentru Tatăl vostru ceresc (Prov. 27:11). Un frate, care este căsătorit de 27 de ani, a scris: „Nu-mi imaginez viaţa fără soţia mea. Căsnicia noastră este din ce în ce mai puternică. Şi aceasta pentru că-l iubim pe Iehova şi comunicăm cu regularitate unul cu celălalt“. Şi voi vă puteţi bucura de o căsnicie la fel de puternică!