Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Zandaa xquendaxheelatu pa güitu diidxaʼ modo naquiiñeʼ gúnitu ni ni

Zandaa xquendaxheelatu pa güitu diidxaʼ modo naquiiñeʼ gúnitu ni ni

«Casi manzana de oro ni nuu ndaaniʼ xiixa de plata nga ti diidxaʼ ni guiníʼcabe ora caquiiñeʼ.» (PROV. 25:11)

1. Xi huabeendú caadxi guendaxheelaʼ purtiʼ ruiʼcaʼ diidxaʼ modo naquiiñeʼ gúnicaʼ ni.

 TI XPINNI Cristu de Canadá guníʼ: «Jma riuuladxeʼ iquiiñeʼ tiempu stinneʼ para chuaaniáʼ xheelaʼ juntu que para chuaaʼ ra nuu sti binni. Jma riuaaʼ nayecheʼ ora nuaaʼ gaxha de laabe ne jma nagueenda runi chaahuidu xiixa guendanagana». Sti xpinni Cristu de Australia bicaa: «Maʼ zinedu once iza de bichaganadu, peru nin ti dxi qué huayaana de güidu diidxaʼ. Qué liica riuʼdu xizaa de xquendaxheeladu purtiʼ nánnadu galán nuuni. Ne nuudu zacá purtiʼ nabé ribeedu tiempu para güidu diidxaʼ ne rinidu de ca cosa ni dxandíʼ zacané laadu». Ne ti gunaa xpinni Cristu de Costa Rica guníʼ: «Cumu ribeedu tiempu para güidu diidxaʼ modo naquiiñeʼ gácani la? qué riuu si xquendaxheeladu naguidxi, sínuque ruchíñani laadu gaxha de Jiobá, racaneni para cadi uquiinde xiixa laadu gucheʼdu, nuudu tobi si ne jma nadxiisaadu».

2. Xiñee zándaca gaca nagana para ti guendaxheelaʼ güicaʼ diidxaʼ modo naquiiñeʼ gúnicaʼ ni.

2 Ñee riuuláʼdxiluʼ güiluʼ diidxaʼ né xheelaluʼ la? o raca nagana para lii guʼnuʼ ni. Nuu biaje zaca nagana para laatu güitu diidxaʼ, purtiʼ gadxé gadxé binni cada tobi de laatu, gadxé modo riníʼ íquetu ne gadxé modo biniisitu (Rom. 3:23). Ne gadxé gadxé modo riníʼ cada tobi de laatu xi racalaʼdxiʼ. Nga runi, John M. Gottman ne Nan Silver guniʼcaʼ: «Para guindaa ti guendaxheelaʼ, naquiiñeʼ gaca cani maʼ bichaganáʼ nadxibalú, guiniʼcaʼ ni racaláʼdxicaʼ ne gudxiilucaʼ intiica guendanagana».

3. Xi huayacané stale binni para chuʼ xquendaxheelaʼ galán.

3 Nagana nga para chuʼ ti guendaxheelaʼ galán; peru tobi de ca ndaayaʼ stini nga riuu cani maʼ bichaganáʼ nayecheʼ. Zacá nga laani, ti guendaxheelaʼ ni nadxiisaa zanda chuʼ nayecheʼ (Ecl. 9:9). Guníʼ ique pabiáʼ gunnaxhiisaa Isaac ne Rebeca, ti guendaxheelaʼ guyuu dxiqué (Gén. 24:67). Neca maʼ napa ti tiempu de bichaganácabe, qué liica ruzeeteʼ Biblia pa bisaana de gannaxhiisaacabe. Ne ngaca nga ni zanda guininu de stale guendaxheelaʼ nuu tiempu riʼ. Xi huayacané laacabe yaʼ. Maʼ biziidicabe ximodo guiníʼcabe ni riníʼ íquecabe ne xi runi sentírcabe sin guchiichicabe xheelacabe. Rusihuínnicabe pabiáʼ riénecabe xheelacabe, nadxiisaacabe, runi respetárcabe xheelacabe ne qué rudxiibacabe laca laacabe. Lu tema riʼ zadúʼyanu ximodo zanda gacané guidapaʼ guenda riʼ cani maʼ bichaganáʼ para güicaʼ diidxaʼ modo naquiiñeʼ gúnicaʼ ni.

BIENE CHAAHUIʼ XIMODO RINÍʼ IQUE XHEELALUʼ

4, 5. Xi ribeendú cani maʼ bichaganáʼ ora rienesaacaʼ. Bizeeteʼ ti ejemplu.

4 Proverbios 16:20 na: «Tuuxa ni rusihuinni riene xiñee cayaca ti cosa la? zabeendú ni galán». Ne ti guendaxheelaʼ o ti familia nga jma naquiiñeʼ chinanda ni na textu bizéʼtenu ca. Biblia na: «Né guendabiaaniʼ nga para cuí ti yoo, ne para guzuhuaa ni dxiichiʼ naquiiñeʼ gánnacabe ximodo gácani» (Proverbios 24:3). Stiidxaʼ Dios nga ni jma zanda gacané lii gácaluʼ ti binni nuu xpiaaniʼ ne guiéneluʼ xiñee cayaca xiixa lu xquendaxheelaluʼ. Lu Génesis 2:18 ridúʼndanu bizáʼ Dios gunaa para gacané xheelaʼ, cadi bizáʼ diʼ ti copia casi laabe. Nga runi gadxé modo riníʼ ique ti hombre ne gadxé modo riníʼ ique ti gunaa. Neca gadxé gadxé nga cada gunaa, peru stale de laacaʼ jma riuuláʼdxicaʼ guiniʼcaʼ xi runi sentircaʼ, guiniʼcaʼ de ca guenda ni napa ti binni ne ximodo ridxaaga binni stobi. Riuuláʼdxicabe guiníʼcabe xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼcabe ne chuʼ tu gucaadiaga laacabe, purtiʼ rucaani laacabe guni sentírcabe nuu tu nadxii laacabe. Peru stale hombre huaxiéʼ riuulaʼdxiʼ guiníʼ xi runi sentir; jma riuulaʼdxiʼ guiníʼ de ca guendanagana stiʼ ne ximodo gaca chaahuiʼ ni, o guiníʼ de dxiiñaʼ stiʼ o xi zanda guni para chuʼ nayecheʼ ti ratu. Ne laaca riuulaʼdxiʼ ca hombre guni respetar binni laacaʼ.

5 Guidúʼyanu xi guníʼ ti gunaa Testigu de Gran Bretaña: «Nabé riuulaʼdxiʼ xheelaʼ guni chaahuiʼ guendanagana stidu nagueendaca lugar de nucaadiaga naa. Peru nuu tiru ni caquiiñesiáʼ nga gucaadiágabe ne guiénebe naa». Ti hombre ni maʼ bichaganáʼ guníʼ: «Dxi nacubi bichaganadu, nagueendaca maʼ cuyubeʼ ximodo gaca chaahuiʼ ca guendanagana gapa xheelaʼ. Peru qué nindaa bidieeʼ cuenta de ti cosa: nuu tiru rápasibe gana gucaadiaʼgaʼ laabe» (Prov. 18:13; Sant. 1:19). Ti hombre ni riene xi runi sentir xheelaʼ, ruyubi ximodo zanda gacané laabe. Laaca rusihuinni rizaalaʼdxiʼ ni runi sentirbe ne modo riníʼ íquebe (1 Ped. 3:7). Peru gunaa riʼ laaca runi stipa pur guiene ximodo riníʼ ique xheelaʼ. Ora rienesaacabe, ora rúnicabe dxiiñaʼ ni bisaana Dios para laacabe ne rusisácacabe ni la? randa ribánicabe nayecheʼ. Ne zanda guidxélacabe modo jma galán gúnicabe ni maʼ gudixhe íquecabe.

6, 7. 1) Ximodo racané principiu ni cá lu Eclesiastés 3:7 cani maʼ bichaganáʼ para ganda guiénecaʼ xheelacaʼ. 2) Ximodo zanda gusihuinni ti gunaa nuu xpiaaniʼ ora guiniʼné xheelaʼ, ne xi naquiiñeʼ guni xheelabe.

6 Tuuxa ni riene xheelaʼ, laaca nanna nuu «tiempu para» guiníʼ «ne tiempu para» cadi guiníʼ (Ecl. 3:1, 7). Guidúʼyanu xi guníʼ ti gunaa Testigu ni maʼ ziné chii iza de bichaganáʼ: «Yanna maʼ bieneʼ nuu tiru cadi naquiiñeʼ diʼ guiniéʼ de xiixa. Pa nabé maʼ bidxaga xheelaʼ ne nuuruʼ xi chiguni la? rudieeʼ lugar tiidiʼ ti tiempu ante guiniéʼ ni racalaʼdxeʼ. Nga runi jma galán modo ruidu diidxaʼ». Ti gunaa nuu xpiaaniʼ laaca riníʼ né diidxaʼ nadóʼ, purtiʼ nanna nabé risaca ganna pora naquiiñeʼ guiníʼ. Biblia na: «Casi manzana de oro ni nuu ndaaniʼ xiixa de plata nga ti diidxaʼ ni guiníʼcabe ora caquiiñeʼ» (Proverbios 25:11).

Neca ruluíʼ qué risaca ca ndiʼ, peru nabé riquiiñecani lu ti guendaxheelaʼ

7 Ti xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ naquiiñeʼ gucaadiaga xheelaʼ, peru laaca naquiiñeʼ guni stipa para guiníʼ xi cayuni sentir. Ti binnigola ni maʼ ziné veintisiete iza de bichaganáʼ guníʼ: «Raca nagana para naa gabeʼ xheelaʼ xi nuu ndaaniʼ ladxiduáʼ». Ne sti xpinni Cristu ni maʼ ziné veinticuatro iza de bichaganáʼ guníʼ: «Randa rucueezaʼ naa de guiniéʼ xi cayuneʼ sentir ora guiníʼ iqueʼ sicaríʼ: “Nagasi maʼ gudiʼdiʼ ni cayacaʼ riʼ”. Peru maʼ bidieeʼ cuenta cadi jneza guiníʼ iqueʼ cadi hombre naa pa gabeʼ xheelaʼ xi cayuneʼ sentir. Ora raca nagana para naa guiniéʼ, rinabaʼ Jiobá gacané naa para guidxelaʼ diidxaʼ jma galán ne ximodo jma jneza guiniéʼ cani. De racá maʼ ricaaʼ bi ne riniéʼ». Laaca galán gúʼyatu pora jma galán güitu diidxaʼ, zanda gúnitu ni ora maʼ nuutu stúbitu cayuundatu textu ni riuundaʼ guiráʼ dxi ne ora maʼ cayuundatu Biblia.

8. Xi zanda gacané cani maʼ bichaganáʼ para cueenducaʼ ni galán.

8 Naquiiñeʼ guʼyaʼ ti guendaxheelaʼ pabiáʼ risaca guni orar ne quixhe íquecaʼ guiníʼnecaʼ xheelacaʼ jma galán. Zándaca zaca nagana para laacabe guchaacabe modo maʼ biaacabe guiníʼcabe. Peru pa nadxiicabe Jiobá, pa rinábacabe laabe espíritu stibe ne ruuyacabe xquendaxheelacabe casi modo ruuyaʼ Dios ni la? zusihuínnicabe racaláʼdxicabe guiniʼnécabe xheelacabe galán. Ti gunaa xpinni Cristu ni bichaganáʼ raca veintiséis iza bicaa: «Nabé risaca para naa ne xheelaʼ guiníʼ íquedu modo ruuyaʼ Jiobá guendaxheelaʼ, nga runi qué liica ridiʼdiʼ ndaaniʼ íquedu pa zadxiña dxi guixéledu. Rúnidu stipa para guni chaahuidu ca guendanagana stidu ora güidu diidxaʼ modo naquiiñeʼ gúnidu ni». Qué riuulaʼdxiʼ Dios gusaana binni xheelaʼ ne riguube ndaayaʼ cani guzuubaʼ stiidxabe (Sal. 127:1).

CADI GUSAANA DE GANNAXHIISAATU

9, 10. Xi zanda guni cani maʼ bichaganáʼ para ganda gannaxhiisaacaʼ jma.

9 Ni jma risaca lu ti guendaxheelaʼ nga guendarannaxhii, purtiʼ racaneni para chúʼcabe «tobi si» (Col. 3:14). Pa qué gusaana binni xheelaʼ neca cadiʼdiʼ ra nagana ne cuee tiempu para chuʼné laabe juntu la? jma zannaxhiisaacaʼ, jma zaca xhamígucaʼ ne jma ziuuláʼdxicaʼ chuʼcaʼ tobi si. Para ganda chuʼ xquendaxheelaluʼ zacá, cadi naquiiñeʼ si gusigáʼdeluʼ xheelaluʼ stale cosa risaca para gusihuinnuʼ nadxiinu laa, casi ridiʼdiʼ lu stale película, sínuque laaca naquiiñeʼ guʼnuʼ xcaadxi cosa huiiniʼ: gudiidxi laabe, gudxi laabe diidxaʼ sicarú, bixidxiné laabe, o guinabadiidxaʼ laabe: «Xitalxa guyé ni lii yanna dxi». Neca ruluíʼ qué risaca cani bizéʼtenu riʼ, peru nabé riquiiñecani lu ti guendaxheelaʼ. Ti guendaxheelaʼ ni maʼ ziné diecinueve iza de nabani nayecheʼ, gatigá riniʼcaʼ pur teléfono o ruseendacaʼ mensaje ra nuucaʼ. Hombre ca guníʼ: «Rúnidu ni para si gánnadu ximodo cayeni laadu».

10 Ora nadxii binni xheelaʼ laaca rucaani laa gunibiáʼ laabe (Filip. 2:4). Ne ora jma maʼ ziyunibiáʼsaacabe, jma zannaxhiicasaabe neca binni ruchee laacabe. Ti guendaxheelaʼ ni nuu nayecheʼ la? cada iza tiidiʼ jma riuuláʼdxicaʼ chuʼcaʼ tobi si. Nga runi, pa maʼ bichaganaluʼ, gunabadiidxaʼ laca lii: «Ñee dxandíʼ runebiaʼyaʼ xheelaʼ la? Ñee rieneʼ xi runi sentirbe ne xi riníʼ íquebe la? Ñee ribeeʼ tiempu para guiníʼ iqueʼ de xheelaʼ, de ca guenda sicarú ni nápabe ni guyuuladxeʼ de laabe dxi binibiaʼdu la?».

LAGUNI RESPETAR XHEELATU

11. Xiñee naquiiñeʼ guni respetarsaa cani maʼ bichaganáʼ. Bizeeteʼ ti ejemplu.

11 Dede ca guendaxheelaʼ ni nabani nayecheʼ naquiiñeʼ gánnacaʼ binni ruchee laacaʼ, nga runi neca nadxiisaacabe ziuu ora zadinde diidxacabe. Ngapeʼ nga ni bizaaca Abrahán ne Sara (Gén. 21:9-11). Peru qué nudiicabe lugar ñuniná ngue xquendaxheelacabe. Xiñee yaʼ. Purtiʼ biʼniʼ respetársaacabe. Ora rábibe Sara guni xiixa riniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «ñee zanda» guʼnuʼ ndiʼ la? (Gén. 12:11, 13). Ne bizuubaʼ Sara stiidxaʼ Abrahán ne biiyaʼ laabe casi «señor» stiʼ (Gén. 18:12). Ora qué runi respetar ti binni xheelaʼ, rihuínnini pur cani riníʼ ne modo riníʼ (Prov. 12:18). Pa qué guni chaahuitu ca guendanagana stitu, zándaca zadxiña dxi zaluxe xquendaxheelatu (biindaʼ Santiago 3:7-10, 17, 18).

12. Xiñee jma naquiiñeʼ guni cani nacubi bichaganáʼ stipa para guiniʼcaʼ né respetu.

12 Cani jma naquiiñeʼ guni stipa pur gácacaʼ nachaʼhuiʼ ora guiniʼcaʼ ne gápacaʼ respetu nga cani nacubi bichaganáʼ. Cada tobi de laacabe naquiiñeʼ guyubi ximodo cadi gaca nagana para xheelaʼ guiníʼ xi racalaʼdxiʼ. Ti hombre ni maʼ bichaganáʼ guníʼ: «Neca nayecheʼ riuu binni ora nacubi bichaganáʼ, ziuu ora zaca xiixa ni zuchiichi laacaʼ. Ne ziuucabe zacá dede ora maʼ gánnacabe xi runi sentir xheelacabe, xi costumbre napa ne xi caquiiñeʼ. Peru ziuucabe tobi si pa binni riene laacabe, pa qué rudxiibacabe laca laacabe, pa nápacabe gracia para güícabe diidxaʼ, pa qué ridxiichicabe nagueenda ne pa guni crécabe zanda gacané Jiobá laacabe». Cadi dxandíʼ nga la?

CADI GUDXIIBATU LACA LAATU

13. Xiñee nabé risaca para cani maʼ bichaganáʼ cadi gudxiibacaʼ laca laacaʼ.

13 Ora nanna cani maʼ bichaganáʼ güicaʼ diidxaʼ, reeda gácani casi ti guiiguʼ huiiniʼ ni ridiʼdiʼ ndaaniʼ ti jardín. Pa qué gudxiibacabe laca laacabe, qué zusaana de gannaxhiisaacabe, cásica qué rusaana de guxooñeʼ nisa stiʼ ti guiiguʼ huiiniʼ (1 Ped. 3:8). Ti xpinni Cristu ni maʼ ziné once iza de bichaganáʼ guníʼ: «Ora qué rudxiibaʼ binni laca laa, jma nagueenda runi chaahuiʼ guendanagana stiʼ, purtiʼ rucaani laa guinabaʼ gutiidiláʼdxicabe donda stiʼ». Ti binnigola ni maʼ ziné gande iza de bichaganáʼ bizeeteʼ: «Nuu biaje jma galán guiníʼ binni “bitiidilaʼdxiʼ donda stinneʼ” que guiníʼ “nadxieeʼ lii”». Ne guníʼrube: «Ni racané binni cadi gudxiibaʼ laca laa nga guni orar. Ora runi orardu Jiobá guirópadu, rietenaláʼdxidu binni ruchee laadu ne pabiáʼ nachaʼhuiʼ Dios, ne racané nga naa para guuyaʼ ca cosa ca casi ruuyaʼ Jiobá ni».

Lacuee tiempu para guiníʼnetu xheelatu

14. Xi rizaaca ora rudxiibaʼ ti binni laca laa.

14 Ora rudxiibaʼ ti binni laca laa, raca nagana para laa guiniʼné xheelaʼ ne pur nga qué randa raca chaahuiʼ ca guendanagana sticaʼ. Ne laaca qué riná guinabaʼ gutiidilaʼdxiʼ xheelaʼ stonda. Lugar de ñácabe nadxibalú ne niniʼbe «bitiidilaʼdxiʼ naa pur bicheeniáʼ lii», laga ruyúbibe ximodo guchabe yú lu ni bíʼnibe o rugaanibe donda sti binni. Ne lugar de nusihuínnibe dxandíʼ nuu ra rucheebe, nisi maʼ cuyúbibe paraa ruchee xheelabe. Ne ora ruluíʼ maʼ cucaalú xheelabe laabe, lugar de nuyúbibe modo ñuube galán né laa, ridxiichibe ne runinabe laa né stiidxabe o rusaana de guiníʼnebe laa (Ecl. 7:9). Ti binni ni rudxiibaʼ laca laa la? zunitilú xquendaxheelaʼ. Qué chuʼ dxi guiaandaʼ laanu «rudxii deche Dios cani rudxiiba laca laa, [peru] racané cani qué rudxiiba laca laa» (Sant. 4:6).

15. Bisiene ximodo iquiiñeʼ cani maʼ bichaganáʼ conseju stiʼ Efesios 4:26, 27 para gaca chaahuiʼ guendanagana sticaʼ.

15 Cadi jneza nga guiníʼ íquenu qué ziuu dxi gudxíʼbanu laca laanu. Peru pa chuʼ dxi tiidini ndaaniʼ íquenu la? nagueendaca naquiiñeʼ guyúbinu modo cueenu ni. Pablu gudxi ca xpinni Cristu: «Cadi udii tu lugar guiaazi gubidxa cadxiichi ru tu, sínuque lauyubi tidi ni nagueenda. Pacaa zuchee tu. Cadi udii tu lugar aca xcustu binidxabaʼ» (Efes. 4:26, 27). Laca laanu nga racananu ora qué rulábinu ca conseju ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios. Ti gunaa xpinni Cristu guníʼ: «Triste guiniéʼ ni, peru nuu biaje, naa né xheelaʼ qué rinándadu conseju ni zeeda lu Efesios 4:26, 27. ¡Ne pur nga nuu tiru qué randa raseʼ!». Jma galán gaca chaahuiʼ ca guendanagana stitu nagueendaca ti ganda chuʼtu tobi si. Ne zándaca caquiiñeʼ gudiitu tiempu xheelatu para guiete xiana stiʼ. Laaca galán guinábatu Jiobá gudii stipa laatu para cadi gudxiibatu laca laatu. Nabé zacané guenda riʼ laatu para guidxélatu ximodo gaca chaahuiʼ guendanagana stitu ne cadi maʼ cuyúbitu tupeʼ nga napa donda. Pa chinándatu ca conseju riʼ la? qué zápatu stale guendanagana (biindaʼ Colosenses 3:12, 13).

16. Xiñee risaca cadi gudxiibaʼ binni laca laa ti gusisaca gracia ni napa xheelaʼ.

16 Pa qué rudxiibaʼ tuuxa ni maʼ bichaganáʼ laca laa ne gudii lugar gacané xheelaʼ laa la? zusisaca ca guenda sicarú ni nápabe. Pa napa gunaa riʼ ti gracia huiiniʼ para guni xiixa, zanda iquiiñeʼ ni para chuʼ familia stiʼ galán. Pa qué rudxiibaʼ hombre riʼ laca laa, qué zaníʼ ique maʼ cadiʼdiʼ xheelaʼ lú, sínuque zaguu gana laabe para iquiiñebe ca gracia ni nápabe. Zacá zusihuinni hombre riʼ nadxii xheelaʼ ne rusisaca laabe (Prov. 31:10, 28; Efes. 5:28, 29). Ne pa qué rudxiibaʼ gunaa riʼ laa, qué zaníʼ jma nanna guni dxiiñaʼ que xheelaʼ ne qué zusituí lube. Ne naquiiñeʼ gánnacabe maʼ «tobi si» laacabe, nga runi, pa chuʼ xiixa ni guniná tobi de laacabe la? laaca zuninani stobi (Mat. 19:4, 5).

17. Xi zanda gacané ca Testigu ni maʼ bichaganáʼ para chuʼcaʼ nayecheʼ ne gusisácacaʼ Dios.

17 Nánnadu dxandíʼ racaláʼdxitu gusisaca xquendaxheelatu Jiobá, chuʼtu nayecheʼ ne guindaa ni, cásica guyuu xquendaxheelaʼ Abrahán ne Sara o Isaac ne Rebeca. Para ganda gaca nga naquiiñeʼ gúʼyatu guendaxheelaʼ stitu cásica ruuyaʼ Dios ni. Lagudii lugar gacané Biblia laatu para guiénetu xheelatu ne gácatu binni nuu xpiaaniʼ. Pa gusisaca cada tobi de laatu ca guenda sicarú ni nápatu la? jma zannaxhiisaatu (Cant. de Cant. 8:6). Laguni stipa para cadi gudxiibatu laca laatu ne laguni respetarsaa. Pa gúnitu guiráʼ cani maʼ bizéʼtenu riʼ, zabánitu nayecheʼ ne zusiéchetu Bixhózetu ni nuu guibáʼ (Prov. 27:11). Ne zándaca dede zuni sentirtu casi runi sentir ti xpinni Cristu ni maʼ ziné veintisiete iza de bichaganáʼ, laa guníʼ: «Qué riníʼ iqueʼ nibaneʼ ndaaniʼ Guidxilayú riʼ sin xheelaʼ. Cada dxi tiidiʼ ziyaca guendaxheelaʼ stidu jma naguidxi. Ne nuudu nayecheʼ purtiʼ nadxiidu Jiobá ne ribeedu tiempu para güidu diidxaʼ».