Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te metua, e te tamarii, a aparau ma te here

E te metua, e te tamarii, a aparau ma te here

“Ia ru te taata atoa i te faaroo, ia haere maine i te parau, ia haere maine hoi i te riri.”—IAK. 1:19.

1, 2. Eaha te manaˈo o te mau metua e te mau tamarii no nia i te tahi e te tahi? Eaha râ te fifi i te tahi taime?

 “MAI te peu e ite oe e e pohe to oe mau metua ananahi, eaha ta oe e hinaaro e parau ia raua?” Tei uihia ïa i e hanere tamarii i Marite. Aita te rahiraa i hinaaro e paraparau no nia i te mau fifi. E parau râ ratou i to ratou metua: “Te tatarahapa nei au” e “Te here mau nei au ia orua.”—No te mau metua anaˈe (Beretane), a Shaunti Feldhahn e Lisa Rice.

2 E here te tamarii i to ratou metua, e te metua i ta ratou tamarii. E parau mau iho â te reira i roto i te mau utuafare Kerisetiano. Noa ˈtu râ, mea fifi te tauaparauraa i te tahi taime. No te aha hoi? Na te aha e haafifi ra i te metua e te tamarii ia tauaparau no nia i te tahi mau mea? Ia aha ratou ia maitai mai ta ratou tauaparauraa?

Eiaha te tahi noa ˈˈe mea ia haafifi ia outou ia tauaparau ei utuafare

“FAAHEREHERE MAITE” I TE TAIME NO TE APARAU

3. (a) No te aha mea fifi ai no te utuafare e rave rahi ia tauaparau maitai? (b) No te aha aita te mau utuafare i Iseraela i tahito i fifi i te tauaparau?

3 Mea fifi no e rave rahi utuafare ia faataa i te taime e tano no te tauaparau maitai. Mea taa ê i te tau tahito. Ua parau Mose i te mau metua tane Iseraela: “E haapii tamau maite oe [i ta te Atua mau parau] i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia.” (Deut. 6:6, 7) I te mahana taatoa, i faaea na te tamarii e to ratou mama i te fare aore ra e to ratou papa i te ohipa. Mea rahi ïa to te metua e to te tamarii taime no te tauaparau. Ua tia ïa i te mau metua ia ite i te mau hinaaro, te mau hiaai e te huru o ta ratou tamarii. E taime atoa ïa to te tamarii no te matau maitai i to ratou mau metua.

4. No te aha mea fifi no te utuafare e rave rahi i teie mahana ia tauaparau?

4 Mea taa ê mau te oraraa i teie nei! I te tahi mau fenua, e piti noa matahiti to te tamarii a afaihia ˈi ratou i te haapiiraa. Mea rahi te papa e te mama te haere nei i te ohipa. Ia amui te metua e te tamarii, no te mataitai ïa i te afata teata aore ra no te faaohipa i te matini roro uira aore ra te niuniu paraparau. No te utuafare e rave rahi, aita te mau metua e te tamarii i matau maitai te tahi i te tahi. Fatata roa aita e tauaparauraa faahou.

5, 6. Eaha te mau tauiraa ta vetahi mau metua i rave no te faataa i te taime rahi aˈe no ta ratou tamarii?

5 E nehenehe anei ta outou e feruri i te mau ravea no te faataa i te taime rahi aˈe no to outou utuafare? (A taio i te Ephesia 5:15, 16.) E taotia te tahi mau utuafare i te taime no te mataitai i te afata teata aore ra no te faaohipa i te matini roro uira. Ua faaoti vetahi ê e tamaa amui hoê aˈe taime i te mahana taitahi. E taime maitai atoa te haamoriraa utuafare no te metua e te tamarii ia piri atu â to ratou mau taairaa a hiˈopoa amui ai i te Bibilia! Eita râ e navai hoê hora aore ra hoê hopea hebedoma no te tauaparau maitai. A faataa i te taime i te mahana taitahi no te tauaparau. Hou ta outou tamarii a haere ai i te fare haapiiraa, a faahiti i te tahi parau faaitoito, a aparau no nia i te irava mahana aore ra a pure e o ˈna. E tauturu te reira ia ˈna i te roaraa o tera mahana.

6 Ua tia i te tahi mau metua ia taui i to ratou huru oraraa ia rahi aˈe to ratou taime e ta ratou tamarii. Te hiˈoraa ïa o Laura, * te hoê metua vahine o e piti tamarii iti, o tei faarue i ta ˈna ohipa taime taatoa. Te na ô ra o ˈna: “I te poipoi, e ru matou pauroa no te haere i te ohipa aore ra i te haapiiraa. A hoˈi ai au i te fare i te ahiahi, ua faataoto aˈena te vahine haapao i ta ˈu na tamarii.” Mai to ˈna faarueraa i ta ˈna ohipa, ua iti mai te moni. Te manaˈo nei râ o ˈna e i teie nei ua ite mau o ˈna eaha te manaˈo e te mau fifi o ta ˈna mau tamarii. Te na ô nei â o ˈna: “Te faaroo nei au i ta ratou mau pure e e nehenehe ta ˈu e aratai, e faaitoito e e haapii ia ratou.”

‘IA RU I TE FAAROO’

7. Eaha te autâ matauhia a te tamarii e te metua?

7 I muri aˈe i te uiuiraahia te manaˈo o te feia apî e rave rahi, ua tapao na feia papai o te buka No te mau metua anaˈe i te tahi atu mea e haafifi ra i te tauaparauraa: “Teie te tahi autâ matau-roa ˈˈe-hia a te tamarii e rave rahi no nia i to ratou metua, ‘Eita ratou e faaroo mai.’” Hoê â autâ ta te mau metua no nia i ta ratou tamarii. Ia maitai noa te tauaparauraa, e mea tia ia faaroo maite te melo o te utuafare i te tahi e te tahi.—A taio i te Iakobo 1:19.

8. E nafea te mau metua e horoa ˈi i te tariˈa faaroo i ta ratou tamarii?

8 E te mau metua, te horoa ra anei outou i te tariˈa faaroo i ta outou tamarii? Mea fifi paha ua rohirohi anaˈe outou aore ra ia faahiti ratou i te mau mea e au ra e mea faufaa ore. Mea faufaa ore paha no outou, eiaha râ no ratou. E nafea ia ‘ru i te faaroo’? Ma te faaroo i ta ta outou tamarii e parau ra. Oia atoa râ ma te haapao i to ˈna toparaa reo, hohoˈa mata e ta ˈna aparaa rima. E ite ïa outou i to ˈna manaˈo. Mea faufaa atoa ia uiui ia ˈna. Te na ô ra te Bibilia: “Te parau i roto i te aau taata, mai te moana ïa; e noaa mai râ taua parau ra i te taata i ite.” (Mas. 20:5) Mea faufaa roa te ite e te haroaroa no te haaparaparau i ta outou tamarii no nia i te mau mea e huru ê ai ratou.

9. No te aha ia faaroo ai te mau tamarii i to ratou metua?

9 E te mau tamarii, te faaroo ra anei outou i to outou metua? Te na ô ra te Parau a te Atua: “E faaroo mai, e tau tamaiti, i te aˈo a to metua tane, e eiaha e faarue i te faaitoito a to metua vahine.” (Mas. 1:8) A haamanaˈo, te here ra to outou metua ia outou e te hinaaro ra i te mea maitai aˈe no outou. E haerea paari ïa ia faaroo ia ratou. (Eph. 6:1) Mea ohie aˈe ia faaroo mea maitai anaˈe te tauaparauraa e ua ite anaˈe outou e te herehia ra outou. A faaite atu ïa i to outou mau manaˈo. E tauturu te reira ia ratou ia taa ia outou. A faaitoito atoa râ i te taa i to ratou manaˈo.

10. Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Rehoboama?

10 E ara ia horoa mai te feia apî hoê â matahiti to outou i te aˈoraa. E parau mai paha ratou i ta outou e hinaaro e faaroo, eita râ ta ratou aˈoraa e tauturu atu. E haamauiui atu paha te reira. Aita e vai ra ia ratou te paari e te ite o te feia paari aˈe. Aita te rahiraa o te mau taurearea e hiˈo atea ra i te mau faahopearaa o te tahi mau ohipa. A haamanaˈo i te hiˈoraa o Rehoboama te tamaiti a te arii Solomona. I to ˈna ariiraa mai i Iseraela, ua pee o ˈna i te aˈoraa maamaa a te feia apî tei paari e o ˈna. E ua orure hau ihora te rahiraa taata o to ˈna basileia. Ahiri o ˈna i pee i te aˈoraa a te feia paari. (Arii 1, 12:1-17) Eiaha e riro mai ia Rehoboama. A tauaparau noa e to outou mau metua. A faaite atu i to outou mau manaˈo. A haafaufaa i ta ratou mau aˈoraa. E a haapii i to ratou haerea paari.—Mas. 13:20.

11. Eaha te tupu e ere anaˈe te mau metua i te mea ohie ia piri atu?

11 E te mau metua, te hinaaro ra anei outou ia imi ta outou tamarii i ta outou aˈoraa eiaha râ i ta te tahi atu feia apî? Ia riro ïa outou ei mea ohie ia piri atu e ia paraparau atu. Ua papai te hoê tuahine apî: “E haapeapea roa to ˈu mau metua ia faahiti noa ˈtu vau i te iˈoa o te hoê tamaroa. E huru ê vau e eita vau e paraparau faahou.” Ua na ô te tahi atu tuahine apî: “Te hinaaro nei e rave rahi taurearea i te aˈoraa a to ratou metua. Ia ore râ te mau metua e tâuˈa ˈtu, e haere te mau tamarii i te feia e horoa mai i te aˈoraa, i te feia atoa e ere i te mea aravihi roa.” A faaroo i ta outou tamarii ma te aumihi no nia i te mau tumu parau huru rau. Mea ohie aˈe ïa no ratou ia aparau atu e ia pee i ta outou aˈoraa.

“IA HAERE MAINE I TE PARAU”

12. E nafea te huru o te mau metua e haafifi ai i te tauaparauraa e ta ratou tamarii?

12 Mea fifi atoa no te tamarii ia aparau ia faaite oioi te mau metua e aita ratou e afaro ra. Mea rahi te fifi atâta i teie “anotau hopea” nei, e hinaaro iho â ïa te mau metua Kerisetiano e paruru i ta ratou tamarii. (Tim. 2, 3:1-5) No te mau tamarii râ, e au ra e i te tahi taime aita to ratou e tiamâraa.

13. No te aha ia ara ˈi te mau metua no nia i te faaite-vave-raa i to ratou manaˈo?

13 E te mau metua, eiaha e faaite vave i to outou manaˈo. Parau mau, e ere i te mea ohie ia tapea i te hitahita ore ia faaite atu ta outou tamarii i te tahi fifi. Mea faufaa râ ia faaroo maitai hou a paraparau ai. Ua papai te arii paari o Solomona: “O tei parau vave mai aitâ i faaitehia ˈtu, ua faaite oia e maamaa to ˈna, e au ia ˈna te vahavaha.” (Mas. 18:13) A tapea i to outou hitahita ore ma te horoa i te tariˈa faaroo. E taa ïa ia outou no te aha ta outou tamarii e faahiti ai i te mau parau feruri-ore-hia. (Ioba 6:1-3) Ia taa ia outou te aamu taatoa no te tauturu atu. Ei metua î i te here, a horoa i te tariˈa faaroo no te taa i te manaˈo o ta outou tamarii a faahiti atu ai i te mau parau o te tauturu ia ratou.

14. No te aha ia haere maine ai te mau tamarii i te parau?

14 E te mau tamarii, ia haere maine atoa outou i te parau. Eiaha e pahonohono noa i to outou mau metua. Na ratou hoi te hopoia no ǒ mai i te Atua ra e haapii ia outou. (Mas. 22:6) Ua ite paha ratou i te mau tupuraa tei tuea i ta outou. Ua hape atoa paha ratou i to ratou apîraa e aita ratou e hinaaro ra ia na reira ˈtoa outou. E hoa ratou no outou, e ere i te enemi. Te hinaaro ra ratou e tauturu ia outou, eiaha e haamauiui atu. (A taio i te Maseli 15:31.) “E faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine.” A faaite e te here atoa ra outou ia ratou. Mea ohie aˈe ïa no ratou ia ‘haapii ia outou e ia paari ma te aˈo a Iehova.’—Eph. 6:2, 4.

‘IA HAERE MAINE I TE RIRI’

15. Eaha te tauturu mai ia tapea i to tatou hitahita ore e ia ore e riri i te feia ta tatou e here ra?

15 E ere tatou i te mea faaoromai roa i nia i te feia ta tatou e here ra. Ua papai te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano i Kolosa: “E te mau tane ra, e aroha outou i to outou mau vahine, e eiaha e iria ˈtu ia ratou. E te mau metua ra, eiaha e faariri atu i ta outou tamarii, o te taiâ hoi ratou.” (Kol. 1:1, 2; 3:19, 21) I to Ephesia, ua faaue Paulo: “Ia haapae-roa-hia te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino.” (Eph. 4:31) E faaite atu â anaˈe i te hotu o te varua o te Atua mai te faaoromai, te mamahu e te hitahita ore. E tauturu mai te reira ia ore e riri vave a hepohepo ai.—Gal. 5:22, 23.

16. Mea nafea Iesu i te aˈoraa ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ, e no te aha mea faahiahia mau ai te reira?

16 E te mau metua, a rave na i te hiˈoraa o Iesu. A feruri na i to ˈna ahoaho rahi i ta ˈna amuraa maa hopea e ta ˈna mau aposetolo. Ua ite Iesu e fatata roa o ˈna i te pohe mǎrû noa ma te mauiui. Maoti to ˈna taiva ore e raa ˈi te iˈoa o to ˈna Metua e e ora ˈi te huitaata. I tera noa râ amuraa maa, ua mârô te mau aposetolo no te ite o vai o ratou tei hau i te mana. Aita Iesu i tutuô i nia ia ratou aore ra i parau iria ˈtu. Ua haaferuri râ o ˈna ia ratou ma te mǎrû. Ua haamanaˈo atu Iesu e ua turu ratou ia ˈna i te taime fifi. Noa ˈtu e fatata Satani i te tamata ia ratou, ua faaite Iesu e ua papu ia ˈna e e vai taiva ore ratou. Ua haamau atoa o ˈna i te hoê faufaa e o ratou.—Luka 22:24-32.

Te horoa ra anei outou i te tariˈa faaroo i ta outou tamarii?

17. Eaha te tauturu i te mau tamarii ia tapea i te hitahita ore?

17 Ia tapea atoa te mau tamarii i te hitahita ore. Ei taurearea, mea au ore paha na outou ia aˈo atu to outou metua. E au ra e aita outou e tiaturihia ra. A haamanaˈo râ e te here ra to outou metua ia outou. No reira ratou e haapeapea ˈi no outou. Eiaha e riri, a faaroo râ e a pee i ta ratou aratairaa. E faatura e e tiaturi ïa ratou ia outou. E fanaˈo paha outou hau atu â tiamâraa i roto i te tahi mau tuhaa o te oraraa. E haerea paari ia tapea i te hitahita ore. Te na ô ra te hoê parau paari: “E faahope te maamaa i to ˈna manaˈo i rapae; area te taata paari e tapeapea ïa e ia maoro iti aˈe.”—Mas. 29:11.

18. E nafea te here e tauturu ai ia tauaparau maitai?

18 E au mau metua e tamarii, eiaha ïa e haaparuparu e ere anaˈe te tauaparauraa i ǒ outou i te mea maitai mai ta outou e hinaaro. A faaitoito â e a pee i te aˈoraa a te Parau a te Atua. (Ioa. 3, 4) I roto i te ao apî, ei taata tia roa, eita tatou e fifi faahou i te tauaparau. I teie nei râ, e hape noa iho â tatou. A tatarahapa ïa e a faaore atoa i ta te tahi atu hapa. E ia ‘au tahi maite outou i te aroha.’ (Kol. 2:2) E mana to te here. ‘E faaoromairaa roa to te aroha, e te hamani maitai. Eita e riri vave, eita e manaˈo ino ia vetahi ê. E tapoˈi râ i te mau mea atoa, e faaroo i te mau mea atoa, e tiai i te mau mea atoa, e haamahu i te mau mea atoa.’ (Kor. 1, 13:4-7) A faaite noa ïa i te here. E maitai roa mai ta outou mau aparauraa, e oaoa to outou utuafare e e faahanahanahia Iehova.

^ Ua tauihia te iˈoa.