Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Lagusihuinni nadxiitu xiiñitu ora guiníʼnetu laacaʼ

Lagusihuinni nadxiitu xiiñitu ora guiníʼnetu laacaʼ

«Lachuu para ucaa diaga tu, peru cadi nisi undaa ruaa si tu xiixa, ne cadi casi ze tu idxiichi tu.» (SANT. 1:19)

1, 2. Xi runi sentir binni pur xiiñiʼ ne xi runi sentir xiiñiʼ binni pur laa, peru xi raca nagana para laacabe.

 TI BIAJE gunabadiidxacabe stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ de Estados Unidos: «Pa málasi ñannuʼ zati bixhózeluʼ ne jñaaluʼ guixíʼ, xi jma ñuulaʼdxuʼ ñaʼbuʼ laacabe yannadxí». Lugar de niníʼ ca baʼduʼ riʼ pa gúpacaʼ xiixa guendanagana né bixhózecaʼ, ti 95% de laacaʼ guniʼcaʼ ñábicaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ: «Lagutiidilaʼdxiʼ naa pur qué nuzuubaʼ stiidxatu» ne «nadxieeʼ laatu stale» (Solo para padres, libru ni bicaa Shaunti Feldhahn ne Lisa Rice).

2 Nánnanu nadxii binni bixhoze ne nadxii bixhoze binni laa; ne jma rihuinni zacá ni lade ca xpinni Cristu. Peru neca ñuuláʼdxicabe ñaca xhamígucabe jma, nuu tiru raca nagana para laacabe güícabe diidxaʼ. Dede ndaaniʼ ca familia ra ruluíʼ randa riníʼcabe guiráʼ ni runi sentírcabe, nuu tiru qué liica rinácabe guiníʼcabe de xiixa tema. Xiñee rizaaca ndiʼ yaʼ. Xiñee raca nagana para ca familia ca guiniʼcaʼ de xiixa tema yaʼ. Ximodo zanda guni chaahuicabe guendanagana riʼ yaʼ.

Ñee zanda cueeluʼ jma tiempu para guiníʼneluʼ binnilídxiluʼ lugar de guʼnuʼ xcaadxi cosa la?

LACUEE TIEMPU PARA GUINÍʼNETU XIIÑITU

3. 1) Xiñee raca nagana para stale familia guiniʼné xiiñiʼ de ni caquiiñecaʼ. 2) Xiñee qué ñaca nagana para ca israelita nibeecaʼ tiempu para ñuunecaʼ xiiñicaʼ juntu.

3 Stale de ca familia ca raca nagana para laacaʼ cueecaʼ tiempu para guiníʼnecaʼ xiiñicaʼ de ni caquiiñecaʼ. Peru cadi zacá diʼ gúcani dxiqué. Ca israelita guyuu dxiqué bisiidicaʼ xiiñicaʼ ley stiʼ Dios. Guidúʼyanu xi gudxi Moisés laacabe: «Naquiiñeʼ gábiluʼ cani xiiñiluʼ gatigá ti guiziidibe cani ne gábiluʼ cani laabe ora maʼ nuutu ralídxitu, ne ora maʼ zetu paxaraa ne ora gátatu ne ora guiásatu» (Deut. 6:6, 7). Guidubi dxi nga maʼ nuuné ca dxaapahuiiniʼ que jñaacaʼ ndaaniʼ yoo, peru ca hombrehuiiniʼ que rinecaʼ bixhózecaʼ lu layú o ra dxiiñaʼ. Ngue runi, gúpacabe stale tiempu para guyuucabe juntu ne para güinécabe xiiñicabe diidxaʼ. Zaqué gunna bixhózecabe xipeʼ nga caquiiñecabe, xi riuuláʼdxicabe ne ximodo laacabe. Ne laacabe laaca gunda binibiáʼ chaahuicabe bixhózecabe ne jñaacabe.

4. Xiñee raca nagana para stale familia cueecaʼ tiempu para güicaʼ diidxaʼ.

4 ¡Nabé maʼ bichaa tiempu yanna riʼ! Ndaaniʼ caadxi guidxi roʼ, nabé nagueendaca ruseendaʼ binni xiiñiʼ scuela, nuu tiru rúnicabe ni cásipeʼ gusaa xiiñicabe chupa iza. Cumu runi bixhózecabe ne jñaacabe dxiiñaʼ sti ladu la? huaxiéʼ tiempu rápacaʼ para chúʼnecaʼ xiiñicaʼ, ne ora rápacaʼ ti tiempu huiiniʼ para guiníʼnecaʼ laacabe, nuu tiru qué randa rúnicaʼ ni, purtiʼ riquiiñecaʼ tiempu ca para gúʼyacaʼ televisión, iquiiñecaʼ computadora o xcaadxi aparatu casi laani. Ndaaniʼ stale de ca familia ni bizéʼtenu riʼ, qué runibiáʼ binni xiiñiʼ ne qué runibiáʼ xiiñiʼ binni laa. Nga runi, ca binni ni nabani zacá qué liica gápacaʼ tiempu para güicaʼ diidxaʼ.

5, 6. Xi huayuni stale binni para gapa tiempu chuʼné ca xiiñiʼ.

5 Ñee zanda cueeluʼ tiempu lu xcaadxi cosa ni rúniluʼ para chúʼneluʼ familia stiluʼ la? (biindaʼ Efesios 5:15, 16.) Nuu familia maʼ gudixhe pabiáʼ tiempu si nga zanda gúʼyacaʼ televisión o iquiiñecaʼ computadora. Xcaadxi runi stipa para ganda goné familia stiʼ neca ti biaje lu ti dxi. Nabé risaca dxi runi adorartu Dios né binnilídxitu, purtiʼ zanda gacaneni laatu ne ca xiiñitu para gunibiáʼsaatu ne para guiénetu ni gúʼndatu lu Biblia. Pa cueetu biaʼ ti hora guiráʼ semana para gúnitu cani la? zacaneni laatu stale. Peru nuu sti cosa ni caquiiñeʼ gúnitu: guiníʼnetu laacabe guiráʼ dxi. Ante cheʼ ca xiiñiluʼ scuela, gudxi laacabe caadxi diidxaʼ ni uguu gana laacabe, biindané laacabe textu ni riuundaʼ guiráʼ dxi ne biʼniʼ orarné laacabe. Zanda gacané nga laacabe guidubi dxi.

6 Nuu tu laa maʼ bichaa modo nabani ti ganda gapa jma tiempu para chuʼné ca xiiñiʼ. Ngapeʼ nga ni biʼniʼ ti gunaa ni napa chupa xiiñiʼ, bisaanabe dxiiñaʼ rúnibe guidubi dxi. Laabe guniʼbe: «Guiráʼ siadóʼ maʼ cuxooñeʼ para chaaʼ dxiiñaʼ ne para gacaniáʼ ca xiiñeʼ checaʼ scuela. Cumu maʼ huaxhinni ribiguetaʼ de dxiiñaʼ la? mápeca bisisiaasiʼ criada que ca xiiñeʼ. Cumu maʼ bisaana dxiiñaʼ que la? maʼ huaxiéʼ bueltu napaʼ, peru yanna maʼ nannaʼ xi riníʼ ique ca xiiñeʼ ne xi guendanagana cadíʼdicaʼ. Runadiagaʼ xi rábicabe Jiobá ora runi orárcabe, rabeʼ laacabe xi naquiiñeʼ gúnicabe, riguaaʼ gana laacabe ne rusiideʼ laacabe».

LAGUCAADIAGA ORA MAʼ CANÍʼ XIIÑITU

7. Xi riníʼ xiiñiʼ binni de bixhoze ne xi riníʼ bixhózecaʼ de laacaʼ.

7 Guniʼné si ca gunaa ni bicaa libru Solo para padres que stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ, bidiicaʼ cuenta de sti cosa ni rucueeza xiiñiʼ binni de guiniʼné bixhoze: «Ni jma riníʼ ca baʼduʼ ca de bixhózecaʼ nga “qué rucaadiágacabe laadu”». Peru cadi laasícabe nga riníʼcabe zacá. Nuu biaje laaca zacaca riníʼ bixhózecabe de laacabe. Nga runi, para ganda güitu diidxaʼ caquiiñeʼ gucaadiaga chaahuitu ora guiníʼ cada tobi de laatu (biindaʼ Santiago 1:19).

8. Xi zanda guni binni para gucaadiaga chaahuiʼ ora maʼ caníʼ ca xiiñiʼ.

8 Ñee dxandíʼ rucaadiágatu ca xiiñitu ora maʼ caniʼcaʼ la? Nagana guni binni zacá ora maʼ bidxaga ne ora ruluíʼ qué risaca xiixa ni chitidxi xiiñiʼ laa. Peru ni riníʼ íquetu qué risaca, para laacabe nabé risaca ni. Gucaadiaga binni ora maʼ caníʼ xiiñiʼ nga guiene laabe ne guʼyaʼ ximodo caniʼbe. Dede ridxi stibe ora maʼ caniʼbe ne modo riniibibe zacaneni laatu gánnatu xi runi sentirbe ne xi riníʼ íquebe. Laaca galán guinabadiidxaluʼ xiiñiluʼ, purtiʼ Biblia na: «Casi nisa ziaʼ nga ca conseju ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ ti hombre, peru tobi ni nuu xpiaaniʼ zanda cuee cani» (Prov. 20:5). Bisihuinni riéneluʼ ne nuu xpiaaniluʼ ora maʼ caníʼneluʼ xiiñiluʼ, purtiʼ zacaneni lii para gannuʼ xi riníʼ íquebe de caadxi tema ni qué runi sentirbe galán ora guiniʼbe de laacaʼ.

9. Xiñee naquiiñeʼ gucaadiaga xiiñiʼ binni bixhoze.

9 Báʼducaʼ, ñee ruzuubatu stiidxaʼ bixhózetu ne jñaatu la? Stiidxaʼ Dios cudii conseju riʼ: «Bicaadiaga xiiñehuiineʼ, ora uguu jneza bixhózeluʼ lii, ne cadi gusiaandaluʼ ley stiʼ jñaaluʼ» (Prov. 1:8). Laguietenalaʼdxiʼ nadxii bixhózetu ne jñaatu laatu ne para laacabe pa ñanda puru si ni galán nga nibeendutu. Nga runi, nabé risaca gucaadiágatu laacabe ne guzuubatu stiidxacabe (Efes. 6:1). Jma nagueenda ruzuubaʼ binni diidxaʼ ora nadxiicabe laa ne ora rucaadiágacabe laa. Nga runi, lagabi bixhózetu ne jñaatu xi riníʼ íquetu, zacá jma nagueenda ziénecabe laatu. Peru laaca naquiiñeʼ gúnitu stipa para guiénetu laacabe.

10. Xi rusiidiʼ relatu stiʼ Rehoboam laanu.

10 Laatu, ca hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ, naquiiñeʼ chuʼtu cuidadu ora gucaadiágatu conseju stiʼ stobi biaʼca laatu. Zándaca zábicabe laatu xiixa ni rápasitu gana gucaadiágatu peru qué zacaneni laatu, o dede zándaca guninani laatu. Stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ raca nagana para laacaʼ gúʼyacaʼ xi zabeenducaʼ pur cani quixhe íquecaʼ gúnicaʼ, purtiʼ qué gánnacaʼ ximodo naquiiñeʼ guibani binni ndaaniʼ Guidxilayú. Laguietenalaʼdxiʼ xi bizaaca Rehoboam, xiiñiʼ rey Salomón. Dxi maʼ gúcabe rey stiʼ Israel, yenándabe ca conseju ni cadi jneza bidii ca xhamígube ni biniisinebe laabe, lugar de nucaadiágabe conseju stiʼ ca binnigola. Xi bizaaca pur ni bíʼnibe que yaʼ. Bixeleʼ stale de ca binni guidxi que de laabe (1 Rey. 12:1-17). Cadi chinándatu ejemplu stibe. Laguni stipa pur gábitu bixhózetu ne jñaatu xipeʼ nga nuu ndaaniʼ ladxidoʼto, casi ora nuxhéletu ni para ñuucabe xi nuu ndaaniʼ ni. Lachinanda conseju gudiicabe laatu ne laguiziidiʼ de laacabe (Prov. 13:20).

11. Xi zazaaca pa huaxiéʼ riuulaʼdxiʼ binni gucaadiaga xiiñiʼ.

11 Laatu, cani napa xiiñiʼ, pa qué racaláʼdxitu chiyubi xiiñitu conseju ra nuu sti binni biaʼca laa la? laguyubi modo guidxíñacabe laatu ne lagucaadiaga laacabe. Ti baʼdudxaapaʼ bicaa: «Cásipeʼ guzeeteʼ lá ti hombrehuiiniʼ nezalú bixhozeʼ ne jñaaʼ, maca cadxíbicaʼ. Cumu ruuyaʼ riuucabe zacá la? laaca ridxibeʼ ne maʼ qué rudii gana naa guiniéʼ». Sti baʼdudxaapaʼ guníʼ: «Stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ riuuláʼdxicaʼ gudii bixhózecaʼ ne jñaacaʼ conseju laacaʼ, peru pa qué guizaalaʼdxiʼ bixhózecabe laacabe la? ziyúbicabe sti binni ni gudii conseju laacabe, neca cadi jneza ni gusiidiʼ laacabe». Pa gucaadiágatu ca xiiñitu ne guiénetu laacaʼ, neca guzeetecaʼ intiica cosa, zacaneni laacabe para guxhélecabe ladxidóʼcabe ne zábicabe laatu xi cayuni sentírcabe ne zuzuubacabe stiidxatu.

«CADI NISI UNDAA RUAA SI TU XIIXA»

12. Xiñee nuu tiru raca nagana para binni guiniʼné bixhoze.

12 Pa casi zetu gusihuínnitu cadi cayuuláʼdxitu ora gabi xiiñitu laatu xiixa o guidxiichitu nagueenda la? zaca nagana para laacabe guiniʼnécabe laatu sti biaje. Lu ca últimu dxi nabáninu riʼ, nuu stale cosa ni zándaca cueechú laanu de Dios, nga runi qué ridxagayaanu xiñee nabé ricá ique ca xpinni Cristu gápacaʼ xiiñicaʼ (2 Tim. 3:1-5). Peru ni rúnitu para gápatu ca xiiñitu, para laacabe nuu tiru zeeda gácani casi ora nucaatu laacabe yaga.

13. Xiñee cadi galán guicabi binni nagueenda ora gabi xiiñiʼ laa xiixa.

13 Galán guni binni pa qué guicabi nagueenda ora gabi xiiñiʼ laa xiixa. Zándaca qué zuni huantarluʼ ora gabi xiiñiluʼ lii xiixa ni naguu xizaa laa, peru nabé risaca gucaadiaga chaahuiluʼ laabe ante guicábiluʼ. Rey Salomón guníʼ: «Ora guicabi tuuxa xiixa cosa ante gucaadiaga la? zusihuinni nahuati ne zatuilú» (Prov. 18:13). Pa qué guidxiichiluʼ, jma nagueenda ziéneluʼ ni caníʼ ca xiiñiluʼ ne zudiiruʼ gana laacabe guiniʼnécabe lii. Para ganda gacaneluʼ laabe, caquiiñeʼ guiene chaahuiluʼ xi cayácabe. Pa guiníʼ xiiñiluʼ xiixa ni qué chuuláʼdxiluʼ, zándaca caniʼbe ni purtiʼ nuu xi cuchiiñaʼ laabe (Job 6:1-3). Cani nadxii xiiñiʼ rucaadiágacaʼ para guiénecaʼ xi caníʼcabe ne riniʼcaʼ para gacanecaʼ laacabe.

14. Xiñee cadi jneza «undaa ruaa» xiiñiʼ binni xiixa casi zeʼ.

14 Báʼducaʼ, laatu laaca «cadi nisi undaa ruaa si tu xiixa», ne cadi nagueendaca gucaanatu conseju stiʼ bixhózetu o jñaatu, purtiʼ laacabe nga nuucabe para gusiniisicabe laatu (Prov. 22:6). Zándaca laaca gudíʼdicabe lu xiixa ra cadíʼditu yanna. Ne laaca riuubaʼ ladxidóʼcabe ora guietenaláʼdxicabe ra bicheecabe dxi nahuiinicabe ne ribézacabe pa ñanda si qué nizaacatu ni bizaacacabe. Nga runi, laguuyaʼ laacabe casi tuuxa ni cayacané laatu, cadi casi ti binni ni racalaʼdxiʼ guniná laatu, laguuyaʼ laacabe casi xhamígutu, ne cadi casi xhenemígutu. Biblia na: «Ti binni nuu xpiaaniʼ rucaadiaga ne riziidiʼ, ne ti binni ni riene nga ruyubi tu gacané laa» (Proverbios 1:5). Lagusisaca bixhózetu ne jñaatu ne lagusihuinni nadxiitu laacabe cásica nadxiicabe laatu. Zacá jma nagueenda zaca para laacabe gusiniisicabe laatu «modo na» Jiobá (Efes. 6:2, 4).

«CADI CASI ZE TU IDXIICHI TU»

15. Xi zacané laanu para cadi guidxiichinenu ca binnilídxinu ni nadxiinu.

15 Nuu tiru ridxiichinenu ca binni ni nadxiinu. Peru guidúʼyanu xi bicaa apóstol Pablu ra nuu «ca xpinni Dios ni nuu ndaani guidxi Colosas»: «Hermanu caʼ, laganaxhii xheela tu ne cadi aca né tu laaca naduxhuʼ. Hermanu caʼ, cadi uyubi tu uchiichi tu xiiñi tu, ti cadi iree ca gana» (Col. 1:1, 2; 3:19, 21). Ne laaca bidiibe conseju ca xpinni Cristu de Éfeso ora gúdxibe laacaʼ: «Lausaana de aca nanalaʼdxi tu binni, ne de idxiichi né tu laacaʼ, ne de chuʼ tu xiana, ne de guni char tu tuuxa o cuʼ dí tu laa. Lausaana de uyubi tu izaaca stobi xiixa» (Efes. 4:31). Pa gusihuínninu ca guenda stiʼ espíritu casi paciencia, gácanu nadóʼ ne gucueezanu laca laanu, zacanécani para cadi guidxiichinu nagueenda neca chuʼ xiixa guendanagana (Gál. 5:22, 23).

16. Ximodo guluu jneza Jesús ca discípulo stiʼ, ne xiñee riníʼ íqueluʼ galán modo bíʼnibe ni.

16 Laaca naquiiñeʼ chinanda cani napa xiiñiʼ ejemplu stiʼ Jesús. Guxuíʼlunu pabiáʼ nuube xizaa últimu gueelaʼ gudoxhibe né ca apóstol stibe. Nánnabe maʼ cadi candaa para guuti binni laabe ne nabé naná modo chigaca ni. Ne laaca nánnabe cadi naquiiñeʼ gucheebe para gusisácabe lá Bixhózebe ne para gulabe binni guidxilayú. Peru ra cayoxhícabe que, «ucuaa yu [ca apóstol] uná de laaca jma zasaca». Qué nucaa Jesús ridxi laacabe ne qué nidindené laacabe raqué, sínuque guniʼné laacabe né diidxaʼ nadóʼ. Bietenaláʼdxibe qué nusaana ca apóstol stibe laabe dxi gudíʼdibe ra nagana. Ne neca zutiidiʼ Binidxabaʼ laacabe ra nagana, bisihuinni Jesús zanda guzuubacabe diidxaʼ, dede biʼniʼ ti pactu né laacabe (Luc. 22:24-32).

Ñee rucaadiaga chaahuiluʼ ora maʼ caníʼ ca xiiñiluʼ la?

17. Xi zanda gacané xiiñiʼ binni para cadi guidxiichi nagueenda.

17 Xiiñiʼ binni laaca cadi naquiiñeʼ guidxiichi nagueenda. Pa maʼ caniisiluʼ, zándaca guiníʼ íqueluʼ rabi bixhózeluʼ ne jñaaluʼ lii xi naquiiñeʼ guʼnuʼ purtiʼ qué runi crecaʼ pa zanda guʼnuʼ ca cosa ca jneza. Neca nuu biaje ruluíʼ zacá ni, naquiiñeʼ gannuʼ riuucabe xizaa pur lii purtiʼ nadxiicabe lii. Pa gucaadiágaluʼ laacabe sin guidxiichiluʼ, zuni respetárcabe lii ne zuuyacabe maʼ zanda guʼnuʼ ca cosa ca jneza. Zacá zanda gudiicabe lugar lii guʼnuʼ xcaadxi cosa. Ne zahuinni pabiáʼ nuu xpiaaniluʼ pa guiziidiluʼ gucueezuʼ laca lii. Ti proverbio ni zeeda lu Biblia na: «Ti binni huati rusihuínnica guiráʼ xiana stiʼ, peru tobi ni nuu xpiaaniʼ rucueeza cani» (Prov. 29:11).

18. Xiñee galán riniʼné binni familia stiʼ ora nadxiisaacaʼ.

18 Nga runi, pa ndaaniʼ familia stitu qué randa riníʼnetu binnilídxitu casi modo ñuuláʼdxitu la? cadi guireetu gana. Laguni stipa pur guiníʼnetu binnilídxitu ne guibánitu casi na Dios (3 Juan 4). Lu guidxilayú cubi stiʼ Dios maʼ qué zápanu guendanagana, purtiʼ guiranu zácanu binni sin donda ne maʼ qué zuninanu stobi pur cani guininu. Peru laga cabézanu gaca nga zuchéʼrunu stale biaje. Nga runi, nagueendaca guinábanu gutiidiláʼdxicabe donda stinu ne gutiidiláʼdxinu donda stiʼ stobi ti gannaxhiisaanu ne chuʼnu tobi si (Col. 2:2). Pa nadxiinu binni la? stale nga ni zabeendunu, purtiʼ Pablu bicaa: «Pa nadxii lu stobi la? qué zadxiichi né gá lu laa, ne ziá lu laa [...], cadi neca gasti si guni lii maca cadxiichi neu laa, ne qué ziuu neu laa xiana. [...] Ne pa nadxii lu laabe la? zuni huantar lu laabe ne zuni cre lu laabe. Intiica gueeda, nuu neu laabe tobi si ne qué zaree lu gana» (1 Cor. 13:4-7). Pa gannaxhiitu zacá la? jma galán modo zaníʼnetu familia stitu, ziuutu nayecheʼ ne zusisácatu Jiobá.