Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

MODO BIBANEʼ

Nabé risaca xquendanabánidu yanna

Nabé risaca xquendanabánidu yanna

LU IZA 1958 gule Gary, primé xiiñeʼ, ne dede dxi gúlebe bidieeʼ cuenta nápabe ti guendahuará. Peru gudiʼdiʼ si chii beeu nga maʼ gunna ca doctor que xi nápabe, ne gudiʼdiʼ xcaayu iza para guníʼ caadxi especialista de Londres dxandíʼ nápabe guendahuará que. Gaʼ iza despué de gule Gary, gupaʼ ti dxaapahuiiniʼ láʼ Louise, nabé guyuaaʼ triste purtiʼ gulenebe xcaadxi guendahuará jma naxoo que ni napa Gary.

Né diidxaʼ nadóʼ gudxi ca doctor que naa: «Guiropaʼ xiiñiluʼ nápacaʼ guendahuará ni láʼ síndrome de Bardet-Biedl, ne nannuʼ xi la? qué rianda ni». a Dxiqué huaxiéʼ nanna binni de guendahuará riʼ. Ca binni ni huará de laani chaahuiʼ chaahuiʼ richeepaʼ lucaʼ, nabé riroocaʼ, rápacaʼ polidactilia (ralenecaʼ jma bicuini que biaʼ naquiiñeʼ galené binni), nanene riniisicaʼ, raca nagana para laacaʼ guiniʼcaʼ ne sacaʼ, rápacaʼ dxiña, osteoartritis ne raca huará riñón sticaʼ. Rihuínnica nabé nagana para gusiniiseʼ ca xiiñeʼ. Cadi xadxí guca ti estudiu Gran Bretaña ne raqué bihuinni ti cosa: lade 125,000 binni nuu tobi ni napa síndrome riʼ, ne zándaca nuu stale binni napa tobi de ca yuubaʼ stiʼ guendahuará ca.

BEEDA GACA JIOBÁ TI LUGAR RA ZANDA GUILADU

Despué de bichaganaʼyaʼ, gunieniáʼ ti gunna testigu stiʼ Jiobá, ne nagueendaca bidieeʼ cuenta dxandíʼ ngue ni bisiidibe naa. Peru xheelaʼ qué liica ñuulaʼdxiʼ niziidiʼ cani zeeda lu Biblia. Dxiiñaʼ ni rúnibe que rucaani laadu chindézadu gadxé gadxé lugar, ngue runi qué randa riaaʼ nin ti guendaridagulisaa. Neca zaqué, qué nusaanaʼ de ñuneʼ orar ne de ñuundaʼ Biblia. Nabé guyuaaʼ gana ora biindaʼ ca diidxaʼ ra na qué rusaana Jiobá ca binni ni ruyubi laa ne reeda gácabe «ti lugar ra zanda guilá ti binni ni cuquiichinácabe laa, ti lugar ra zanda guilá ora cadiʼdiʼ ra nagana» (Sal. 9:9, 10).

Cumu qué ruuyaʼ chaahuiʼ Gary la? yesaanadu laa dxi ndaaniʼ ti internadu dxi napa xhoopaʼ iza para gusiidicabe laa ximodo guibaniné guendahuará stiʼ, scuela que riaanani ladu gueteʼ de nisadóʼ stiʼ Inglaterra. Gatigá riníʼnebe naa pur teléfono para gábibe naa xi naguu xizaa laabe, ne riquiiñeʼ tiempu que para gusieneʼ laabe ca principiu ni zeeda lu Biblia. Chupa chonna iza de gule Louise, gúdxicabe naa napaʼ esclerosis múltiple ne fibromialgia. Biree Gary ndaaniʼ internadu que dxi napa 16 iza, ne chaahuiʼ chaahuiʼ bicheepaʼ lube, ne lu iza 1975 guníʼcabe maʼ qué liica zuuyabe. Chupa iza despué bisaana xheelaʼ laadu.

Cadi xadxí de bibiguetaʼ Gary bizulú guyuudu lade ti neza binni ridagulisaa ra nabé gunnaxhiicabe laadu, ne guyuaanisaʼ lu iza 1974. Nabé bidieeʼ xquíxepeʼ tobi de ca binnigola ni gucané Gary para bisiene laa ximodo nga ruchaa xcuerpu binni ora maʼ ziniisi. Ne laaca gucané xcaadxi Testigu naa para guneʼ ca dxiiñaʼ stinneʼ ralidxeʼ. Gudiʼdiʼ si ti tiempu, gudixe gobiernu gaayuʼ de ca xpinni Cristu que para gacanecaʼ laadu.

Qué nusaana Gary de niniisi lu stiidxaʼ Dios ne guyuunísabe lu iza 1982. Cumu nabé rápabe gana gácabe precursor auxiliar la? bicaani naa guneʼ zaqueca, ne gúcadu precursor stale iza. Nabé biecheʼ Gary ora gunabadiidxaʼ binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa laa: «Gary, qué ñuuláʼdxiluʼ ñácaluʼ precursor regular la?». Ngapeʼ nga ca diidxaʼ ni caquiiñeʼ gunadiágabe, ngue runi gúcabe precursor regular lu iza 1990.

Maʼ chupa biaje bichaacabe dxita xaʼnaʼ Gary, primé ca bíʼnicabe ni lu iza 1999, ne stobi ca gúcani lu iza 2008, peru jma naxoo modo nuu Louise yanna. Maca qué ruuyabe dede dxi gúlebe, ne ora biiyaʼ gulenebe xhoopaʼ bicuini ñeebe la? bidieeʼ cuenta laaca nápabe síndrome ni láʼ Bardet-Biedl. Ca examen ni bíʼnicabe laabe despué bisihuínnicani laaca huará stale de cani nuu ndaanibe, casi riñón stibe. Lu ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca, maʼ biʼniʼ operárcabe laabe stale biaje, ne gaayuʼ biaje maʼ guca operar riñón stibe. Ne laaca nápabe dxiña, cásica Gary.

Cumu nanna Louise nagana ca operación riʼ la? dede ante riníʼnebe ca doctor ca, cani rucaa anestesia ne ca binni ni runi dxiiñaʼ ra hospital para gusiénebe xi tratamientu ni qué gapa rini nga zanda guicaabe. Pur nga nabé nadxii ca binni ni runi dxiiñaʼ ra hospital que laabe ne riuuláʼdxicaʼ gápacaʼ laabe.

NABÉ RISACA XQUENDANABÁNIDU YANNA

Ralídxidu rúnidu stale cosa ni racané laadu para guni adorardu Jiobá. Dxiqué gastiʼ ca aparatu de biaaniʼ ni nuu yanna, ngue runi gupaʼ xidé guleeʼ stale tiempu para guundaniáʼ ca xiiñeʼ. Yanna, cumu maʼ nuu stale de ca guiʼchiʼ ca lu CD, DVD ne lu sitiu www.pr418.com la? maʼ randa riguixhe cada tobi de laadu pora guʼndaʼ cani chiguieeteʼ lu cada guendaridagulisaa ne ruyúbidu xi guicábidu lúcani.

Rudiʼdu xquíxepeʼ Jiobá pur guiráʼ ca cosa sicarú ni cazíʼdidu lu Biblia

Nuu tiru de memoria riziidiʼ Gary cani chiguicabi lu ca guendaridagulisaa ne rutiidiʼ ca libana stiʼ lu Scuela stiʼ cani Rucheeche Diidxaʼ. Dede lu iza 1995 maʼ nácabe siervu ministerial ne qué rusaana de gúnibe dxiiñaʼ ndaaniʼ yoo stiʼ Reinu, ridxaagalube ca binni ridagulisaa ne laaca racanebe ra nuu aparatu stiʼ sonidu.

Cumu nanna ca xpinni Cristu nápabe artritis la? rucaanacaʼ silla de rueda ra zúbabe ora maʼ zigucheechecabe diidxaʼ. Tobi de cani rucheeche diidxaʼ racané laabe para gúʼndanebe ti binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ jma de Biblia. Gary laaca gucané ti gunaa xpinni Cristu ni maʼ ziné veinticinco iza de bixeleʼ de xquidxi Dios. Yanna maʼ rié guiropaʼ binni gucanebe riʼ guiráʼ guendaridagulisaa.

Dxi napa Louise gaʼ iza, bisiidiʼ jñaaʼ laa quiba ne tobi de ca gunaa ni rapa laabe ne naa bisíʼdidu laabe gúnibe bordadu. Laabe nabé riuuláʼdxibe gúnibe cani, nga runi riguíbabe lari gueelaʼ de guiráʼ color stiʼ ca baʼduhuiiniʼ ne stiʼ ca binni huaniisi ni ridagulisaanedu. Laaca rúnibe caadxi tarjeta huiiniʼ ne ruquiidibe caadxi dibuju lúcani ne rusigáʼdebe cani ca xpinni Cristu ni ridagulisaanedu, laacaʼ nabé nayecheʼ riuucaʼ pur ca tarjeta huiiniʼ rusigáʼdebe laacaʼ. Dxi jma nahuiiniʼ Louise, biziidiʼ gucaa lu máquina neca qué ruuyaʼ. Yanna maʼ riquiiñebe ti computadora ni randa rabi laabe xi cucaa ca xhamígube, zacá randa riníʼnebe laacaʼ pur correu electrónicu. Louise guyuunisa dxi napa 17 iza, ne dede dxi que rácadu precursora auxiliar cada biaje chuʼ xiixa campaña para guireeche diidxaʼ. Laabe ne Gary riziidicabe de memoria ca textu ni zeeda lu Biblia para gusihuínnicabe dxandíʼ runi crécabe guiráʼ cani maʼ bizabiruaa Dios guni, casi ra cuzeeteʼ zaxeleʼ lú «cani nacheepaʼ lú» ne ra na guirutiʼ tu zaníʼ: «Huaraʼyaʼ» (Is. 33:24; 35:5).

Rudiʼdu xquíxepeʼ Jiobá pur guiráʼ ca cosa sicarú ni cazíʼdidu lu Biblia. De guidubi ladxidoʼdo rudiʼdu xquíxepeʼ ca xpinni Cristu ni ridagulisaanedu pur guiráʼ modo racanecaʼ laadu, pa ñaca nisi laadu la? gastiʼ qué ñanda ñúnidu. Ne laaca rudiʼdu xquíxepeʼ Jiobá pur racané laadu ne yanna huaxa nabé risaca xquendanabánidu.

a Síndrome Laurence-Moon-Bardet-Biedl, biree lani zacá purtiʼ zineni lá guidapaʼ doctor ni bidii cuenta nuu síndrome riʼ, ralené binni ni ora cadi galán nuu ti gen stiʼ bixhoze ne jñaa. Yanna runibiáʼcabe ni casi síndrome de Bardet-Biedl. Ne qué rianda ni.