Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Rudii Jiobá ni caquiiñenu ne riene laanu

Rudii Jiobá ni caquiiñenu ne riene laanu

«Nachaʼhuiʼ Jiobá né guiráʼ binni, ne rihuinni guendarilaselaʼdxiʼ stibe lu guiráʼ ni bíʼnibe.» (SAL. 145:9)

1, 2. Xi qué zusaana de guni ca xhamigu Jiobá.

 SICARÍʼ guníʼ ti gunaa xpinni Cristu láʼ Monika: «Maʼ napaʼ treinta y cinco iza de bichaganaʼyaʼ. Guizáʼ maʼ runebiaʼyaʼ xheelaʼ ne laa laaca runibiáʼ chaahuiʼ naa, peru neca maʼ gudiʼdiʼ stale iza de bichaganadu, nuuruʼ stale cosa ni cazíʼdidu de laadu». Laaca ngaca nga ni rizaaca stale guendaxheelaʼ ne cani napa xhamigu.

2 Guiranu riuuláʼdxinu gunibiáʼ chaahuinu ca binni ni nadxiinu. Ne lade guiráʼ ca binni ni runibiaʼnu, Jiobá nga binni ni jma risaca gaca xhamígunu. Peru qué ziuu dxi gunibiáʼ chaahuinu laabe (Rom. 11:33). Nga runi, qué zusaana de guizíʼdinu de ca guenda stibe ne gusisácanu cani (Ecl. 3:11).

3. Xi zadúʼyanu lu tema riʼ.

3 Primé tema ni bidúʼndanu que, gucaneni laanu para gusisácanu jma chupa guenda stiʼ Jiobá: bizíʼdinu riuulaʼdxiʼ Jiobá guidxíñacabe laa ne biaʼca risaca guiráʼ binni nezalú. Yanna guidúʼyanu xhupa guenda ni rucaa laanu guidxíñanu laabe: rudiibe ni caquiiñenu ne riénebe laanu. Zacá ziénenu «nachaʼhuiʼ Jiobá né guiráʼ binni, ne rihuinni guendarilaselaʼdxiʼ stibe lu guiráʼ ni bíʼnibe» (Sal. 145:9).

RUDII JIOBÁ NI CAQUIIÑENU

4. Ximodo nga ti binni ni riuulaʼdxiʼ gudii.

4 Ximodo nga ti binni ni riuulaʼdxiʼ gudii. Jesús guníʼ: «Jma nayeche ni rudii que ni ricaa» (Hech. 20:35). Ca diidxaʼ riʼ rusihuínnicani riuu tuuxa nayecheʼ ora gudii tiempu stiʼ, stipa stiʼ ne ca cosa ni napa para gacané xcaadxi binni. Cadi purtiʼ si risaca ni rudii binni nga rihuinni riuulaʼdxiʼ gudii, sínuque pur ni rucaa laa gúnini (biindaʼ 2 Corintios 9:7). Guirútiruʼ rudii casi rudii Jiobá, «ti Dios nayecheʼ» (1 Tim. 1:11TNM).

5. Ximodo rusihuinni Jiobá riuulaʼdxiʼ gudii ni caquiiñeʼ binni.

5 Ximodo rusihuinni Jiobá riuulaʼdxiʼ gudii yaʼ. Rihuínnini ora rudiibe guiráʼ ni caquiiñeʼ binni guidxilayú, dede né cani qué runi adorar laabe. Maʼ bidúʼndanu «nachaʼhuiʼ Jiobá né guiráʼ binni». «Rudii lugar guzaani gubidxa sti ra nuu cani nachaʼhui ne ra nuu cani nadxabaʼ, ne rusaba nisa guie ra nuu cani runi ni na, ne ra nuu cani qué runi ni na.» (Mat. 5:45.) Nga runi, gunda gudxi apóstol Pablu ca binni ni qué gapa fe bibani dxiqué xi runi Dios para laanu ora guníʼ: «Rusaba be nisa guie para gaca xquela nu. Qué rusiaadxa be ni idóʼ no, ne ruchá be ladxidóʼ no de enda nayecheʼ» (Hech. 14:17). Racá ridúʼyanu riuulaʼdxiʼ Jiobá gudii ni caquiiñeʼ guiráʼ binni (Luc. 6:35).

6, 7. 1) Tuu nga ca binni ni jma rizaalaʼdxiʼ Jiobá gacané. 2) Xi ejemplu rusihuinni riuulaʼdxiʼ Dios gudii ni caquiiñeʼ ca xpinni.

6 Peru jma rizaalaʼdxiʼ Jiobá gudii ni caquiiñeʼ ca xpinni ni ruzuubaʼ diidxaʼ. Rey David guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Dxiqué nahuiineʼ, ne yanna maʼ biooxhuaʼ, peru qué huayuuyaʼ guirutiʼ ni runi ni jneza guiaana zacasi, ne nin qué huayuuyaʼ ca xiiñibe cananabaʼ pan» (Sal. 37:25). Stale xpinni Cristu maʼ biiyaʼ dxandíʼ ni na ca diidxaʼ riʼ. Guidúʼyanu ti ejemplu.

7 Raca chupa chonna iza gupa ti precursora láʼ Nancy ti guendanagana. Laabe guniʼbe: «Caquiiñeʼ 66 dólar para quixeʼ saca ra nabezaʼ sti dxi que peru qué gannaʼ paraa chindee ni. Gunieniáʼ Jiobá de guendanagana napaʼ que ne bireeʼ ziaaʼ dxiiñaʼ. Rusiayaʼ cuartu stiʼ ti hotel, peru dxi que huaxiéʼ binni rié raqué, ngue runi rabeʼ qué ziaanapeʼ saca nagaʼndaʼ stinneʼ gueelaʼ que. Peru bidxagayaaʼ ora biiyaʼ beeda stale binni raqué. Biluxe si turnu stinneʼ bigabaʼ saca nagaʼndaʼ bisaanacabe: biáʼsipeʼ 66 dólar». Bidii Nancy cuenta Jiobá ngue gucané laa para gapa biaʼ caquiiñeʼ (Mat. 6:33).

8. Xii nga ti cosa nabé sicarú bisigaʼdeʼ Jiobá laanu.

8 Guiranu zanda guicaanu ti cosa ni nabé sicarú bisigaʼdeʼ Jiobá laanu. Xi laani yaʼ. Guendaguti stiʼ Xiiñibe. Jesús peʼ guníʼ: «Purti nadxii xhaata Dios binni guidxilayú ngue runi bidii tobi lucha Xiiñiʼ, ti irá tu guni cre Xiiñi be que la? cadi initilú sínuque gapa enda nabani ni qué zaluxe» (Juan 3:16). Ni bisigaʼdeʼ Jiobá riʼ, nuuni para guiráʼ binni ni chuulaʼdxiʼ guicaani. Cani gapa fe Jesús zacaacaʼ «enda nabani» ni qué zaluxe (Juan 10:10). Ndiʼ nga ni rusihuinni pabiáʼ nga riuulaʼdxiʼ Jiobá gudii ni caquiiñeʼ binni.

GUDIʼNU CASI RUDII JIOBÁ

Gudxi Jiobá ca israelita que gudiicaʼ de ni nápacaʼ cásica rudiibe ni laacaʼ (Biiyaʼ  párrafo 9)

9. Ximodo zanda gudiʼnu casi rudii Jiobá.

 9 Ximodo zanda gudiʼnu casi rudii Jiobá yaʼ. Cásica rudiibe «irá ni usieche laanu», zaqueca naquiiñeʼ chuʼnu listu para iquiiñenu ni nápanu ti gacanenu stobi chuʼ nayecheʼ (1 Tim. 6:17-19). Riéchenu stale ora rusigáʼdenu xiixa ca binni ni nadxiinu ne ora racanenu ca binni pobre. Biblia na: «Pa gueeda guiaana ti bíʼchiluʼ pobre ndaaniʼ tobi de ca guidxi stiluʼ, ndaaniʼ guidxi bidii Jiobá Dios stiluʼ lii, cadi gúniluʼ ladxidoʼloʼ naguidxi ne cadi gusegunaluʼ para cadi gacaneluʼ bíʼchiluʼ ni biaana pobre» (Deuteronomio 15:7). Xi zanda gúninu para cadi guiaandaʼ laanu gudiʼnu de ni nápanu yaʼ. Nuu xpinni Cristu huayuni sicaríʼ: cada biaje gusigáʼdecabe laacaʼ xiixa, ruyúbicaʼ ximodo gusigáʼdecaʼ xiixa sti binni. Lade ca binni ridagulisaa nuu stale xpinni Cristu ni riuulaʼdxiʼ gudii de ni napa.

10. Gunáʼ nga sti modo jma jneza gudiʼnu de ni nápanu.

10 Sti modo jma jneza gudiʼnu de ni nápanu nga iquiiñenu tiempu ne stipa stinu para gacanenu ne uguʼnu gana sti binni (Gál. 6:10). Para gánnanu pa riuuláʼdxinu gudiʼnu, guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee rudii xcaadxi binni cuenta riuuladxeʼ iquiiñeʼ tiempu stinneʼ para gucaadiaʼgaʼ laacaʼ la? Pa guinabaʼ tuuxa naa gacaniáʼ laa gaca ti dxiiñaʼ stiʼ o guneʼ ti mandadu stiʼ, racaniáʼ laabe ora zanda guneʼ ni la? Padxí nga últimu biaje gudxeʼ ti binnilidxeʼ o ti xpinni Cristu jneza modo cayuni xhiiñaʼ Jiobá yaʼ». Ora maʼ biaʼnu gudiʼnu de ni nápanu riuʼnu jma gaxha de Jiobá ne de ca binni ni nadxiinu (Luc. 6:38; Prov. 19:17).

11. Ximodo zanda gusigáʼdenu xiixa Jiobá.

 11 Laaca zanda gusigáʼdenu de ni nápanu Jiobá. Biblia cayabi laanu: «Bisisaca Jiobá né ca cosa risaca stiluʼ» (Prov. 3:9). Ca «cosa risaca» riʼ nga tiempu, stipa ne bueltu stinu ni zanda iquiiñenu para gúninu xhiiñaʼ Dios. Dede ca baʼduhuiiniʼ ca zanda guiziidicaʼ gudiicaʼ de ni nápacaʼ Jiobá. Ti xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ láʼ Jason guníʼ: «Ora chigusábadu bueltu ndaaniʼ ca caja huiiniʼ nuu ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu, rudiʼdu lugar gusaba ca xiiñidu ni. Nabé riuuláʼdxicabe gúnicabe ni, purtiʼ runi sentírcabe cudiicabe xiixa Jiobá». Pa dede nahuiinicabe riéchecabe gudiicabe xiixa Jiobá la? qué zaca nagana para laacabe gúnicabe ni ora maʼ huaniisicabe (Prov. 22:6).

RIENE JIOBÁ LAANU

12. Ximodo nga ti binni ni riene.

12 Gunáʼ nga stobi de ca guenda sicarú stiʼ Jiobá yaʼ. Riénebe laanu. Ximodo rusihuínnibe guenda riʼ yaʼ. Stiidxa Dios Didxazá riquiiñeʼ diidxaʼ «nadóʼ» ora ruzeeteʼ de ni caninu riʼ, peru Traducción del Nuevo Mundo riquiiñeʼ diidxaʼ «ni riene» para guiníʼ de tuuxa ni «rudii lugar guni binni sti cosa» (Tito 3:1, 2). Ti binni ni riene qué ricá tema gúnipeʼ stobi modo na ley, sínuque runi stipa pur gaca nachaʼhuiʼ ne riene modo nuu binni. Binni ni riene riʼ, riuulaʼdxiʼ gucaadiaga, ne ora zanda la? rudii lugar guni binni xiixa modo riuulaʼdxiʼ, ne laaca ruchaa xiixa ni gunabaʼ laacabe gúnicabe.

13, 14. 1) Ximodo rusihuinni Jiobá riene binni. 2) Ora ridúʼyanu modo biene Jiobá Lot, ximodo zanda gúninu casi bíʼnibe.

13 Ximodo rusihuinni Jiobá guenda riʼ yaʼ. Rúnibe ni ora riénebe xi runi sentir ca xpínnibe ne ora rudiibe lugar gúnicaʼ xiixa modo riuuláʼdxicaʼ. Dxi guniʼbe zunitilube guidxi Sodoma ne Gomorra, biʼniʼ mandarbe Lot guiree de raqué ne cheʼ lade dani para ganda guilá. Peru qué gánnanu xiñee gunabaʼ Lot laabe gudiibe lugar laa cheʼ sti lugar. Guníʼ ique si nga: ¡ni canabaʼ Lot nga guchaa Dios ni maca guníʼ! Biblia na: «Cadi zitu nuu guidxi riʼ, rinabaʼ lii gudiiluʼ lugar chindayaʼ racá ne cadi naroʼbaʼ guidxi ca. Bidii lugar chaaʼ racá —cadi xa ti guidxi huiiniʼ ni— ne zacá zalá xquendanabaneʼ» (Génesis 19:20).

14 Ora guidúʼndanu historia riʼ, zándaca guiníʼ íquenu cadi naguidxi fe stiʼ Lot o qué ruzuubaʼ diidxaʼ. Ne zanda gulá Jiobá laabe ratiica chebe, ngue runi qué gápabe razón para guidxíbibe. Peru neca zaqué, bidxíbibe. Biene Jiobá laabe ne bicaadiaga ni canábabe que ne bidii lugar chebe ndaaniʼ ti guidxi ni maca gudixhe ique gunitilú. Biblia na: «Ngue runi gudxi Dios laabe: “Biiyaʼ dxandipeʼ zuneʼ dede né favor ni canábaluʼ riʼ, qué zuniteluáʼ guidxi ni maʼ bizeeteluʼ ca. ¡Gucapurá! ¡Yegucaachilú racá, purtiʼ qué zanda guneʼ gastiʼ dede ora chindaluʼ racá!”. Ngue runi gulee labe guidxi que Zóar» (Génesis 19:21, 22). Racá ridúʼyanu cadi naguidxi ladxidóʼ Jiobá, sínuque riénebe binni ne rudiibe lugar gúnicaʼ xiixa ni riuuláʼdxicaʼ.

15, 16. Ximodo bisihuinni Ley ni gucuaa Moisés pabiáʼ riene Jiobá binni. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

15 Guidúʼyanu sti ejemplu. Lade guiráʼ Ley ni gucuaa Moisés zeeda tobi ni rusihuinni pabiáʼ riene Jiobá binni. Pa nabé pobre ti israelita ne qué zanda gudii ti dendxuʼ o ti chivu huiiniʼ casi ofrenda, Jiobá na zanda gudiibe chupa guuguhuiiniʼ o chupa pichón. Peru laga pa nabé pobre laabe ne qué zanda gudiibe ca manihuiiniʼ que yaʼ. Óraque zanda gudiibe caadxi harina. Peru guidúʼyanu ti cosa nabé risaca: cadi intiisi harina nga chigudiibe, sínuque naquiiñeʼ gácani harina de ni jma sicarú, casi ni rudiicabe ti binni risaca ora chiganna laacabe (Gén. 18:6). Ximodo rusihuinni ejemplu riʼ riene Jiobá binni yaʼ. Biblia na: «Yanna, pa qué gápabe para chupa guuguhuiiniʼ o para chupa pichón la? óraca naquiiñeʼ gueedanebe casi ofrenda pur pecadu stibe chupa litru harina de ni jma sicarú para ti ofrenda pur pecadu stibe. Cadi naquiiñeʼ caʼbe aceite luni ne cadi guidxá olíbano luni, purtiʼ ti ofrenda pur pecadu ni» (Levítico 5:11).

16 Guiníʼ íquenu laanu nga tobi de ca israelita ni jma pobre que. Ora nindanu ra nuu tabernáculo que né caadxi huiiniʼ si harina para gudiʼnu, nidúʼyanu caadxi israelita ni jma napa bidxichi zedané yuze. Ñándaca nituílunu ora ñúʼyanu huaxiéʼ risaca ofrenda stinu. Peru ni naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu nga risaca ofrenda stinu nezalú Jiobá. Xiñee yaʼ. Primé la? purtiʼ rinabaʼ Jiobá chinenu harina de ni jma galán. Zeeda gácani casi ora ñabi Dios ca israelita que: «Rieneʼ qué zanda gudiitu biaʼca rudii xcaadxi binni, peru laaca nannaʼ cudiitu ni jma galán nápatu». Ejemplu riʼ rusihuinni pabiáʼ riene Jiobá ca xpinni ne qué rinábabe laacaʼ xiixa ni qué zanda gudiicaʼ laabe (Sal. 103:14).

17. Ximodo nga riuulaʼdxiʼ Jiobá guni adorarnu laa.

 17 Ratadxí ladxidoʼno gánnanu riene Jiobá laanu ora gúninu ni nabe de guidubi ladxidoʼno (Col. 3:23). Ti gunaa xpinni Cristu ni maʼ nagola de Italia láʼ Constance guníʼ: «Ni jma riuuladxeʼ guneʼ nga gusiideʼ binni de Dios. Nga runi, dede yanna rucheecheʼ diidxaʼ ne ruundaniáʼ binni Biblia. Nuu tiru riuaaʼ triste purtiʼ raca huaraʼyaʼ ne maʼ qué randa runeʼ biaʼ ñuuladxeʼ ñuneʼ. Peru nannaʼ nadxii Jiobá naa, ne cumu nánnabe ximodo nuaaʼ la? rusisácabe biaʼ randa runeʼ lu xhiiñabe».

GUIÉNENU BINNI CASI RUNI JIOBÁ

18. Bizeeteʼ ti modo zanda chinanda ca binni ni napa xiiñiʼ ejemplu stiʼ Jiobá.

18 Ximodo zanda guiénenu binni cásica runi Jiobá ni. Guiníʼ íquenu ejemplu stiʼ Lot que sti biaje. Neca maʼ gudxi Jiobá laabe paraa naquiiñeʼ chebe, peru guca nachaʼhuiʼ né laabe ra bicaadiaga laabe ne ora bidii lugar chebe ra gunábabe laa que. Pa nápaluʼ xiiñiluʼ, ximodo zanda gúniluʼ casi biʼniʼ Jiobá yaʼ. Ñee zanda gucaadiágaluʼ ni canábabe lii ne gúniluʼ ni pa ruuyaluʼ jneza ni la? Revista Torre stiʼ ni rapa 1 stiʼ septiembre 2007 bizeeteʼ xi runi caadxi de cani napa xiiñiʼ: ante quíxhecaʼ ximodo gaca xiixa ndaaniʼ lídxicaʼ, rudiicaʼ lugar guiníʼ xiiñicaʼ ximodo ñuuláʼdxicaʼ ñácani. Guzéʼtenu ti ejemplu. Laatu nga nápatu derechu quíxhetu hora guiuu xiiñitu yoo. Peru galán guinabadiidxatu laacabe ximodo ruuyacabe hora ni gudíxhetu guiuucabe ti gánnatu xi riníʼ íquecabe de laani. Pa gúʼyatu cadi cucheenécabe nin ti principiu zeeda lu Biblia ora maʼ canábacabe laatu xiixa la? zanda guchaatu hora maʼ gudíxhetu guiuucabe yoo. Ora guʼyaʼ ca xiiñitu rucaadiágatu laacaʼ ante quíxhetu ximodo naquiiñeʼ gaca xiixa ralídxitu la? jma ziénecabe xiñee caguíxhetu ni ne zuzuubacabe diidxaʼ.

19. Ximodo zanda chinanda ca binnigola ejemplu stiʼ Jiobá ora gúnicaʼ stipa pur guiénecaʼ binni.

19 Ca binnigola stiʼ ca binni ridagulisaa laaca naquiiñeʼ gúnicaʼ stipa para guiénecaʼ binni cásica runi Jiobá ne cadi guinábacaʼ xiixa ni qué zanda guni ca xpinni Cristu. Guietenaláʼdxinu bisisaca Jiobá ca ofrenda bidii ca israelita ni jma pobre. Ca dxi stinu, nuu xpinni Cristu ni huaxiéʼ rucheeche diidxaʼ, zándaca purtiʼ huará o pur maʼ nagola. Pa maʼ huaxiéʼ gana nápacabe pur modo nuucabe la? ziuucabe nayecheʼ pa gabi ca binnigola laacabe pabiáʼ nadxii Jiobá laacabe, purtiʼ cayúnicabe biaʼ cayándatiʼ lu xhiiñaʼ Dios de guidubi ladxidóʼcabe (Mar. 12:41-44).

20. Bisiene xiñee cadi jneza gácanu binni nachaabaʼ ora maʼ cayúninu xhiiñaʼ Dios.

20 Peru cadi jneza gácanu binni nachaabaʼ lu xhiiñaʼ Dios para gúninu ni riuuláʼdxinu purtiʼ si riníʼ íquenu riénebe laanu (Mat. 16:22). Qué racaláʼdxinu gúninu caadxi si lu xhiiñaʼ Dios, pa nánnanu zanda gúnirunu jma. Naquiiñeʼ gúninu stipa biaʼ gándatiʼ para gacanenu gaca xhiiñaʼ Reinu (Luc. 13:24). Ne cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu chupa cosa. Primé la? naquiiñeʼ gúninu biaʼ gándatiʼ para guni adorarnu Dios, ne guiropa, naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu qué rinabaʼ Jiobá laanu xiixa ni qué zanda gúninu. Pa gúninu ni nabe de guidubi ladxidoʼno, zusiéchenu laabe stale. Cadi dxandíʼ riéchenu stale guni adorarnu ti Dios ni rusisaca ni rúninu ne riene laanu la? Lu sti tema ca zadúʼyanu xhupa guenda nabé sicarú stiʼ Jiobá ni rucaa laanu chuʼnu gaxha de laa (Sal. 73:28).

«Bisisaca Jiobá né ca cosa risaca stiluʼ.» (Prov. 3:9) (Biiyaʼ  párrafo 11)

«Irá ni guni tu la? laguni ni de idubi ladxidó to.» (Col. 3:23) (Biiyaʼ  párrafo 17)