Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Bidii lugar uguu jneza Jiobá lii ti guchaaluʼ modo lii

Bidii lugar uguu jneza Jiobá lii ti guchaaluʼ modo lii

«Né conseju stiluʼ zuluiʼluʼ naa xi guneʼ, ne zusisácaluʼ naa.» (SAL. 73:24)

1, 2. 1) Xi caquiiñeʼ gúninu para chuʼnu gaxha de Jiobá. 2) Xi zabeendunu ora guidúʼndanu de ca binni ni bidii lugar uguu jneza Jiobá laacaʼ ne de cani qué nudii lugar niguu jnézabe laacaʼ.

 «GALÁN runeʼ sentir chuaaʼ gaxha de Dios. Runeʼ cré zanda gapa Jiobá naa, Señor ni jma nandxóʼ.» (Sal. 73:28.) Né ca diidxaʼ riʼ bisihuinni salmista que runi cré zanda gacané Dios laa. Xi bicaa laabe guiniʼbe zaqué yaʼ. Bíʼnibe ni purtiʼ guyuube triste ora bíʼyabe ruluíʼ jma galán nabani ca binni malu. Laabe guniʼbe: «Pur gana si bisiayaʼ ladxiduáʼ ne gudiibeʼ nayaʼ para guneʼ ni jneza» (Sal. 73:2, 3, 13, 21). Peru ora «guyuube ndaaniʼ santuariu nabé nandxóʼ stiʼ Dios» gucaneni laabe guchaabe modo riníʼ íquebe ne cadi guixélebe de Dios ni bizáʼ laabe (Sal. 73:16-18). Salmista que biziidiʼ ti cosa nabé risaca: para cadi guixeleʼ binni de Jiobá la? naquiiñeʼ gaca xhamigu xcaadxi xpinni Dios ne chinanda ca conseju stibe (Sal. 73:24).

2 Laanu laaca racaláʼdxinu chuʼnu gaxha de Jiobá, Dios ni dxandíʼ. Para nga naquiiñeʼ guicaanu ca conseju stibe ne gudiʼnu lugar uguu jnézabe laanu, zacá zacanebe laanu para guchaʼnu modo laanu ti chuuláʼdxibe ni rúninu. Lu Biblia zeeda caadxi relatu ra rihuinni modo bilaselaʼdxiʼ Jiobá binni ne modo bilaseláʼdxibe guidubi ti guidxi purtiʼ bidiicaʼ lugar uguu jnézabe laacaʼ. Ca relatu riʼ gucuá cani «para usiidi [cani] laanu» ne «para iziʼdi nu iduʼya gá nu laanu, cani nabani nu ra ma zeda iluxe guidxilayú riʼ» (Rom. 15:4; 1 Cor. 10:11). Lu tema riʼ zadúʼyanu chupa chonna ejemplu ni zusiidiʼ laanu ximodo riníʼ ique Jiobá ne xi zabeendunu ora gudiʼnu lugar gacanebe laanu guchaʼnu modo laanu.

ZEEDA GACA JIOBÁ CASI TOBI NI RUZÁʼ GUISU

3. Ximodo rusihuinni Isaías 64:8 ne Jeremías 18:6 derechu ni napa Jiobá luguiáʼ guiráʼ binni. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

3 Biblia na zeeda gaca Jiobá casi ti binni ni ruzáʼ guisu, purtiʼ nápabe derechu luguiáʼ guiráʼ binni ne guiráʼ guidxi. Biblia na: «Jiobá, lii nga Bixhózedu. Laadu nga beñe ca ne lii nga zeeda gácaluʼ casi tobi ni ruzáʼ guisu; ne naluʼ bizaʼluʼ guiradu» (Is. 64:8). Ti binni ni ruzáʼ guisu zanda guni ni gacalaʼdxiʼ né beñe stiʼ ne qué zanda gabi beñe ca laabe xi gúnibe. Zacaca nga laanu nezalú Dios. Cásica qué zanda gabi beñe ca ti binni xi clase guisu guzáʼ, laanu laaca qué gápanu derechu gábinu Dios ximodo naquiiñeʼ gusiidiʼ laanu. Biblia na: «Ñee qué zanda guneʼ laatu casi runi binni ni ruzáʼ guisu riʼ la? yoo stiʼ Israel —nga nga ni maʼ guníʼ Jiobá—. ¡Laguuyaʼ! Casi beñe ni nuu ndaaniʼ náʼ ti binni ni ruzáʼ guisu, zacá nga laatu ndaaniʼ nayaʼ, yoo stiʼ Israel» (Jeremías 18:6).

4. Neca napa Jiobá derechu luguiáʼ guiráʼ binni ne luguiáʼ guiráʼ guidxi, xiñee qué rucaabe laacaʼ gúnicaʼ ni riuuláʼdxibe. Bisiene ni guicábiluʼ.

4 Luguiáʼ guidxi Israel que bisihuinni Jiobá zanda guni laacabe casi runi ti binni ni ruzáʼ guisu né beñe stiʼ. Peru maʼ gadxé Jiobá de ti binni ni ruzáʼ guisu. Ximodo nga yaʼ. Ti binni ni ruzáʼ guisu zanda guicaa ti ndaa beñe ne guni intiica guisu gacalaʼdxiʼ. Yanna Jiobá yaʼ. Ñee rucaabe ti binni guni ni jneza ne rucaabe stobi guni ni cadi jneza, purtiʼ si nápabe derechu para gúnibe ni la? Biblia na qué rúnibe zacá, sínuque rudiibe lugar laanu cuinu xi gúninu: pa zuzúʼbanu stiidxabe o pa coʼ. Nga runi, naquiiñeʼ chuuláʼdxinu gacanebe laanu guchaʼnu modo laanu (Jer. 18:7-10).

5. Xi runi Jiobá né ca binni ni qué riná gacanebe laacaʼ guchaacaʼ.

5 Yanna, xi runi Jiobá ora qué naʼ ti binni gacanebe laa guchaa modo laa yaʼ. Ora qué ruguchanáʼ chaahuiʼ tuuxa ni ruzáʼ guisu beñe stiʼ, qué zanda iquiiñebe beñe ca para gúnibe ti guisu ni racaláʼdxibe. Xi gúnibe óraca yaʼ. Zanda gúnibe ni sti guisu o gusáʼbibe ni, peru laabe nga nápabe donda pur bireeni zacá. Yanna, xi zanda guininu de Jiobá yaʼ. Laabe qué rucheebe ora gacanebe ti binni guchaa modo laa (Deut. 32:4). Tuuxa ni qué naʼ gacané Jiobá laa la? laa nga napa donda. Peru ca binni ni gudii lugar la? racané Jiobá laacaʼ para ganda guchaacaʼ modo laacaʼ ne ribeenducaʼ stale ora ruzuubacaʼ diidxaʼ. Guzéʼtenu de ca xpinni Cristu ni bibí, nabé rilaselaʼdxiʼ Dios laacabe purtiʼ zeeda gácacabe casi «guisu sicarú». Peru cani qué naʼ guzuubaʼ stiidxaʼ Dios la? zeeda gácacaʼ casi guisu «ni iquiiñe si para ludé» o «para initilú» (Rom. 9:19-23).

6, 7. Xi biʼniʼ rey David ne xi biʼniʼ rey Saúl ora guluu jneza Jiobá laacaʼ.

 6 Ti modo racané Jiobá binni para guchaa nga ora rudiibe conseju laacaʼ ne ora riguu jnézabe laacaʼ. Guiníʼ íquenu ximodo gucané Jiobá Saúl ne David, ca primé binni ni guca rey ndaaniʼ guidxi Israel. Dxi guyuuné David Bat-seba, gucanabe ne gucaná xcaadxi binni pur ni bíʼnibe. Neca rey laabe, nabé naná modo guluu jneza Jiobá laabe ne biseendaʼ Natán ra nuube para gudii ti conseju nabé nadipaʼ laabe (2 Sam. 12:1-12). Xi biʼniʼ David óraque yaʼ. Nabé biuubaʼ ladxidoʼbe ne guca arrepentirbe, ngue runi bilaselaʼdxiʼ Dios laabe. Biblia na: «Óraque gudxi David Natán: “Maʼ bicheeniáʼ Jiobá”. Para na Natán rabi David: “Jiobá zutiidilaʼdxiʼ donda stiluʼ. Qué zátiluʼ[”]» (2 Samuel 12:13).

 7 Peru Saúl, ni guca rey ante de David, qué ñuulaʼdxiʼ nicaa conseju stiʼ Jiobá. Biʼniʼ mandar Jiobá Samuel ni riguixhená que gabi laabe gunitilube guiráʼ ca amalequita ne guiráʼ maniʼ sticaʼ. Peru qué nuzuubaʼ Saúl diidxaʼ ne qué ñuutibe rey Agag ne ca maniʼ ni jma galán stiʼ ca binni que. Xiñee yaʼ. Zándaca purtiʼ rápabe gana ganna binni xi bíʼnibe ne gusisácacaʼ laabe (1 Sam. 15:1-3, 7-9, 12). Ora gucalaʼdxiʼ Samuel nusiene laabe cadi jneza ni bíʼnibe, qué ninabe nucuudxibe ladxidoʼbe para ñacané Jiobá laabe nuchaabe modo laabe. Qué nulábibe ni guníʼ Samuel ne guniʼbe beedanebe ca maniʼ que para gudiicabe laacaʼ casi ofrenda Jiobá. Nga runi gulee Jiobá laabe de rey ne maʼ qué ñuuruʼ dxi ñuu Jiobá gaxha de laabe. Biblia na: «Purtiʼ ti binni ni qué ruzuubaʼ diidxaʼ zeeda gaca casi tobi ni runi adivinar, ne tu rudxiibaʼ laca laa zeeda gaca casi tuuxa runi magia ne riquiiñeʼ terafim. Cumu qué nuzuubaluʼ stiidxaʼ Jiobá la? laabe maʼ guleebe lii de gácaluʼ rey» (1 Samuel 15:23).

Qué nusisaca Saúl ni gudxi Jiobá laa ne qué nulabi ni. Qué niná ñacané Jiobá laa nuchaa modo laa (Biiyaʼ  párrafo 7)

Biuubaʼ ladxidóʼ David ne bicaadiaga conseju stiʼ Dios. Bidiibe lugar gacané Dios laabe guchaabe. Ñee ruʼnuʼ casi bíʼnibe la? (Biiyaʼ  párrafo 6)

BIAʼCA RISACA GUIRÁʼ BINNI NEZALÚ DIOS

8. Xi rizíʼdinu ora ridúʼndanu ni biʼniʼ guidxi Israel ora gucalaʼdxiʼ Jiobá ñacané laacaʼ.

8 Cadi ti binni si nga racané Jiobá laa guchaa, sínuque laaca racanebe guidubi ti guidxi. Gulee si Jiobá ca israelita que de esclavu Egipto lu iza 1513 ante de ca dxi stiʼ Jesús, bíʼninebe laacaʼ ti pactu. Gulí Jiobá laacabe casi guidxi stiʼ ne guníʼ zacané laacabe guchaacabe modo laacabe, casi ora niguu laacabe lu ti «torno» ra riaʼ guisu. Peru nabé bíʼnicabe cosa malu nezalú Jiobá dede biʼniʼ adorárcabe ca dios stiʼ ca guidxi ni nuu gaxha de laacabe. Stale biaje biseendaʼ Jiobá cani riguixhená stiʼ ra nuucabe para gacané laacabe guchaacabe modo nabánicabe, peru qué nucaadiágacabe laacaʼ (Jer. 35:12-15). Cumu qué nuzuubacabe stiidxaʼ Jiobá la? nabé naná modo biʼniʼ castigarbe laacaʼ. Chii tribu stiʼ Israel que binduuxeʼ ca asiriu laacaʼ ne xhupa tribu stiʼ Judá binitilú ca babilonio laacaʼ, zacá nga beeda gácacaʼ casi guisu ni nuu para guinitilú. ¡Nabé risaca ni rusiidiʼ historia riʼ laanu! Pa gudiʼnu lugar uguu jneza Jiobá laanu zabeendunu stale cosa galán.

9, 10. Xi biʼniʼ ca binni de Nínive ora guníʼ Jiobá zanitilucaʼ.

9 Laaca bidii Jiobá tiempu ca binni de Nínive, capital stiʼ Asiria, para guchaacaʼ modo laacaʼ. Gúdxibe Jonás: «Biasa, guyé Nínive guidxi roʼ ca, ne gudxi laacabe maʼ bedandá ca guendaquéiquiiñeʼ stícabe dede ra nuaaʼ». Cumu nabé malu laacabe la? guníʼ Jiobá zanitilúcabe (Jon. 1:1, 2; 3:1-4).

10 Yanna, ora guníʼ Jonás ca diidxaʼ que ndaaniʼ gudxi que la? «ca binni de Nínive que bizulú gúpacaʼ fe Dios, ne qué ñocaʼ ne qué ñecaʼ nisa ne gúcucaʼ sacu, dede ni jma huaniisi hasta ni jma nahuiiniʼ». Rey stícabe «biasa de lu trono stiʼ ne gulee lari ni racu casi rey ne gucu sacu ne gurí lu dé ludé». Ca binni de Nínive que bidiicaʼ lugar guchaa Jiobá modo laacaʼ ne guca arrepentircaʼ, ngue runi, bitiidiláʼdxibe donda sticaʼ ne maʼ qué ñuutibe laacaʼ (Jon. 3:5-10).

11. Xi rizíʼdinu de Jiobá ora ridúʼndanu historia stiʼ ca israelita ne stiʼ ca binni de Nínive.

11 Neca gulí Jiobá ca israelita que casi guidxi stiʼ, gupa xidé guluu jnézabe laacaʼ. Peru biabe ca binni de Nínive purtiʼ bidiicaʼ lugar gacanebe laacaʼ guchaacaʼ modo nabánicaʼ neca qué ñuninebe laacaʼ ti pactu, zaqué nga beeda gácacaʼ casi beñe ndaaniʼ náʼ Jiobá. Guiropaʼ ejemplu riʼ rusihuínnicani biaʼca risaca guiráʼ binni nezalú Dios (Deut. 10:17).

NANNA JIOBÁ PORA GUCHAA NI NAGUIXHE IQUE GUNI

12, 13. 1) Xiñee nuu biaje ruchaa Jiobá ni cá ique guni. 2) Ora ridúʼndanu ni biʼniʼ Saúl ne ni biʼniʼ ca binni de Nínive, ximodo rusihuinni Jiobá ruchaa ni cá ique guni.

12 Modo racané Jiobá laanu rusihuínnini riénebe laanu. Nga runi, neca nuu biaje riniʼbe gaca xiixa, randa ruchaabe ni ora gúʼyabe guchaa binni modo laa. Biblia na biuubaʼ ladxidoʼbe pur «bíʼnibe Saúl rey» (1 Sam. 15:11). Ne ora biʼyaʼ Dios guca arrepentir ca binni de Nínive, «bichaa [...] ni cá íque guni ne maʼ qué ñeedané guendananá ni maca guníʼ guedané luguiácabe» (Jon. 3:10).

13 Dxandíʼ gulí Jiobá Saúl para gaca rey, peru despué laca Jiobá gulee laabe. Cadi pur bichee Jiobá ora gulí laabe, sínuque purtiʼ qué ñapa Saúl fe ne qué nuzuubaʼ diidxaʼ. Ne laaca bichaa Dios ni gucuá ique ñuni né ca binni de Nínive, purtiʼ guca arrepentircaʼ. Nabé ratadxí ladxidoʼno ora gánnanu nachaʼhuiʼ Jiobá ne rilaselaʼdxiʼ binni ne ruchaa ni cá ique guni ora guʼyaʼ gaca arrepentircaʼ.

GUDIʼNU LUGAR UGUU JNEZA JIOBÁ LAANU

14. 1) Ca dxi riʼ, ximodo racané Jiobá laanu para guchaʼnu modo laanu. 2) Xi naquiiñeʼ gúninu ti ganda gacané Jiobá laanu guchaʼnu modo laanu.

14 Para gacané Jiobá laanu guchaʼnu modo laanu riquiiñebe Stiidxabe ne xquídxibe (2 Tim. 3:16, 17). Nga runi naquiiñeʼ gudiʼnu lugar iquiiñeʼ Jiobá cani para gudii conseju ne uguu jneza laanu. Neca maʼ xadxí de guyuunísanu, neca nápanu stale dxiiñaʼ risaca ndaaniʼ xquidxi Dios, naquiiñeʼ chinándanu ca conseju stiʼ Jiobá guiráʼ ora ne gudiʼnu lugar gacanebe laanu guchaʼnu modo laanu.

15, 16. 1) Xi zándaca guni sentir ti binni ora guniti ca dxiiñaʼ ni napa ndaaniʼ xquidxi Dios. Bizeeteʼ ti ejemplu. 2) Xi zanda gacané ti binni gusaana de guiníʼ ique maʼ qué zanda guni xiixa pur guluu jnézacabe laa.

15 Ximodo riguu jneza Jiobá laanu. Nuu tiru rusiidibe laanu xi racaláʼdxibe gúninu o racanebe laanu guchaʼnu modo riníʼ íquenu. Peru zándaca nabé naná modo uguu jnézacabe laanu pur xiixa cosa ni cadi jneza bíninu. Ne zándaca gunítinu ca dxiiñaʼ risaca ni nápanu ra ridagulisaanu. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ ti binnigola ni láʼ Dennis. * Laabe biábabe lu ti guendanagana purtiʼ cadi jneza modo bíʼnibe caadxi negocio, pur ngue guluu jnézacabe laabe, peru qué niníʼcabe ni lu plataforma. Yanna, ximodo biʼniʼ sentirbe gueelaʼ bieeteʼ nezalú ca binni ridagulisaa maʼ cadi binnigola laabe yaʼ. Laabe guniʼbe: «Nabé feu modo bineʼ sentir. Lu ca treinta iza ni maʼ gudiʼdiʼ que gupaʼ stale dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Gucaʼ precursor regular, bineʼ dxiiñaʼ Betel, gucaʼ siervu ministerial ne despué gucaʼ binnigola. Ne dérupeʼ bidieeʼ primé libana stinneʼ lu ti guendaridagulisaa de chonna gubidxa. Peru málasi biniteʼ guirani. Nabé bituiluáʼ ne cadi ngasi, laaca guníʼ iqueʼ maʼ gastiʼ lugar para naa ndaaniʼ xquidxi Jiobá».

16 Gupa xidé bichaa Dennis modo laa, ne biʼniʼ chaahuiʼ ca guendanagana stiʼ. Peru xi gucané laabe para bisaana de guiníʼ íquebe maʼ qué zanda gúnibe gastiʼ yaʼ. Laabe bicábibe: «Gudixheʼ iqueʼ guundaʼ Biblia guiráʼ dxi, cadi gusaanaʼ de gucheecheʼ diidxaʼ ne chaaʼ guiráʼ guendaridagulisaa. Ne laaca gucané guiráʼ ca xpinni Cristu naa ne cani biindaʼ lu ca libru ne revista stinu. Lu revista Torre stiʼ ni rapa 15 stiʼ agosto 2009, beeda ti tema ni láʼ: “Ñuuláʼdxiluʼ ñúniluʼ dxiiñaʼ gúpaluʼ dxiqué sti biaje la?”. Beeda gaca tema que casi ti carta para naa ni cacabi ca oración stinneʼ. Ndiʼ nga conseju ni jma guyuuladxeʼ zeeda luni: “Biquiiñeʼ tiempu stiluʼ para gúniluʼ ca cosa ni zacané lii chuʼluʼ jma gaxha de Dios purtiʼ maʼ qué gápaluʼ stale dxiiñaʼ lade ca binni ridagulisaa”». Xi guleendú Dennis ora guluu jnézacabe laa yaʼ. Gudiʼdiʼ si chupa chonna iza guniʼbe: «Maʼ guluu Jiobá ndaayaʼ naa sti biaje purtiʼ maʼ siervu ministerial naa yanna».

17. Xi zanda gacané ti binni ni guca Testigu guibiguetaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Bizeeteʼ ti ejemplu.

17 Laaca riguu jneza Jiobá binni ora ribeecabe laa ndaaniʼ xquídxibe. Ne naquiiñeʼ gácani ti ganda chuʼ ca binni ridagulisaa nayá ne para gucaani binni ni bichee ca gaca arrepentir (1 Cor. 5:6, 7, 11). Guzéʼtenu de Robert, laa bisaana de gaca Testigu biaʼ dieciséis iza. Biaʼ tiempu gudiʼdiʼ que, yenanda binnilídxibe conseju ni zeeda lu Biblia ne qué nidxaagacaʼ laabe ne dede qué nugapadiúxicaʼ laabe. Yanna riʼ maʼ zinebe stale iza de bibiguétabe ne cayúnibe stipa pur gúnibe jma lu xhiiñaʼ Dios. Xi bicaa laabe guibiguétabe ra nuu Jiobá ne chuʼbe ndaaniʼ xquidxi sti biaje yaʼ. Ora biiyabe modo yenanda familia stibe ca conseju stiʼ Jiobá. Ne laaca guniʼbe: «Pa ñaca niniʼné familia stinneʼ naa neca para si ñánnacaʼ ximodo nuaaʼ la? qué nibanaʼ laacaʼ ne zándaca qué nucaa ngue naa nibiguetaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios».

18. Xi clase beñe racaláʼdxinu gácanu ndaaniʼ náʼ Jiobá.

18 Zándaca cadi caquiiñeʼ uguu jnézacabe laanu zacá, peru xi clase beñe zácanu ndaaniʼ náʼ Jiobá yaʼ. Xi gúninu ora uguu jnézabe laanu. Zácanu casi David la? o casi Saúl. Jiobá nga Bixhózenu ne laa racalaʼdxiʼ gacané laanu guchaʼnu modo laanu. Qué chuʼ dxi guiaandaʼ laanu «riguu jneza Jiobá ca binni ni nadxii, cásica runi bixhoze binni né ti xiiñiʼ ni rusiecheʼ laa». Nga runi, gudiʼnu lugar uguu jneza Jiobá laanu ne cadi gucáʼnanu ca conseju stibe (Prov. 3:11, 12).

^ Bidxaa lácabe.