Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haamanaˈo ra anei oe?

Te haamanaˈo ra anei oe?

Ua taio maitai anei oe i te mau numera hopea o Te Pare Tiairaa? A tamata ïa i te pahono i teie mau uiraa:

Eaha te tahi faaohiparaa hape i te Bibilia, e eaha te manaˈo o te mau Kerisetiano no nia i te reira?

O te hohoraraa ïa i te Bibilia ma te tiaturi e e horoa ˈtu te irava matamua ta oe i ite i te aratairaa hinaarohia. Eita te mau Kerisetiano mau e imi i te mau tapao. E haapii râ ratou i te Bibilia ia noaa te ite mau e te aratairaa a te Atua.—1 no Titema, api 32.

Eaha te auraa e mou “teie nei ao”?

E mou “teie nei ao,” oia hoi te taatoaraa o te taata aita e ora ra ia au i te hinaaro o te Atua. (Ioa. 1, 2:17) E ora ˈtu te huitaata e eita te fenua e mou.—Tenuare – Fepuare, api 5-7.

Noa ˈtu e ua pohe Abela, e nafea oia e parau mai ai? (Heb. 11:4)

Maoti to ˈna faaroo. E nehenehe tatou e haapii e e pee i to ˈna faaroo. Mea ora to ˈna hiˈoraa.—Tenuare – Fepuare, api 12.

Eaha vetahi mau tuhaa e ore ai tatou e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia faaatea ê ia tatou i te Atua?

Teie te tahi mau tuhaa: ta tatou ohipa aore ra toroa, te faaanaanataeraa ta tatou e maiti, te taairaa e te fetii tei tiavaruhia, te faaohiparaa i te mau ravea apî, te haapeapearaa no to tatou ea, te manaˈo hape no nia i te moni e te manaˈoraa e mea ite aˈe tatou.—15 no Tenuare, api 12-21.

Eaha te haapii mai i te haehaa o Mose?

Aita Mose i teoteo no te mea e mana to ˈna. Eiaha roa e faateitei ia tatou no te tahi tiaraa aore ra aravihi, e tiaturi anaˈe râ ia Iehova. (Mas. 3:5, 6)—Mati – Eperera, api 5.

Eaha te haapii mai i te “Evanelia a Iuda”?

E papai gnostique Heleni no te mau matahiti 100 te “Evanelia a Iuda.” Te faaite maira râ te reira e ua faatupu mau e rave rahi faahua Kerisetiano e ta ratou mau haapiiraa i te amahamaharaa. Te haapapu mau ra ïa te “Evanelia a Iuda” i ta te Bibilia i faaara na roto i te mau aposetolo. (Ohi. 20:29, 30)—Mati – Eperera, api 15.

Eaha te auraa e mea peritome-ore-hia te mau Iseraela i te aau? (Ier. 9:26)

Mea orure hau e te etaeta ratou. E mea titauhia ia iriti ratou i te mau mea e etaeta ˈi to ratou aau. Oia hoi te mau manaˈo, hinaaro aore ra manaˈo turai ta te Atua e ore e au. (Ier. 5:23, 24)—15 no Mati, api 9-10.

Mea nafea Iesu i te faaiteraa e e oraraa oaoa to ˈna?

Ta Iesu fa i roto i te oraraa, o te raveraa ïa i to te Atua hinaaro. Ua here mau o ˈna i to ˈna Metua e i te taata. Ua ite Iesu e te here ra to ˈna Metua ia ˈna e te fanaˈo ra oia i ta ˈna farii maitai. Teie te mau ravea faufaa no te fanaˈo i te hoê oraraa oaoa.—Me – Tiunu, api 4-5.

O vai ma to roto i te tuhaa o ta te Atua faanahonahoraa i nia i te fenua?

Te Tino aratai, te mau tomite amaa, te mau tiaau ratere, te mau tino matahiapo, te mau amuiraa e te Ite taitahi.—15 no Eperera, api 29.

E haapohe anei te mau Iseraela i te feia ohipa ino ma te rî ia ratou i nia i te pou?

Aita. Ua na reira te tahi atu mau nunaa i tahito ra, eiaha râ te mau Iseraela. I te tau a papaihia ˈi te mau Papai Hebera, e haapohehia na mua te feia ohipa ino ma te tui paha ia ratou i te ofai. (Lev. 20:2, 27) Ia oti, e rîhia to ratou tino pohe i nia i te hoê pou ei faaararaa no vetahi ê.—15 no Me, api 13.

No te aha e parau ai e e ere te Atua i te mea ino a faautua ˈi?

Aore e mauruururaa to Iehova i te pohe o te taata ino. (Ezk. 33:11) Te faaite ra ta ˈna mau haaraa i tahito e ei Atua aroha, e faaara oia i te taata hou a faautua ˈi. E e tiaturiraa atoa to tatou no te ora ˈtu i ta ˈna mau faautuaraa i mua mai.—Tiurai – Atete, api 5-6.

No te aha eita ˈi te taata e hopoi mai i te hau i te fenua nei?

Noa ˈtu e ua rahi te ohipa faahiahia ta te taata i rave, aita oia i hamanihia no te faatere ia ˈna iho. (Ier. 10:23) Na Satani e faatere ra i teie nei ao, eita ïa ta te taata e nehenehe e hopoi mai i te hau. (Ioa. 1, 5:19)—Tiurai – Atete, api 16.