Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘A faaite mai na afea tena mea e tupu ai’

‘A faaite mai na afea tena mea e tupu ai’

‘Eaha te tapao o te hopea o teie nei ao?’—MAT. 24:3.

1. Mai te mau aposetolo, eaha ta tatou e hinaaro e ite?

 FATATA ta Iesu taviniraa i te fenua i te hope e ua hinaaro ta ˈna mau pǐpǐ e ite eaha te tiai ra ia ratou. Ua uiui atu ïa e maha o ta ˈna mau aposetolo tau mahana hou o ˈna a pohe ai: “Afea tena mea e tupu ai, ˈe e eaha te tapao [o] te hopea . . . o teie nei ao?” (Mat. 24:3, Te Faufaa Api; Mar. 13:3) Ua pahono atu Iesu maoti te hoê parau tohu faufaa mau faatiahia e te Mataio pene 24 e 25. Ua tohu Iesu e rave rahi tupuraa faahiahia. Mea faufaa mau ta ˈna mau parau no tatou. Te hinaaro atoa nei hoi tatou e ite eaha te tiai maira ia tatou.

2. (a) A mairi ai te tau, eaha ta tatou i maramarama ˈtu â? (b) Eaha na uiraa e toru ta tatou e hiˈopoa mai?

2 A mairi ai te tau, ua pure e ua haapii te mau tavini a Iehova i ta Iesu parau tohu no nia i te mau mahana hopea. Ua tutava te mau taeae faatavaihia o te aratai ra i te faanahonahoraa i te maramarama ˈtu â afea e tupu ai ta ˈna mau parau. E hiˈopoa mai tatou i teie na uiraa e toru: Afea te “ati rahi” e haamata ˈi? Afea Iesu e haava ˈi i “te mamoe” e “te puaaniho”? Afea Iesu e “tae” mai ai, e haere mai ai aore ra e hoˈi mai ai?—Mat. 24:21; 25:31-33.

AFEA TE ATI RAHI E HAAMATA ˈI?

3. I na mua ˈˈe, eaha to tatou manaˈo no nia i te taime e tupu ai te ati rahi?

3 I manaˈo noa na tatou e ua haamata te ati rahi i 1914 i te Tamaˈi rahi Matamua. Oia atoa e ua ‘haapotohia taua tau ra’ e Iehova i 1918 a faaea ˈi te tamaˈi ia poro te toea i te parau apî oaoa i te mau fenua atoa. (Mat. 24:21, 22) Ia oti tera pororaa, e haamouhia te faatereraa a Satani. No reira i manaˈohia na e e toru tuhaa to te ati rahi: e haamata te ati (1914-1918), e tapeahia te reira (mai 1918 atu), e e hope i Aramagedo.

4. Eaha tei tauturu mai ia taa roa ˈtu â i ta Iesu i tohu no nia i te mau mahana hopea?

4 I muri aˈe râ i te hiˈopoa-faahou-raa i ta Iesu parau tohu, ua taa ia tatou e e piti tupuraa to te hoê tuhaa o ta ˈna parau tohu no nia i te mau mahana hopea. (Mat. 24:4-22) Ua tupu na mua te reira i Iudea mai 33 e tae atu i 70 i muri aˈe i te Mesia. E e tupuraa â te itehia na te ao atoa nei i teie nei tau. E titauhia ïa e rave rahi faatanoraa. *

5. (a) Eaha te anotau fifi tei haamata i 1914? (b) Te tuea ra teie anotau ati i teihea anotau i tahito ra?

5 Ua taa atoa ia tatou e aita te ati rahi i haamata i 1914. No te aha hoi? Ia au i te parau tohu Bibilia, e haamata te ati rahi e te aroraa o te haapaoraa hape, eiaha e te hoê tamaˈi i rotopu i te mau nunaa. E ere ïa te mau tupuraa tei haamata i 1914 i te haamataraa o te ati rahi, o te ‘matamehai râ no te pohe’ aore ra ati. (Mat. 24:8) Ua tuea teie mau ati i tei tupu i Ierusalema e Iudea mai 33 e tae atu i 66.

6. Eaha te tapao o te haamataraa o te ati rahi?

6 Eaha te tapao o te haamataraa o te ati rahi? Ua tohu Iesu: “Ia hiˈo outou i te mea riaria e pau ai ra, i faaite-atea-hia mai e te peropheta ra e Daniela, i te tiaraa i te vahi moˈa ra, (e tei taio ra a haapao!) E te feia e parahi i Iudea ra, a horo ratou i te mouˈa i reira.” (Mat. 24:15, 16) Ua tupu na mua te reira i 66 i to te nuu Roma (“te mea riaria”) “tiaraa i te vahi moˈa” ma te aro ia Ierusalema e to ˈna hiero (te hoê vahi moˈa no te ati Iuda). Teie te tupuraa rahi aˈe, e itehia tera “tiaraa” ia aro te mau Nunaa amui (“te mea riaria” no teie tau) i te Amuiraa faaroo Kerisetiano (mea moˈa hoi no te mau faahua Kerisetiano) e i te toea o Babulonia Rahi. Ua faataa te Apokalupo 17:16-18 i te hoê â aroraa. O teie tupuraa te haamataraa o te ati rahi.

7. (a) Mea nafea te taata i te ‘oraraa ˈtu’ i te senekele matamua? (b) Eaha te tiaturi ia tae mai te ati rahi?

7 Ua tohu atoa Iesu: “E haapotohia ra taua tau ra.” Ua tupu na mua te reira i 66, i to te nuu Roma ‘haapotoraa’ i ta ˈna aroraa. Horo ê ihora te mau Kerisetiano faatavaihia no Ierusalema e Iudea no te ora ˈtu. (A taio i te Mataio 24:22; Mal. 3:17) Eaha ïa te nehenehe e tiaturi ia tae mai te ati rahi? E ‘haapoto’ Iehova i te aroraa a te mau Nunaa amui i te haapaoraa hape ia ore te haamoriraa mau ia haamou-atoa-hia. E haapapuraa te reira e e faaorahia te nunaa o te Atua.

8. (a) Eaha te tupu ia oti te tuhaa matamua o te ati rahi? (b) Afea paha te melo hopea o na 144 000 e fanaˈo ai i ta ˈna utua maitai i te raˈi? (A hiˈo i te nota.)

 8 Eaha te tupu ia oti te tuhaa matamua o te ati rahi? Ia au i ta Iesu mau parau, e itehia te hoê area tau o te hope ia haamata Aramagedo. Eaha te tupu i tera area tau? Tei roto te pahonoraa i te Ezekiela 38:14-16 e te Mataio 24:29-31. (A taio.) * I muri iho, e ite tatou ia Aramagedo, te tuhaa hopea o te ati rahi, o te tuea i te haamouraa o Ierusalema i 70. (Mal. 4:1) Aita te ati rahi i mua nei i itehia aˈenei “mai te matamehai mai o teie nei ao.” (Mat. 24:21) Ia oti, e haamata te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia.

9. Mai te aha te huru o te nunaa o Iehova a taa ˈi i ta Iesu i tohu no nia i te ati rahi?

9 Te haapuai maira teie parau tohu no nia i te ati rahi. Te haapapu maira hoi te reira e noa ˈtu te fifi ta tatou e faaruru, e ora ˈtu te nunaa o Iehova ei pǔpǔ i te ati rahi. (Apo. 7:9, 14) Hau roa ˈtu â, te oaoa nei tatou. I Aramagedo hoi Iehova e faatia ˈi i to ˈna mana arii e e haamoˈa ˈi i to ˈna iˈoa.—Sal. 83:18; Ezk. 38:23.

AFEA IESU E HAAVA ˈI I TE MAMOE E TE PUAANIHO?

10. I na mua ˈˈe, eaha ta tatou i maramarama no nia i te taime e haavahia ˈi te mamoe e te puaaniho?

10 A hiˈo na i teie nei afea te tahi atu tuhaa o te parau tohu a Iesu e tupu ai: te parabole o te haavaraa o te mamoe e te puaaniho. (Mat. 25:31-46) I na mua ˈˈe, ua manaˈo tatou e e haavahia te taata ei mamoe aore ra ei puaaniho i te mau mahana hopea mai 1914 mai â. Ua manaˈo tatou e o te feia o tei patoi i te poroi o te Basileia e o tei pohe hou te ati rahi te puaaniho e aita to ratou e tiaturiraa no te tia faahou mai.

11. No te aha aita ˈi te haavaraa o te taata ei mamoe aore ra ei puaaniho i haamata i 1914?

11 I 1995, ua hiˈopoa faahou Te Pare Tiairaa i te Mataio 25:31 o te na ô ra: “Ia tae maira te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana, e te mau melahi moˈa atoa ra, ei reira oia e parahi ai i nia iho i to ˈna terono hanahana.” Ua faataahia e ua riro mai Iesu ei Arii o te Basileia o te Atua i 1914, aita râ oia i “parahi . . . i nia iho i to ˈna terono hanahana” ei Haava i “te mau fenua atoa.” (Mat. 25:32; a hiˈo i te Daniela 7:13.) Teie râ, te faataa nei te parabole o te mamoe e te puaaniho ia Iesu na mua roa ei Haava. (A taio i te Mataio 25:31-34, 41, 46.) I te mea e aita Iesu i riro atura ei Haava i te mau fenua atoa i 1914, aita ïa o ˈna i haamata i te haava i te taata ei mamoe aore ra ei puaaniho i tera matahiti. * Afea ïa Iesu e haamata ˈi i te haava?

12. (a) Afea Iesu e haa ˈi na mua roa ei Haava i te mau fenua atoa? (b) Eaha te mau tupuraa tei faataahia i roto i te Mataio 24:30, 31 e te Mataio 25:31-33, 46? (A hiˈo atoa i te nota.)

 12 Te faaite maira te parau tohu a Iesu no nia i te mau mahana hopea e e haa oia ei Haava i te mau fenua atoa i muri aˈe i te haamouraa o te haapaoraa hape. Mai tei faahitihia i te  paratarafa 8, ua papaihia te tahi mau tupuraa e itehia i tera taime i roto i te Mataio 24:30, 31. A hiˈopoa ˈi i tera mau irava, e ite oe e te tohu nei Iesu i te mau tupuraa tei tuea i tera i faahitihia i roto i te parabole o te mamoe e te puaaniho. Ei hiˈoraa: E haere mai te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana e te mau melahi; e haaputuhia te mau opu e nunaa atoa; “e nânâ” te feia te haavahia ei mamoe ‘i to ratou mata i nia’ no “te ora mure ore” e tiai maira ia ratou. * ‘E oto’ te feia i haavahia ei puaaniho, e taa hoi ia ratou e o “te pohe mure ore” te tiai maira ia ratou.—Mat. 25:31-33, 46.

13. (a) Afea Iesu e haava ˈi i te taata ei mamoe aore ra ei puaaniho? (b) E nafea teie ite e ohipa ˈi i nia i to tatou manaˈo i ta tatou taviniraa?

13 E haava ïa Iesu i to te mau nunaa atoa ei mamoe aore ra ei puaaniho ia haere mai oia i te ati rahi. E i Aramagedo e haapohe-roa-hia ˈi te feia tei au i te puaaniho. E nafea teie ite e ohipa ˈi i nia i to tatou manaˈo i ta tatou taviniraa? Te tauturu maira te reira ia haamanaˈo i te faufaaraa o tera ohipa. E tae noa ˈtu i te ati rahi, e taime â to te taata no te taui i to ratou huru feruriraa e no te haere na nia i te eˈa pirihao e “tae atu ai i te ora.” (Mat. 7:13, 14) Te faaite nei paha te taata e e au ratou i te mamoe aore ra i te puaaniho. Ia haamanaˈo râ tatou e i te ati rahi e haava-roa-hia ˈi te mamoe e te puaaniho. E tamau anaˈe ïa i te poro ia faaroo e ia farii te taata e rave rahi roa i te poroi o te Basileia.

E tae noa ˈtu i te ati rahi, e taime â to te taata no te taui i to ratou huru feruriraa (A hiˈo i te paratarafa 13)

AFEA IESU E “TAE” MAI AI, E HAERE MAI AI AORE RA E HOˈI MAI AI?

14, 15. Eaha na irava e maha te tano ra i te haerea mai o te Mesia ei Haava?

14 E mea tia anei ia faatano i to tatou ite no nia i te taime e itehia ˈi te tahi atu mau tupuraa faufaa? No te ite, e hiˈopoa anaˈe i ta Iesu parau tohu.

15 I roto i te tuhaa o ta ˈna parau tohu itehia i roto i te Mataio 24:29–25:46, ua faataa na mua Iesu i te tupu i te mau mahana hopea e i te ati rahi. I roto i tera mau irava, e vau taime to Iesu faahitiraa i to ˈna ‘taeraa mai,’ “haerea mai” aore ra ‘hoˈiraa mai.’ * No nia i te ati rahi, ua na ô oia: “Ia hiˈo ratou i te Tamaiti a te taata i te haerea mai na nia i te ata.” “Aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu.” “Ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.” I roto i ta ˈna parabole o te mamoe e te puaaniho, ua parau Iesu: “Ia tae maira te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana.” (Mat. 24:30, 42, 44; 25:31) No te haerea mai o te Mesia ei Haava teie mau irava taitahi. Ihea i roto i ta Iesu parau tohu e itehia ˈi na faahitiraa e maha e toe ra?

16. Ua faahitihia te haerea mai o Iesu i roto i teihea ˈtu â mau irava?

16 No nia i te tavini haapao maitai e te paari, te na ô ra Iesu: “E ao to te reira tavini, to tei roohia mai e to ˈna ra fatu te na reira ra.” Aore ra ia au i te Traduction du monde nouveau, “ia ite to ˈna Fatu tei tae mai e te na reira ra oia.” I roto i te parabole o te mau paretenia, te parau ra Iesu: “E te haere atura ratou e hoo [i te mori], tae maira taua tane faaipoipo apî ra.” I roto i te parabole o te mau taleni, te faatia ra Iesu: “E maoro aˈera, hoˈi maira [“tae maira,” Kingdom Interlinear] te fatu o taua mau tavini ra.” I roto noâ i tera parabole, te na ô ra te fatu: “E ia tae mai au ra noaa ihora ta ˈu.” (Mat. 24:46; 25:10, 19, 27) Afea ïa teie taeraa mai o Iesu i faahitihia i ǒ nei e maha taime?

17. Eaha ta tatou i parau na no nia i te taeraa mai faahitihia e te Mataio 24:46?

17 I na mua ˈˈe, ua faataa ta tatou mau papai e no te haerea mai o Iesu i 1918 teie na irava e maha. Ei hiˈoraa, a hiˈo i ta Iesu i parau no nia i “te tavini haapao maitai e te paari.” (A taio i te Mataio 24:45-47.) * I manaˈo na tatou e ua taaihia te taeraa mai, i te irava 46, i te taime i haere mai ai Iesu e hiˈopoa i te maitai pae varua o tei faatavaihia i 1918. Oia atoa e ua faatoroahia te tavini ei tiaau i nia i te taoˈa atoa a te Fatu i 1919. (Mal. 3:1) Ma te hiˈopoa ˈtu â râ i te parau tohu a Iesu, e titauhia ia faatano i to tatou ite no nia i te taime e tupu ai te tahi mau tuhaa. No te aha?

18. A hiˈopoa ˈi i ta Iesu parau tohu, afea o ˈna e haere mai ai?

18 I roto i te mau irava na mua ˈˈe te Mataio 24:46, e pinepine te taˈo hurihia ei “haerea mai” e “tae mai” i te taaihia i te taime e haere mai ai Iesu i te ati rahi no te haava e te haamou i te mau nunaa. (Mat. 24:30, 42, 44) Ia au i te  paratarafa 12, te faataa ra te Mataio 25:31 i tera noa iho â taime haavaraa i mua nei. Afea ïa Iesu e tae mai ai no te faatoroa i te tavini haapao maitai i nia i ta ˈna mau taoˈa atoa faahitihia e te Mataio 24:46, 47? Mea tano ia manaˈo e e tupu te reira i to ˈna haerea mai i mua nei, oia hoi i te ati rahi. Hau atu â, a hiˈopoa ˈi i ta Iesu parau tohu, ua taaihia na irava e vau no nia i to ˈna haerea mai i te taime haavaraa i mua nei a tupu ai te ati rahi.

19. Eaha te mau faatanoraa ta tatou i hiˈopoa mai? O teihea mau uiraa te pahonohia i to muri nei mau tumu parau?

19 Ei haamanaˈoraa, eaha ta tatou i haapii mai? I te omuaraa o te tumu parau, ua tuuhia e toru uiraa. Ua hiˈopoa na mua tatou e aita te ati rahi i haamata i 1914, e haamata râ ia aro atu te mau Nunaa amui ia Babulonia Rahi. I muri iho, ua hiˈo mai tatou e aita te haavaraa a Iesu i te mamoe e te puaaniho i haamata i 1914, e tupu râ i te ati rahi. E i te pae hopea, ua hiˈopoa mai tatou e aita Iesu i haere mai e faatoroa i te tavini haapao maitai i nia i ta ˈna mau taoˈa atoa i 1919, e na reira râ o ˈna i te ati rahi. Afea ïa e tupu ai na mea e toru? I te ati rahi. E taui atoa anei teie mau faatanoraa i to tatou ite no nia i te faahohoˈaraa o te tavini haapao maitai? Hoê â atoa anei no te tahi atu mau parabole, aore ra faahohoˈaraa, a Iesu o te tupu i teie anotau hopea nei? E hiˈopoahia teie na uiraa faufaa i to muri nei mau tumu parau.

 

^ Paratarafa 4: No te ite atu â, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Fepuare 1994, api 8-21, e o te 1 no Me 1999, api 8-20.

^ Paratarafa 8: O te ‘haaputuraa o te feia maitihia’ te tahi tupuraa faahitihia e teie mau irava. (Mat. 24:31) Afea ïa te feia faatavaihia atoa o te ora noâ i te fenua ia oti te tuhaa matamua e faatiahia ˈi i te raˈi? E au ra e e faatiahia ratou i te raˈi hou te tamaˈi o Aramagedo. Mea taa ê teie i tei parauhia i roto i te “Questions des lecteurs” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Atete 1990, api 30 (Farani).

^ Paratarafa 11: A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atopa 1995, api 18-28.

^ Paratarafa 12: A hiˈo i te hoê â faatiaraa i roto i te Luka 21:28.

^ Paratarafa 15: E toru taˈo ta Te Bibilia Moˈa ra e faaohipa ra no te huri i te ihoparau Heleni erʹkho·mai: “tae mai,” “haerea mai” e “hoˈi maira.”

^ Paratarafa 17: Mataio 24:46 (Traduction du monde nouveau): “E oaoa taua tavini ra ia ite to ˈna Fatu tei tae mai e te na reira ra oia.”