Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

«Padxí nga nouʼ gaca irá ni»

«Padxí nga nouʼ gaca irá ni»

«Xi seña ihuinni dxi mayaca gueedu ne iluxe guidx[i]layú riʼ.» (MAT. 24:3)

1. Xi racaláʼdxinu gánnanu, cásica ni gucalaʼdxiʼ ca apóstol que ñánnacaʼ.

 CUMU mayaca guiluxe Jesús xhiiñaʼ lu Guidxilayú riʼ la? ca discípulo que nuucaʼ gánnacaʼ xi chiguizaaca despué. Ngue runi, chupa chonna gubidxa ante gatiʼ Maestru stícabe, gunabadiidxaʼ tapa de ca apóstol que laabe: «Padxí nga nouʼ gaca irá ni guʼdxu laadu que. Ne xi seña ihuinni dxi mayaca gueedu ne iluxe guidx[i]layú riʼ» (Mat. 24:3; Mar 13:3). Óraque bicabi Jesús laacabe né ca diidxaʼ riguixhená ni zeeda lu capítulo 24 ne 25 stiʼ Mateo. Lu ca diidxaʼ riguixhená que guniʼbe stale cosa ni chiguizaaca ne naquiiñeʼ guizaaláʼdxinu gánnanu cani, purtiʼ laaca racaláʼdxinu gánnanu xi chiguizaaca.

2. 1) Xii nga ni huayacaláʼdxinu guiénenu jma jneza ra zidiʼdiʼ iza. 2) Xi chonna guendarinabadiidxaʼ zacábinu lu tema riʼ.

2 Lu ca iza maʼ gudiʼdiʼ ca, maʼ biindaʼ chaahuiʼ ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu ca diidxaʼ riguixhená guníʼ Jesús ra bizeeteʼ de cani chiguizaaca lu ca últimu dxi, ne rinábacabe Jiobá gacané laacabe para guiénecabe ni. Xi para yaʼ. Para ganna chaahuicabe padxipeʼ nga gaca ni na ca diidxaʼ riguixhená guníʼ Jesús. Lu tema riʼ zacábinu chonna guendarinabadiidxaʼ: Padxí guzulú ca dxi «jma nagana». Padxí guni juzgar Jesús ca «dendxuʼ» ne ca «chiba». Padxí gueeda Jesús (Mat. 24:21; 25:31-33).

PADXÍ GUZULÚ CA DXI «JMA NAGANA»

3. Xi guníʼ íquenu de ca dxi «jma nagana» ca dxiqué.

3 Dxiqué guníʼ íquenu bizulú ca dxi «jma nagana» que lu iza 1914, dxi guca primé guendaridinde lu guidubi Guidxilayú. Ne laaca guníʼ íquenu «[bi]cueeza dxi» Jiobá ca dxi jma nagana que lu iza 1918, ora biluxe guerra que, ti ganda gucheeche ca xpinni Cristu ni bibí ca diidxaʼ nacubi ne galán ndaaniʼ guiráʼ guidxi (Mat. 24:21, 22). Ne guníʼ íquenu zanitilú guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ ora maʼ biluxe bireeche diidxaʼ. Ngue runi guníʼ íquenu chonna ndaa nga modo chiguilaa ca dxi jma nagana que: primé ndaa stini guca iza 1914 dede 1918, guiropa ndaa ca nga ti tiempu cuezadxí ni ne bizulú nga dede iza 1918, ne últimu ndaa ca nga ora guiluxe ni lu Armagedón.

4. Xi biene chaahuiʼ ca xpinni Cristu ni bibí de ca diidxaʼ riguixhená guníʼ Jesús.

4 Gudiʼdiʼ si iza, ora biʼndaʼ chaahuiʼ ca xpinni Cristu ni bibí diidxaʼ riguixhená ra guníʼ Jesús de ca últimu dxi que, biénecaʼ ti cosa: chupa biaje nga chigaca ni na ti ndaa diidxaʼ riguixhená que (Mat. 24:4-22). Primé ca gúcani Judea lu primé siglu que, ne stobi ca zácani lu guidubi Guidxilayú ca dxi stinu. Nga runi, ora biénecabe ni, bidiicabe cuenta naquiiñeʼ guchaacabe modo riénecabe xcaadxi diidxaʼ riguixhená ni guníʼ Jesús. *

5. 1) Xii nga bizulú lu iza 1914. 2) Padxí beeda «enda naná que» lu primé siglu.

5 Laaca biene ca xpinni Cristu sti cosa: qué nuzulú diʼ primé ndaa stiʼ ca dxi jma nagana que lu iza 1914. Xiñee biénecabe ni zacá yaʼ. Purtiʼ Biblia na zuzuluni ora gucaalúcabe religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ, ne cadi ora tinde ca guidxi roʼ. Nga runi, qué nuzulú ca dxi jma nagana que pur guiráʼ ni bizaaca dede iza 1914, sínuque «raqué ru nga bizulú enda naná que» (Mat. 24:8). Primé biaje beeda «enda naná que» gúcani ndaaniʼ guidxi Jerusalén ne Judea lu ca iza 33 ne 66 despué de ca dxi stiʼ Jesús.

6. Xi zazaaca ante guzulú ca dxi jma nagana.

6 Yanna, xi zazaaca para ganda gánnanu pora guzulú ca dxi jma nagana que yaʼ. Jesús guníʼ: «Bizeete profeta Daniel de dxa ni runi yuudxu ne ni runitilú que, ne ora guʼya tu ma zuhuaa ni ndaani yuʼdu roʼ lugar ra jma risaca la? laguxooñeʼ. (Tu guʼnda guiʼchi ri la? guiene). Cani nuu Judea, che lade dani» (Mat. 24:15, 16). Primé biaje guca ni na ca diidxaʼ riʼ nga lu iza 66, dxi bizuhuaa ca soldadu stiʼ Roma («dxa ni runi yuudxu») «lugar ra jma risaca» para bicaalucaʼ Jerusalén ne yuʼduʼ stiʼ (lugar ni jma risaca para ca judíu). Guiropa biaje gaca ni na ca diidxaʼ riʼ nga ora guzuhuaa Organización de las Naciones Unidas («dxa ni runi yuudxu» ni nuu tiempu riʼ) «lugar ra jma risaca» para gucaalú ca religión ni na zinanda Cristu, (risaca ni para ca binni ni na xpinni Cristu laa) ne ora gucaalú ONU xcaadxi religión ni nuu ndaaniʼ náʼ Babilonia guidxi roʼ. Apocalipsis 17:16-18 nga caníʼ zaca ni bizéʼtenu riʼ, ne óraca nga guzulú ca dxi jma nagana.

7. 1) Ximodo gunda bilá caadxi binni lu primé siglu. 2) Xi zanda cuézanu guizaaca despué.

7 Laaca guníʼ Jesús «[z]ucueeza» Dios ca dxi nagana que. Primé biaje guca ni na ca diidxaʼ riʼ nga lu iza 66, dxi bisaana de gucaalú ca romanu Jerusalén. Ca xpinni Cristu ni bibí ni nabeza Jerusalén ne Judea bixooñecaʼ ora bíʼyacaʼ zeʼ ca soldadu que, zaqué nga gunda bilacaʼ ne maʼ qué ñáticaʼ (biindaʼ Mateo 24:22; Mal. 3:17). Yanna, xi zanda cuézanu guizaaca despué yaʼ. Ora maʼ nuunu lu ca dxi jma nagana ca, laaca zucaalú Naciones Unidas guiráʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ, peru zedandá ti hora «[z]ucueeza» Jiobá ca binni riʼ, pacaa laaca zunitilucaʼ religión ni rusiidiʼ ni dxandíʼ. Zacá nga zanda guilá xquidxi Dios.

8. 1) Xi zazaaca ora maʼ biluxe primé ndaa stiʼ ca dxi jma nagana. 2) Pora nga zándaca guicaa últimu binni ni nuu lade 144,000 que premiu stiʼ guibáʼ (biiyaʼ nota 2 ni zeeda ra biluxe tema riʼ).

 8 Xi zazaaca ora maʼ biluxe primé ndaa stiʼ ca dxi jma nagana que yaʼ. Ca diidxaʼ guníʼ Jesús que rusihuínnicani zadiʼdiʼ ti tiempu ante guzulú Armagedón. Peru xi gaca tiempu ca yaʼ. Zanda gánnanu ni ora guidúʼndanu Ezequiel 38:14-16 ne Mateo 24:29-31 (biindaʼ ni). * Despué maʼ zuzulú Armagedón, ni zeeda gaca cásica ni guca dxi binitilú Jerusalén lu iza 70 (Mal. 4:1). Ca dxi jma nagana riʼ zaluxe cani lu Armagedón, ne sicaríʼ nga na Biblia gaca ni: «Qué huayuu dxi gaca ni naná biaʼ qué, dede dxi bizáʼ Dios guidxilayú» (Mat. 24:21). Ora maʼ gudiʼdiʼ ni nga maʼ zuzulú zuni mandar Cristu casi Rey ti mil iza.

9. Ximodo racané ca diidxaʼ riguixhená ni caníʼ de ca dxi jma nagana laanu.

9 Ca diidxaʼ riguixhená ni caníʼ de ca dxi jma nagana riʼ racanécani laanu para guzuhuaʼnu jma dxiichiʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ cayábicani laanu zalá xquidxi Dios ora maʼ guiluxe ca dxi jma nagana, neca gueeda intiica guendanagana luguiacaʼ (Apoc. 7:9, 14). Peru ndiʼ nga ni jma rusiecheʼ laanu: zusihuinni Jiobá lu Armagedón laasi nga jma jneza modo runi mandar ne zusisácabe labe (o xlabe) (Sal. 83:18; Ezeq. 38:23).

PADXÍ GUNI JUZGAR JESÚS CA «DENDXUʼ» NE CA «CHIBA»

10. Padxí ngue guníʼ íquenu bizulú biʼniʼ juzgar Jesús ca dendxuʼ ne ca chiva.

10 Yanna guidúʼyanu padxí gaca ni na sti ndaa de ca diidxaʼ riguixhená guníʼ Jesús: laani nga ora bizeetebe ti ejemplu ra guniʼbe zaca juzgar ca dendxuʼ ne ca chiva (Mat. 25:31-46). Dxiqué guníʼ íquenu sicaríʼ: bizulú biʼniʼ juzgar Jesús binni ni zeeda gaca casi dendxuʼ o casi chiva dede iza 1914, dxi bizulú ca últimu dxi. Ne laaca guníʼ íquenu ndiʼ: ca binni ni qué naʼ gucaadiaga stiidxaʼ Reinu ni gatiʼ ante guzulú ca dxi jma nagana, ruuyaʼ Jesús laacaʼ casi chiva ne qué ziuu dxi guiásacaʼ lade gueʼtuʼ.

11. Xiñee qué nuzulú ñuni juzgar Jesús ca binni ni zeeda gaca casi dendxuʼ ne casi chiva lu iza 1914.

11 Lu iza 1995, bisiene Torre stiʼ ni rapa ximodo naquiiñeʼ guiénenu Mateo 25:31, ra na: «Dxi ibigueta Hombre Biseenda Dios la? zeeda casi rey, zedané irá ca ángel stiʼ, ne zabí para guni mandar». Bisiene revista que beeda gaca Jesús Rey lu Reinu stiʼ Dios iza 1914 peru qué nibibe lu trono stibe casi Juez para guni juzgarbe «binni de irá guidxi» (Mat. 25:32; zanda gúʼndaluʼ Daniel 7:13). Peru, ejemplu ni caníʼ de ca dendxuʼ ne ca chiva que, cusiéneni de dxiiñaʼ ni chiguni Cristu ora maʼ gaca Juez (biindaʼ Mateo 25:31-34, 41, 46). Cumu qué nibí Jesús lu trono stiʼ iza 1914 para ñuni juzgar guiráʼ guidxi la? nga runi, qué niníʼdibe tuu nga ca binni ni zeeda gaca casi dendxuʼ o casi chiva iza que. * Yanna, padxí guzulú guni juzgar Jesús guiráʼ guidxi yaʼ.

12. 1) Padxí nga guzulú guni juzgar Jesús guiráʼ guidxi. 2) Xii nga ca cosa ni cuzeeteʼ Mateo 24:30, 31 ne Mateo 25:31-33, 46 chiguizaaca (biiyaʼ nota 4 ni zeeda ra biluxe tema riʼ).

 12 Lu diidxaʼ riguixhená ra guníʼ Jesús xi zazaaca lu ca últimu dxi riʼ, rusihuínnini zuni juzgarbe guiráʼ guidxi guinitilú si ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ, qué zúnidibe ni ante. Casi bidúʼyanu lu  párrafo 8, caadxi de ca cosa ni chiguizaaca tiempu ca zeedacani lu Mateo 24:30, 31. Ora ridúʼndanu ca versículo riʼ, rudiʼnu cuenta laaca bizeeteʼ Jesús zazaaca caadxi cosa cásica ni bizeetebe ora guniʼbe ejemplu stiʼ ca dendxuʼ ne ca chiva que. Ndiʼ nga caadxi de cani cuzeeteʼ diidxaʼ riguixhená que: zeeda Hombre Biseenda Dios casi rey ne zedané guiráʼ ca ángel stiʼ, zadxiña binni de guiráʼ guidxi ra nuube ne zuni juzgarbe laacaʼ; cani gueeda gaca casi dendxuʼ la? zandisaʼ íquecaʼ purtiʼ «zapa ca enda nabani ni qué zaluxe», * peru cani gueeda gaca casi chiva la? zuunacaʼ purtiʼ nánnacaʼ zanitilucaʼ (Mat. 25:31-33, 46).

13. 1) Padxí guni juzgar Jesús binni ti guihuinni tuu nga cani zeeda gaca casi dendxuʼ ne casi chiva. 2) Xi naquiiñeʼ gúninu pur ni maʼ biénenu riʼ.

13 Xi zanda guiénenu né guiráʼ ni bizéʼtenu riʼ yaʼ. Cayénenu zuni juzgar Jesús binni de guiráʼ guidxi ora gueedabe lu ca dxi jma nagana, ne racá nga guihuinni tuu nga ca binni ni zeeda gaca casi dendxuʼ ne casi chiva. Ne lu Armagedón nga guinitilú guiráʼ binni ni zeeda gaca casi chiva, ne laaca racá nga guiluxe ca dxi jma nagana. Yanna, xi naquiiñeʼ gucaa ndiʼ laanu gúninu yaʼ. Naquiiñeʼ gucaani laanu guidúʼyanu pabiáʼ risaca gucheechenu diidxaʼ ti ganda quíxhenanu binni. Nga runi, ante guzulú ca dxi jma nagana ca, náparuʼ binni tiempu para ganda guchaa modo nabani ti chuʼ lu neza ni nabéʼ ra zanda guicaa «enda nabani» (Mat. 7:13, 14). Dxandíʼ nuu stale binni yanna riʼ ni rusihuinni zeeda gaca casi dendxuʼ o casi chiva, peru lu ca dxi jma nagana ca nga guihuinni tupeʼ nga ca binni ca. Nga runi, ¡nabé risaca gucheechenu diidxaʼ né gana, ti ganda gacanenu stale binni gucaadiaga ne guiziidiʼ de Reinu stiʼ Dios!

Ante guzulú ca dxi jma nagana ca, náparuʼ binni tiempu para ganda guchaa modo nabani (Biiyaʼ párrafo 13)

PADXÍ GUEEDA JESÚS

14, 15. Gunáʼ nga guidapaʼ textu zeeda lu Biblia ni caníʼ de ora gueeda Cristu casi Juez.

14 Yanna, ra maʼ biene chaahuinu diidxaʼ riguixhená guníʼ Jesús que, ñee laaca naquiiñeʼ guchaʼnu modo riénenu padxí gaca xcaadxi cosa risaca ni bizeetebe luni la? Gudiʼnu lugar gacané diidxaʼ riguixhená que laanu gánnanu xi guicábinu.

15 Ora ridúʼndanu ca diidxaʼ guníʼ Jesús lu Mateo 24:29–25:46, rudiʼnu cuenta caniʼbe de ca cosa chiguizaaca lu ca últimu dxi ne ora guzulú ca dxi jma nagana. Lu ca textu riʼ guniʼbe de dxi gueedabe, ne bizeetebe ni xhono biaje. * Ora bizeetebe de ca dxi jma nagana, guniʼbe: «Zuuya ca zeda yete be [...] lade za». Laaca guniʼbe: «Qué ganna tu pora gueeda Señor stitu». Ne guníʼrube: «[«Órapeʼ cadi caníʼ íquetu ni nga guedandá», TNM] Hombre Biseenda Dios». Ne lu ejemplu ra bizeeteʼ Jesús de ca dendxuʼ ne ca chiva que guníʼ: «Dxi ibigueta Hombre Biseenda Dios la? zeeda casi rey» (Mat. 24:30, 42; Mat. 24:44TNM; 25:31). Guidapaʼ versículo riʼ caníʼcani de dxi gueeda Jesús casi Juez. Yanna, paraa zanda guidxélanu stapa versículo ra guniʼbe de dxi gueedabe yaʼ.

16. Gunáʼ nga stapa textu ni caníʼ de dxi gueeda Jesús.

16 Guidúʼyanu xi bizeeteʼ Jesús ora guníʼ de mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza: «Dichoso de mozo que pa cayuni zacá ora gueeda xpixuaanaʼ». Ne ora bizeetebe ejemplu stiʼ ca binnidxaapaʼ guniʼbe: «Laga ze sí cabe que beeda novio» que. Ne ora guníʼ Jesús ejemplu stiʼ ca hombre ni bisaanané xpixuaanacaʼ laacaʼ caadxi talentu, guniʼbe sicaríʼ: «Bindaa para beeda xpixuaana cabe». Ne despué bizeeteʼ Jesús xi guníʼ xpixuaanacabe: «Ora ñenda la? ma ñaca ni jma stale» (Mat. 24:46; 25:10, 19, 27). Yanna, padxí nga gueeda Jesús casi na ca versículo riʼ yaʼ.

17. Ximodo biénenu Mateo 24:46 ra cayeeteʼ de dxi gueeda Jesús.

17 Dxiqué bisiene ca libru ne ca revista stinu beeda Jesús lu iza 1918, ne dxi que nga guca ni na guidapaʼ versículo ni bidúʼndanu últimu riʼ. Guidúʼyanu ximodo biénenu ca diidxaʼ ra guníʼ Jesús de «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» (biindaʼ Mateo 24:45-47). Dxiqué guníʼ íquenu guca ni na versículo 46 ora beeda Jesús lu iza 1918 para guʼyaʼ ximodo nuu ca xpinni ni bibí nezalú Dios, ne laaca guníʼ íquenu gulí Jesús ti mozo ni nuu xpiaaniʼ lu iza 1919 para guiaanané guiráʼ ni nápabe (Mal. 3:1). Peru pa guiduʼndaʼ chaahuinu diidxaʼ riguixhená guníʼ Jesús que, zudiʼnu cuenta caquiiñeʼ guchaʼnu modo riénenu padxí nga chigaca caadxi cosa ni bizeetebe que. Guidúʼyanu xiñee.

18. Xi naquiiñeʼ guiénenu ora guidúʼndanu diidxaʼ riguixhená ra guníʼ Jesús de dxi gueeda.

18 Ca versículo ni zeeda ante de Mateo 24:46, caníʼcani de tiempu gueeda Jesús para guni juzgar ne gusabanáʼ binni lu ca dxi jma nagana (Mat. 24:30, 42, 44). Ne casi bidúʼyanu lu  párrafo 12 que, Mateo 25:31 cuzeeteni de tiempu gueeda Jesús para guni juzgar guiráʼ guidxi. Nga runi, ora bizeeteʼ Jesús lu Mateo 24:46 ne 47 zeeda para gusaana guiráʼ ni napa lu náʼ ti mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza la? laaca caníʼ textu riʼ de ora gueedabe lu ca dxi jma nagana. * Nga runi, ora guiduʼndaʼ chaahuinu guidubi diidxaʼ riguixhená guníʼ Jesús que, rudiʼnu cuenta de ti cosa: lu xhono versículo ra bizeetebe dxi gueedabe zaca ni na cani tiempu guni juzgarbe binni lu ca dxi jma nagana.

19. 1) Xii nga ca cosa nacubi bizíʼdinu lu tema riʼ. 2) Ne xi zacábinu lu xcaadxi tema ca.

19 Yanna guidúʼyanu xi bizíʼdinu. Ora bizulú tema riʼ bíninu chonna guendarinabadiidxaʼ ni caníʼ padxí gaca caadxi cosa. Primeru bidúʼyanu qué nuzulú ca dxi jma nagana que lu iza 1914, sínuque zuzulú cani ora gucaalú Naciones Unidas Babilonia guidxi roʼ. Despué bidúʼyanu xiñee qué nuzulú ñuni juzgar Jesús binni lu iza 1914 para nihuinni tuu nga zeeda gaca casi dendxuʼ ne casi chiva, sínuque zúnibe ni lu ca dxi jma nagana. Ne últimu la? biénenu qué nusaana Jesús guiráʼ ni napa lu náʼ mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza lu iza 1919, sínuque zúnibe ni lu ca dxi jma nagana ca. Nga runi, guionnaʼ cosa bizéʼtenu lu tema riʼ zaca cani lu ca dxi jma nagana ca. Yanna, ñee laaca caquiiñeʼ guchaʼnu modo riénenu xcaadxi cosa ni bizeeteʼ Jesús lu ejemplu ra guníʼ de mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza que pur ni bisiénenu lu tema riʼ la? Ñee laaca naquiiñeʼ guchaʼnu modo riénenu xcaadxi ejemplu ra guníʼ Jesús de ca cosa ni cayaca lu ca últimu dxi riʼ la? Lu xcaadxi tema ca zacábinu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ.

 

^ Párrafo 4: Zadxeʼluʼ jma ni caníʼ de laani lu Torre stiʼ ni rapa 15 stiʼ febrero 1994, yaza 8 dede 21, Artículo 1 ne lu Torre stiʼ ni rapa 1 stiʼ mayo 1999, yaza 8 dede 20, Artículo 1.

^ Párrafo 8: Tobi de ca cosa ni cayeeteʼ lu ca versículo riʼ nga zeedatopa ca ángel «irá [binni] ni ma ulí be» (Mat. 24:31). Nga runi, zanda guininu zié ca xpinni Cristu ni bibí ni nabániruʼ lu Guidxilayú riʼ guibáʼ ora maʼ biluxe primé ndaa stiʼ ca dxi jma nagana que ne zácani ante guzulú Armagedón. Ni guninu riʼ maʼ gadxé ni né ni bisiene Torre stiʼ ni rapa 15 stiʼ agosto 1990, yaza 30 ra na «Preguntas de los lectores».

^ Párrafo 11: Biiyaʼ Torre stiʼ ni rapa 15 stiʼ octubre 1995, yaza 18 dede 28, Artículo 1.

^ Párrafo 12: Bichaaga ni né relatu stiʼ Lucas 21:28.

^ Párrafo 15: Ca diidxaʼ zeeda, gueeda, guedandá, beeda ne ñendaʼ ni biquiiñeʼ lu xhono textu ni bidúʼndanu riʼ zeedacani de verbu griegu érkjomai.

^ Párrafo 18: Diidxaʼ «ora gueeda» ni cá lu Mateo 24:46, laaca laani nga diidxaʼ griegu ni biquiiñeʼ ora guníʼcabe «zeda yete», «gueeda» ne «guedandá» ni zeeda lu Mateo 24:30, 42; Mateo 24:44TNM.