Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Maʼ guleechú dios laatu

Maʼ guleechú dios laatu

«Ma bia ladxidóʼ to ne ma ulee chu Dios laatu.» (1 COR. 6:11)

1. Ximodo nabani ca binni de Jerusalén ora bibiguetaʼ Nehemías raqué (biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

 GUNÍʼ ique nuunu ndaaniʼ guidxi Jerusalén ne cayunadiáganu xi guiráʼ caníʼ ca binni que. Caníʼcabe nuu ti dxuʼ ni napa ti lugar ndaaniʼ yuʼduʼ que. Maʼ cadi cayuni ca levita xhiiñacaʼ. Yanna, ca binnigola ni naca xaíque stiʼ ca judíu, jma cá íquecaʼ gúnicaʼ negocio dxi sábadu, lugar de guni adorarcaʼ Jiobá primeru. Ne maʼ bichaganáʼ stale israelita gunaa de sti guidxi. Zacá nga nabani binni Jerusalén ora bibiguetaʼ Nehemías raqué gudiʼdiʼ si iza 443 ante de ca dxi stiʼ Jesús (Neh. 13:6).

2. Ximodo beeda gaca Israel ti guidxi nayá para Dios.

2 Israel nga ti guidxi ni gulí Dios para laa. Lu iza 1513 ante de ca dxi stiʼ Jesús, guníʼ ca israelita zúnicaʼ ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼcaʼ. Guidúʼyanu xi guníʼcabe: «Guiráʼ ca diidxaʼ ni maʼ guníʼ Jiobá maʼ gudixhe íquedu gúnidu ni na cani» (Éx. 24:3). Ngue runi guleechú Jiobá laacabe para beeda gácacabe ti guidxi nayá para laa. ¡Guizáʼ naroʼbaʼ ndaayaʼ que! Gudiʼdiʼ si cuarenta iza, bisietenalaʼdxiʼ Moisés guidxi que: «Lii nga ti guidxi ni nayá stiʼ Jiobá Dios stiluʼ. Lii nga ni maʼ gulí Jiobá Dios stiluʼ para gueeda gácaluʼ xquidxi, ti guidxi ni jma risaca, lade guiráʼ guidxi ni nuu lu guidxilayú» (Deut. 7:6).

3. Ximodo cayuni adorar ca judíu Dios dxi yeganna Nehemías guidxi Jerusalén sti biaje.

3 Triste guininu ni, peru maʼ qué ñuni ca israelita que ni guniʼcaʼ. Neca guyuu tu biʼniʼ ni na Dios, peru jma stale tu biʼniʼ ni para si guʼyaʼ binni runi adorarcaʼ Dios, cadi purtiʼ dxandíʼ riuuláʼdxicaʼ guzuubacaʼ stiidxaʼ Jiobá. Dxi yeganna Nehemías guidxi que sti biaje, maʼ gudiʼdiʼ biaʼ ti gayuaa iza de bibiguetaʼ caadxi judíu de Babilonia para guni chaahuicaʼ yuʼduʼ sticaʼ ti guni adorarcaʼ Dios modo racalaʼdxiʼ. Peru laaca maʼ zaqueca nuu ca judíu, purtiʼ stale de laacaʼ maʼ huaxiéʼ riuuláʼdxicaʼ gúnicaʼ ni na Jiobá.

4. Gunáʼ nga tapa cosa risaca ni zadúʼyanu lu tema riʼ ni zacané laanu gácanu binni nayá nezalú Dios.

4 Tiempu riʼ laaca maʼ gulí Jiobá laanu para gácanu ti  guidxi nayá stiʼ, cásica bíʼnibe né ca israelita. Maʼ guleechú Jiobá ca xpinni Cristu ni bibí ne guiráʼ ca binni ni cabeza guibani ndaaniʼ Guidxilayú riʼ para gúnicaʼ ti dxiiñaʼ risaca stibe (1 Cor. 6:11; Apoc. 7:9, 14, 15). Cumu bixeleʼ ca israelita que de Jiobá la? maʼ qué ñuuyarube laacaʼ casi guidxi nayá stibe, peru laanu qué racaláʼdxinu guizaacanu zacá. Yanna, xi zanda gúninu para cadi guiábanu lu trampa ca yaʼ. Xi zanda gacané laanu para gácanu binni nayá nezalú Dios ne iquiiñebe laanu para gúninu xhiiñabe yaʼ. Lu tema riʼ zadúʼyanu tapa cosa risaca ni cusiene capítulo 13 stiʼ Nehemías: 1) cadi guidxaaganu ca binni ni zuxheleʼ laanu de Dios, 2) gacanenu xquidxi Dios, 3) gúninu xhiiñaʼ Jiobá primeru ne 4) gápanu laanu ti cadi gusaana de gácanu xpinni Cristu. Guidúʼyanu cada tobi de laacani.

CADI GUIDXAAGANU CA BINNI NI ZUXHELEʼ LAANU DE DIOS

Ximodo bisihuinni Nehemías dxandíʼ ruzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá (Biiyaʼ párrafo 5 ne 6)

5, 6. Tu guca Eliasib ne tu guca Tobías, ne ximodo beeda gaca xhamígucabe.

5 Nagana nga para gácanu binni nayá nezalú Dios, purtiʼ nabáninu lade stale binni malu. Guiníʼ íquenu de Eliasib, ti hombre ni guca xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ, ne Tobías, ti ammonita ni biʼniʼ xhiiñaʼ rey stiʼ Persia ndaaniʼ guidxi Judea. Ca xpinni Tobías ne laa, bicaalucaʼ Nehemías purtiʼ gucaláʼdxicaʼ nucueezacaʼ laabe de nucuibe ca lindaa stiʼ Jerusalén sti biaje (Neh. 2:10). Ne cadi naquiiñeʼ diʼ chuʼ ca ammonita ndaaniʼ yuʼduʼ (Deut. 23:3). Yanna, xiñee bidii xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ que lugar gapa Tobías ti comedor ndaaniʼ yuʼduʼ que yaʼ (Neh. 13:4-9).

6 Nuu chonna razón: primé, ruluíʼ nabé maʼ xhamigu Tobías Eliasib. Guiropa, cásica Tobías ne ti xiiñiʼ ni láʼ Jehohanán, bichaganacaʼ gunaa judía, ne riníʼ stale judíu nabé nachaʼhuiʼ Tobías (Neh. 6:17-19). Guionna, napa Eliasib ti xhiaga láʼ Manasés, ne bichaganáʼ xhiágabe riʼ ti xiiñidxaapaʼ Sanbalat, gobernador stiʼ Samaria, ne nabé xhamigu hombre riʼ Tobías (Neh. 13:28). Yanna, pa Eliasib nga xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ, xiñee bidiibe lugar gucaa Tobías laabe gúnibe ni racalaʼdxiʼ, pa qué runi adorar hombre riʼ Dios yaʼ. Zándaca biʼniʼ Eliasib ni purtiʼ nabé xhamigu Manasés Tobías. Peru bisihuinni Nehemías pabiáʼ riuulaʼdxiʼ guzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá. Ximodo yaʼ. Ora guleebe guiráʼ ni napa Tobías ndaaniʼ comedor que ne bisáʼbibe cani.

7. Xi naquiiñeʼ guni ca binnigola ne guiráʼ ca xpinni Cristu para guʼyaʼ Jiobá laacaʼ casi binni nayá.

7 Cumu maʼ gulí Jiobá laanu para gácanu ti guidxi stiʼ la? naquiiñeʼ gúninu ni nabe primé lu xquendanabáninu. Para guʼyaʼ Jiobá laanu casi binni nayá, naquiiñeʼ gúninu guiráʼ ni rinábabe laanu. Nga runi, qué chuʼ dxi guiníʼ íquenu qué zúninu ni na ca principiu zeeda lu Biblia, purtiʼ si racaláʼdxinu gusiéchenu ti binnilídxinu ni qué runi adorar Dios. Ca xpinni Cristu ni naca binnigola naquiiñeʼ gúʼyacaʼ xi riníʼ ique Jiobá ante gúnicaʼ xiixa, ne cadi gúnicaʼ ni gueeda si lu xquendabiaanicaʼ o gúnicaʼ xiixa para si gusiéchecaʼ tuuxa (1 Tim. 5:21). Naquiiñeʼ chúʼcabe cuidadu ti cadi gúnicabe xiixa ni guxheleʼ laacabe de Jiobá (1 Tim. 2:8).

8. Xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ guiráʼ ca xpinni Jiobá ora maʼ cuyúbicaʼ tu gaca xhamígucaʼ.

8 Qué chuʼ dxi guiaandaʼ laanu ca diidxaʼ riʼ: «Pa idxaagu ni nadxaba la? zacá ni lii» (1 Cor. 15:33). Zándaca chuʼ ti binnilídxinu ni gacalaʼdxiʼ gucaa laanu gúninu xiixa ni qué riuulaʼdxiʼ Jiobá. Nabé sicarú ejemplu bidii Eliasib ca judíu dxi gucanebe Nehemías para gurí ca lindaa stiʼ Jerusalén sti biaje (Neh. 3:1). Peru cumu bidxaaga Eliasib Tobías ne xcaadxi binni la? chaahuiʼ chaahuiʼ bicaa ca binni que laabe gúnibe cosa malu, ngue runi maʼ qué ñuuyaʼ Jiobá laabe casi ti binni nayá. Nga runi, naquiiñeʼ gaca xhamígunu ca binni si ni gucaa laanu gúninu ca cosa ni riuulaʼdxiʼ Dios, casi guidúʼndanu Biblia, chuunu guiráʼ guendaridagulisaa ne gucheechenu diidxaʼ. Cadi dxandíʼ jma rusisácanu ne jma rannaxhiinu ca binnilídxinu ni riguu gana laanu gúninu ni na Dios la?

GACANENU XQUIDXI DIOS

9. Xi cayaca ndaaniʼ yuʼduʼ que, ne tu bigaaniʼ Nehemías donda ora bedandá.

9 Dxi bedandá Nehemías Jerusalén, maʼ huaxiéʼ cudii ca israelita bueltu ni riquiiñeʼ ndaaniʼ yuʼduʼ. Cumu maʼ qué gapa ca levita bueltu para iquiiñecaʼ la? cusaanacaʼ dxiiñaʼ nápacaʼ ndaaniʼ yuʼduʼ ne jma cayúnicaʼ dxiiñaʼ lu layú sticaʼ. Bigaaniʼ Nehemías donda ca binni ni naca xaíque guidxi que, ne zándaca bíʼnibe ni purtiʼ maʼ cadi cutópacabe diezmu o purtiʼ cabáʼnacabe ni (Neh. 12:44). Ngue runi gudíxhebe xi naquiiñeʼ gaca para guidopa diezmu que: bisaanabe caadxi hombre ni nánnabe qué zabaʼnaʼ bueltu ni riuu ndaaniʼ yuʼduʼ ne zuuyacaʼ guicaa ca levita ni caquiiñecaʼ (Neh. 13:10-13).

10, 11. Ximodo zanda gacanenu gaca xhiiñaʼ Jiobá.

10 Ñee rusiidiʼ ndiʼ laanu xiixa la? Rusiidiʼ pue, purtiʼ rusietenaláʼdxini zanda iquiiñenu ca cosa risaca stinu para gusisácanu Jiobá (Prov. 3:9). Ora rudiʼnu bueltu para gacanenu gaca xhiiñaʼ Jiobá, zeeda gaca ni casi ora nudxiguétanu laabe ni maca bidiibe laanu (1 Crón. 29:14-16). Zándaca pur modo nabáninu guiníʼ íquenu qué gápanu stale para gudiʼnu, peru pa riuuláʼdxinu gudiʼnu la? zudiʼnu neca caadxi huiiniʼ ne ziuulaʼdxiʼ Jiobá ni (2 Cor. 8:12).

11 Guidúʼyanu xi biʼniʼ ti familia ni napa xhono xiiñiʼ. Guiráʼ semana biʼniʼ invitárcabe ti guendaxheelaʼ ni maʼ huaniisi ni naca precursor especial para chitoné laacabe ti dxi, ne zaqué bíʼnicabe ni stale iza. Sicaríʼ riníʼ jñaacabe: «¡Ra ró 10 la? zanda gó 12!». Dxandíʼ ruluíʼ gastiʼ nga ti guendaró ni rudiicabe guiráʼ semana, peru ¡guizáʼ bisiécheni ladxidóʼ ca precursor que! Ne beeda gaca guendaxheelaʼ riʼ ti ndaayaʼ para familia que. Ora guniʼnécabe laacaʼ guiráʼ ca cosa galán bizaacacabe, guluuni gana ca xiiñiʼ familia que para guiniisicaʼ lu stiidxaʼ Dios, ne despué guca guiracaʼ precursor.

12. Xi ejemplu galán rudii ca binnigola ne ca siervu ministerial.

12 Yanna, ximodo rusihuinni ca binnigola ne ca siervu ministerial zinándacaʼ ejemplu sicarú stiʼ Nehemías yaʼ. Rúnicabe ni ora racanécabe para gaca guirá ni rinabaʼ xquidxi Dios ne ridúʼyanu pabiáʼ racané dxiiñaʼ stícabe xcaadxi xpinni Cristu. Zacá runi ca binnigola casi biʼniʼ apóstol Pablu, laa laaca bidii bueltu stiʼ para gaca xhiiñaʼ Dios ne laaca guníʼ ximodo zanda guni xcaadxi binni para gudiicaʼ bueltu casi cayúnibe (1 Cor. 16:1-3; 2 Cor. 9:5-7).

GÚNINU XHIIÑAʼ JIOBÁ PRIMERU

13. Xiñee cadi jneza modo biquiiñeʼ caadxi judíu dxi sábadu tiempu bibani Nehemías.

13 Pa guicá íquenu gápanu stale cosa risaca la? chaahuiʼ chaahuiʼ zuxhélecani laanu de Jiobá ne zusaana de gaca xhamígunu laabe. Éxodo 31:13 cusiene laanu ti cosa: biquiiñeʼ ca israelita guiráʼ sábadu para guietenaláʼdxicaʼ maʼ guleechú Dios laacaʼ para gácacaʼ ti guidxi nayá para laa, ngue runi biquiiñecabe dxi que para guni adorárcabe Jiobá né binnilídxicabe, guni orárcabe ne guiníʼ íquecabe lu Ley stiʼ Dios. Peru stale de ca israelita ni bibani tiempu stiʼ Nehemías, biquiiñecaʼ dxi sábadu para gúnicaʼ negocio sticaʼ, cásica rúnicaʼ ndaaniʼ semana. Racá ridúʼyanu jma gucuá íquecabe negocio stícabe que gúnicabe ni na Jiobá primeru. Ora biʼyaʼ Nehemías xi cayaca la? guládxibe ca binni de sti guidxi ni cayuni negocio raqué ne biʼniʼ mandarbe guieeguʼ ca puertaʼ stiʼ guidxi que viernes huaxhinni (Neh. 13:15-21).

14, 15. 1) Xi zazaaca pa guicá íquenu gúninu dxiiñaʼ para si gutálenu bidxichi. 2) Xi caquiiñeʼ gúninu para chuʼnu lu guendariziilaʼdxiʼ stiʼ Dios.

14 Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Nehemías laanu. Rusiidini laanu ti cosa: cadi jneza diʼ gúninu dxiiñaʼ biaʼ gándatiʼ purtiʼ si racaláʼdxinu gápanu jma bidxichi. Pa gúninu ni la? zabeeni gana laanu o dede zucaani laanu gúninu ni na Dios né chupa ladxidoʼno, jmaruʼ si pa riuuláʼdxinu dxiiñaʼ stinu. Guietenaláʼdxinu guníʼ Jesús qué zanda diʼ gapa ti esclavu chupa xpixuaanaʼ (biindaʼ Mateo 6:24). Dxandíʼ gupa Nehemías bidxichi, peru xi para biquiiñebe tiempu stibe dxi guyuube Jerusalén yaʼ (Neh. 5:14-18). Lugar de ñúnibe negocio né ca binni de Tiro o né xcaadxi binni, jma gucuá íquebe gacanebe ca bíʼchibe ne ca bizáʼnabe ne bíʼnibe guiráʼ ni caquiiñeʼ para gusisácabe lá Jiobá. Ngaca nga ni runi ca binnigola ne ca siervu ministerial yanna, jma riuuláʼdxicaʼ iquiiñecaʼ tiempu ne stipa sticaʼ para gacanecaʼ ca binni ridagulisaa, ne pur nga nabé rannaxhii ca xpinni Cristu laacaʼ. Zacá jma rannaxhiisaa ca xpinni Dios, ratadxí ladxidoʼcaʼ ne runi sentircaʼ nuu tu cayapa laacaʼ (Ezeq. 34:25, 28).

15 Dxandíʼ maʼ qué riquiiñeʼ ca xpinni Cristu ti dxi sábadu para guiziiláʼdxicaʼ, peru guidúʼyanu xi guníʼ apóstol Pablu: «Chi udii ru Dios ca xpinni ra iziilaʼdxi chaahui caʼ». Ne laaca guníʼrube: «Irá ni chuʼ raqué zaziilaʼdxi de xhiiñaʼ, casi biziilaʼdxi Dios dxi [biluxe] bizáʼ guidxilayú» (Heb. 4:9, 10). Laanu, ca xpinni Cristu, zanda chuʼnu lu guendariziilaʼdxiʼ stiʼ Dios pa guzúʼbanu stiidxabe ne gacanenu gaca ni naguixhe íquebe. Ximodo zanda gusihuínnitu, lii ne binnilídxiluʼ, cayúnitu ni na Dios primeru yaʼ. Ra cueetu tiempu para guni adorartu Dios guiráʼ semana, chetu guiráʼ guendaridagulisaa ne gucheechetu diidxaʼ. Zándaca qué risaca cani bizéʼtenu riʼ para patrón stinu o para ca binni ni runinenu dxiiñaʼ, peru naquiiñeʼ gusihuínninu jma risaca para laanu gúninu ni na Dios. Zacá nga casi ora «nuséʼgunu puertaʼ stiʼ guidxi ne niládxinu ca binni de Tiro» cásica biʼniʼ Nehemías, ti ganda gúninu ni na Jiobá primeru. Cumu maʼ guleechú Dios laanu para gácanu ti guidxi nayá stiʼ la? naquiiñeʼ guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee rusihuinneʼ pur modo nabaneʼ dxandíʼ cayuneʼ ni na Jiobá primeru la?» (Mat. 6:33).

GÁPANU LAANU TI CADI GUSAANA DE GÁCANU XPINNI CRISTU

16. Xiñee bilá ñaandaʼ ca israelita pa maʼ gulí Dios laacaʼ para gácacaʼ ti guidxi nayá.

16 Laaca nabé bichaganáʼ ca israelita gunaa de sti guidxi tiempu bibani Nehemías. Primé biaje guyebe Jerusalén, bicaabe ca binnigola guni firmarcaʼ ti guiʼchiʼ ra biʼniʼ jurarcaʼ qué zachaganacaʼ gunaa ni qué runi adorar Dios ne laaca ngueca chiguni guiráʼ ca judíu (Neh. 9:38; 10:30). Peru ora guyebe Jerusalén sti biaje, biiyabe cachaganaruʼ ca israelita gunaa de sti guidxi, peru cadi ngue si, sínuque laaca maʼ cayaandaʼ laacabe pa maʼ guleechú Dios laacabe para gácacabe ti guidxi nayá stiʼ. Xiiñiʼ ca gunaa de sti guidxi ni bichaganácabe, qué gánnacaʼ guiniʼcaʼ ne gúʼndacaʼ diidxaʼ hebreu. Ñee zaníʼcabe israelita laacabe ora maʼ guiniisicabe la? o zaníʼcabe nácacabe asdodita, ammonita o moabita. Ximodo ndiʼ guiénecabe Ley stiʼ Dios pa qué gánnacabe diidxaʼ hebreu. Ñee ziuuláʼdxicabe gunibiáʼcabe Jiobá ne quixhe íquecabe guni adorárcabe laa la? o zuni adorárcabe ca dios ni runi adorar jñaacabe. Caquiiñeʼ gaca xiixa para gaca chaahuiʼ guendanagana que, ne nagueendaca biʼniʼ Nehemías ni (Neh. 13:23-28).

Gucané ca xiiñiluʼ para gaca xhamígucaʼ Jiobá (Biiyaʼ párrafo 17 ne 18)

17. Ximodo zanda gacanetu ca xiiñitu para gaca xhamígucaʼ Dios.

17 Yanna riʼ laaca naquiiñeʼ gacanenu ca xiiñinu para ganda guiniʼcaʼ dxandíʼ xpinni Cristu laacaʼ ne cadi guituílucaʼ ora guiniʼcaʼ ni. Zanda guinabadiidxaʼ cani napa xiiñiʼ sicaríʼ: «Ñee riníʼ ca xiiñeʼ “diidxaʼ nayá” stiʼ Dios la? Ora maʼ cayuíʼ ca xiiñitu diidxaʼ, ñee rihuinni riníʼ íquecabe casi riníʼ ique Dios la? o maʼ gucuá modo riníʼ ique binni guidxilayú laacabe» (Sof. 3:9). Cadi guidxiichitu nagueenda pa gúʼyatu caquiiñeʼ guchaacabe modo laacabe. Zeeda gaca ni cásica ora caziidiʼ binni sti diidxaʼ, zaca ni nagana para laa pa nuu stale cosa ni cucueeza laa. Laaca zaca nagana para ca xiiñitu guzuubacaʼ diidxaʼ purtiʼ ruuyacaʼ stale cosa malu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Nga runi, cadi guireetu gana ne lagacané laacabe gaca xhamígucabe Jiobá ora guni adorartu Dios né binnilídxitu ne ora guiníʼnetu laacabe xcaadxi biaje (Deut. 6:6-9). Lagusietenalaʼdxiʼ laacabe xi guiráʼ ribeendunu purtiʼ cadi nabáninu casi nabani ca binni nuu ndaaniʼ náʼ Binidxabaʼ (Juan 17:15-17). Ne laguni stipa para gánnatu xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ xiiñitu.

18. Xiñee laasitu nga jma zanda gacanetu ca xiiñitu quixhe íquecaʼ gúnicaʼ ni na Jiobá.

18 Ca xiiñitu nga gúʼyacaʼ pa zúnicaʼ ni na Dios o pa coʼ. Peru zanda gúnitu stale cosa para gacanetu laacabe. Laatu nga naquiiñeʼ quíxhetu ti ejemplu galán para laacabe, gusiénetu laacabe xi cadi naquiiñeʼ gúnicabe ne xi zazaacacabe pa gúnicabe xiixa ni cadi jneza. Laasitu nga jma zanda gacanetu laacabe quixhe íquecabe gúnicabe ni na Jiobá. Ne laaca caquiiñeʼ gusiénetu laacabe pabiáʼ risaca cadi gusaana de gácacabe xpinni Cristu biaʼ dxi guibánicabe. Dxandíʼ, guiranu naquiiñeʼ gatananu para cadi gunítinu ca guenda ne ca ley ni rusihuinni dxandíʼ xpinni Cristu laanu, ni zeeda gaca casi xhábanu (Apoc. 3:4, 5; 16:15).

QUÉ ZUSIAANDAʼ JIOBÁ LAANU NE ZAGUU NDAAYAʼ LAANU

19, 20. Xi naquiiñeʼ gúninu para cadi gusiaandaʼ Jiobá laanu ne uguu ndaayaʼ laanu.

19 Malaquías, ti profeta ni bibani ca dxi stiʼ Nehemías, guníʼ sicaríʼ: «Ne [...] bizulú gucuá lu ti libru lá cani ridxibi Jiobá ne lá cani riníʼ ique lu labe [o xlabe] para guietenaláʼdxibe laacaʼ» (Mal. 3:16, 17). Zacá nga laani, qué ziuu dxi gusiaandaʼ Jiobá ca binni ni ridxibi laa ne cani nadxii lá (o xlá) (Heb. 6:10).

20 Sicaríʼ biʼniʼ orar Nehemías: «Bietenalaʼdxiʼ naa, ya, Dios stinneʼ, para uguuluʼ ndaayaʼ naa» (Neh. 13:31). Pa qué guidxaaganu ca binni ni zuxheleʼ laanu de Dios, pa gacanenu xquidxi Dios, pa gúninu xhiiñaʼ Jiobá primeru ne pa qué gusaana de gácanu xpinni Cristu la? laaca zacá lanu lu libru stiʼ Dios, ra cá lá Nehemías. Apóstol Pablu caguu gana laanu né ca diidxaʼ riʼ: «Laguuya chaahui ximodo nuu tu» (2 Cor. 13:5). Pa gúninu stipa pur guiaananu ndaaniʼ guidxi nayá ni maʼ guleechú Jiobá la? qué zusiaandabe laanu ne zaguube ndaayaʼ laanu.