Skip to content

Al lor tablo konteni

DAN NOU BANN ARCHIVE

Le Roi Ti Bien Content!

Le Roi Ti Bien Content!

SA TI passé en Août 1936, dan enn village kot le roi ti resté (Kraal Royal), dan Swaziland. Dan enn l’auto ki ti ena enn haut-parleur, Robert ek George Nisbet ti fek joué enn enregistrement la musik ek bann discours Frere Joseph Rutherford. Le Roi Sobhuza II ti bien content. George ti raconté: “Nou ti bien embarrassé parski li ti envie acheté nou gramophone, bann disque, ek haut-parleur ki nou ti servi pou annonce Royaume Bondié!”

[Origine]

Robert ti excuse-li ek ti dire ki sa bann kitsoz-la pa vendé. Kifer? Parski sa bann l’equipement-la, zot ti pou enn lot dimoune. Le Roi ti envie koné pou kisannla.

Robert ti reponn li: “Tousala pou enn lot le Roi.” Lerla, le Roi Sobhuza ti demandé kisannla sa le Roi-la. Robert ti reponn li: “Jésus Christ, le Roi Royaume Bondié.”

Le Roi Sobhuza ti reconette avek respé: “Ah, Li enn grand le Roi. Mo pa envie prend nanyé ki pou li.”

Robert ti ecrire: ‘Mo ti bien impressionné par l’attitude Grand Chef, le Roi Sobhuza. Li ti koz enn Anglais parfait sans okenn l’orgueil ek li ti bien franc ek abordable. Mo ti assize avek li dan so bureau pendant au moins 45 minute, pendant ki George ti pé joué la musik dehors.’

Robert ti contigne raconté: ‘Plitar sa jour-la, nou ti visite Lekol National Swaziland kot nou ti faire pli grand l’experience dan sa pays-la. Nou ti rann temoignage ar principal lekol, ek li ti bien disposé pou ecoute nou. Kan nou ti koz lor nou gramophone ek nou ti propose li ki zot tou dan lekol ecoute nou bann enregistrement, li ti bien content. Li ti demann enn centaine zeleve pou assize lor l’herbe pou ecouté. Nou ti tann dire ki sa college-la ti enseigne bann garson l’agriculture, jardinage, travail di-bois, construction, Anglais, ek arithmetik. Ek bann tifi ti aprann pou vinn infirmiere, faire bann l’ouvrage lakaz, ek lezot travail bien important.’ C’est grand-mere Grand Chef Sobhuza ki ti fonde sa lekol-la. a

Bann zeleve college ki ti assisté enn discours publik en 1936 dan Swaziland

Deja en 1933, le Roi Sobhuza ti ecoute avek plaisir bann pionnier ki ti visite Kraal Royal. Enn fois, le Roi ti mem rassemblé so bann garde personnel, 100 soldat, pou ecoute bann message ki ti’nn enregistré lor Royaume Bondié. Li ti abonné ar nou bann periodik ek li ti accepté bann publication. Bien vite, le Roi ti ena preské tou nou bann publication! En plis, li ti garde sa intact malgré ki gouvernement Anglais ti interdit nou bann publication pendant deuxieme guerre mondial.

Le Roi Sobhuza II ti contigne accueillir bann Témoins dan Kraal Royal, dan Lobamba. Li ti mem invite bann pretre pou vinn ecoute zot bann discours Biblik. Kan enn fois, Helvie Mashazi, enn Témoin ki ti reste dan l’endroit ti pé koz lor Matthieu chapitre 23, enn groupe pretre ti bien en colere, zot ti levé ek zot ti essaye force li pou assizé. Mais le Roi ti demann Frere Mashazi pou contigné. En plis, le Roi ti demann zot tou ki ti la pou ecrire tou bann verset la Bible ki ti mentionné dan sa discours-la!

Enn fois, apré enn discours ki enn frere pionnier ti faire, quatre pretre ki ti la, ti tourne zot col blanc par derriere, ek ti dire: “Nou nepli pretre, mais asterla nou bann Témoins de Jéhovah.” Apré sa, zot ti demann pionnier-la si li ti ena bann livre ki Grand Chef ti ena.

Depuis 1930 ziska so la mor en 1982, Grand Chef ti respecté bann Témoins de Jéhovah ek pa ti laisse zot gagne persecution kan zot pa ti observe bann coutume Swazi. Alors, bann Témoins ena bann bon raison pou ena reconnaissance pou li, ek zot ti bien chagrin kan li ti mor.

Au commencement 2013, ti ena plis ki 3,000 proclamateur dan Swaziland. Avek enn population enn tipé plis ki enn million habitant, sa pays-la ena 1 proclamateur pou 384 dimoune. Plis ki 260 pionnier ti travail dur dan 90 congregation, ek 7,496 dimoune ti assisté Mémorial en 2012. Li clair ki ena enn grand possibilité pou ena plis l’accroissement. Pena doute ki bann visite ki bann frere ti faire dan Swaziland dan bann l’année 30, ti enn fondation solide pou la bonne nouvelle.​—Dan nou bann archive en Afrique du Sud.

a L’Âge d’Or, 30 Juin 1937, page 629, en Anglais.