Eaha to roto?

Tapura tumu parau

HAAMANAˈORAA NO TAHITO RA

Ua au roa te arii!

Ua au roa te arii!

TEI Atete 1936 tatou, i te oire iti o te arii no Swaziland. Mai te tahi pereoo atu, no haapuroro noa ˈtura Robert e George Nisbet i te mau himene haruharuhia e oreroraa parau a taeae Joseph Rutherford. Ua au roa te arii Sobhuza II. Ua faataa George, “Ua haama roa mâua, ua hinaaro hoi oia e hoo mai i te taihaa haapuroro e ripene haruharu o te poroi o te Basileia!”

[Faaiteraa i te tumu]

Ua na ô atu Robert e eita e nehenehe. No te aha? E ere hoi na raua tera mau taihaa. Hinaaro aˈera te arii e ite na vai ra.

Pahono atura Robert, “Na te tahi atu Arii.” Ani aˈera Sobhuza o vai tera Arii. Na ô aˈera Robert, “O Iesu Mesia, te Arii o te Basileia o te Atua.”

Ma te faatura, na ô atura Sobhuza, “Ah, e Arii rahi mau o ˈna. Aita vau e hinaaro e rave i te tahi noa ˈˈe o ta ˈna taihaa.”

Ua papai Robert: ‘Ua maere roa vau i te huru o te Raatira rahi, te arii Sobhuza. Noa ˈtu e ua ite maitai o ˈna i te paraparau i te reo Beretane, e ere oia i te mea teoteo e haavarevare. Mea ohie roa ia paraparau ia ˈna. Fatata e 45 minuti vau i te parahiraa ia ˈna ra i roto i to ˈna piha a haapuroro ai George i te mau himene haruharuhia i rapae.’

Te na ô faahou ra Robert, ‘I taua noâ mahana, ua haere mâua i te hoê fare haapiiraa (The Swazi National School). Ua ite mâua i te hoê tupuraa faahiahia mau. Ua poro mâua i te faatere o te fare haapiiraa e ua faaroo mai o ˈna. Ua oaoa roa oia a faaite ai mâua i te taihaa haapuroro e a parau ai e e nehenehe te taatoaraa e faaroo i te mau ripene. Haaputuputu aˈera o ˈna fatata hanere piahi i nia i te matie no te faaroo i te reira. I haapiihia na te tamaroa i te ohipa faaapu, tamuta, paturaa, i te reo Beretane e i te numeraraa. Area te tamahine, ia haapao ïa ia vetahi ê, i te fare e te vai ra ˈtu â.’ Na te mama ruau o te Raatira rahi i haamau i te fare haapiiraa.

Piahi o te fare haapiiraa i faaroo i te tahi oreroraa parau i Swaziland i 1936

I 1933, ua oaoa roa te arii Sobhuza i te farii i te mau pionie i haere i to ˈna oire iti. I te tahi taime, ua haaputuputu oia 100 taata e paruru ra ia ˈna no te faaroo i te mau haapurororaa o te poroi o te Basileia. Ua faaî oia i te tahi aniraa ia hapono-noa-hia ˈtu ta tatou mau vea e ua farii i te mau papai. Aita i maoro, ua haapue te arii e rave rahi papai Kerisetiano! Noa ˈtu e ua opanihia te reira e te faatereraa Beretane i te Piti o te Tamaˈi rahi, ua haapao maitai noa oia i ta tatou mau papai.

Ua farii noa iho â te arii Sobhuza II i te mau Ite no Iehova i to ˈna oire iti i Lobamba. Ua titau manihini atoa i te mau tia haapaoraa ia haere mai e faaroo i ta ratou mau oreroraa parau Bibilia. I te tahi taime, ua faataa Helvie Mashazi, te tahi Ite no Iehova no ô, i te Mataio pene 23. Ma te riri, tia ˈtura te tahi pǔpǔ faatere faaroo a faahepo atu ai ia ˈna ia parahi. Ani atura râ te arii ia taeae Mashazi ia faahope i ta ˈna faaiteraa. Hau atu â, ua parau te arii i te taata e faaroo ra ia tapao i te mau irava Bibilia atoa i faahitihia i roto i te oreroraa parau!

I te tahi atu taime, a faaroo ai i te oreroraa parau a te tahi taeae pionie, ua na ô e maha tia haapaoraa: “E ere faahou matou i te tia haapaoraa, e Ite no Iehova râ.” Ua ani atura ratou i te pionie e te vai ra anei ia ˈna ra te tahi buka mai ta te arii.

Mai te mau matahiti 1930 e tae atu i to ˈna poheraa i 1982, ua faatura noa iho â te arii i te mau Ite no Iehova. Noa ˈtu e aita ratou i rave i te mau peu a to Swaziland, aita oia i vaiiho ia hamani-ino-hia ratou. Ua mauruuru mau te mau Ite no Iehova ia ˈna no te reira. Ua oto roa ratou i to ˈna poheraa.

I 2013, ua hau atu i te 3 000 taata poro i te Basileia i Swaziland. Hoê mirioni tiahapa taata i tera fenua. E 384 ïa taata no te hoê Ite no Iehova. Ua hau atu i te 260 pionie e haa rahi nei i roto e 90 amuiraa. I 2012, e 7 496 taata tei tae i te Oroa haamanaˈoraa. E au ra e e maraa ˈtu â te mau numera. Mea papu e o te mau tere i Swaziland i te mau matahiti 1930 te tumu.—Haamanaˈoraa no tahito ra no Afirika Apatoa mai.