Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haapaari te taviniraa pionie i to taairaa e te Atua

E haapaari te taviniraa pionie i to taairaa e te Atua

“Mea maitai te himene ei haamaitai i to tatou Atua.”—SAL. 147:1.

1, 2. (a) Eaha te tupu ia manaˈo e ia faahiti noa tatou i te hoê taata herehia? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Eaha te mau uiraa te hiˈopoahia?

 E PIRI roa ˈtu â tatou i te hoê taata herehia a manaˈo e a faahiti noa ˈi ia ˈna. Hoê â huru e o Iehova. Ei tiai mamoe, e rave rahi taime to Davida mataitairaa i te mau fetia o te raˈi a feruri maite atu ai i to ratou Atua Poiete otahi mau. Ua papai oia: “Ia hiˈo vau i te mau raˈi i te ohipa a to rima ra; te marama e te mau fetia ta oe i faaau ra, Eaha te taata nei i manaˈo mai ai oe ia ˈna? e ta te taata nei tamaiti i haapao mai ai oe ia ˈna?” (Sal. 8:3, 4) Ua faahiahia te aposetolo Paulo i te tupuraa o ta Iehova opuaraa no te mau Kerisetiano faatavaihia. Ua na ô o ˈna: “Auê te rahi hau ê atu o te paari e te ite o te Atua e!”—Roma 11:17-26, 33.

2 I roto i te taviniraa, e manaˈo e e paraparau tatou no nia ia Iehova. E haapaari te reira i to tatou mau taairaa e o ˈna. Mea rahi te pionie tei here atu â i te Atua a faarahi ai i ta ratou taviniraa. E pionie anei oe aore ra tera ta oe fa? A uiui: E nafea te taviniraa taime taatoa e haapaari ai i to ˈu mau taairaa e o Iehova? Mai te peu e e pionie oe, eaha te tauturu ia oe ia tamau â? Mai te peu e aitâ, eaha te rave no te haamata i tera taviniraa? E hiˈopoa anaˈe e nafea te taviniraa pionie e tauturu ai ia haapaari i to tatou mau taairaa e te Atua.

TE TAVINIRAA PIONIE E TO TATOU TAAIRAA E TE ATUA

3. E nafea te aparauraa no nia i te mau haamaitairaa no a muri aˈe a te Basileia e tauturu mai ai?

3 E piri atu â tatou ia Iehova a aparau ai no nia i te mau haamaitairaa no a muri aˈe a te Basileia. Eaha te irava mea au na oe e faaohipa a poro ai? O te Salamo 37:10, 11 anei, te Daniela 2:44, te Ioane 5:28, 29 aore ra te Apokalupo 21:3, 4? I te mau taime atoa e aparau ai tatou no nia i te reira, e haamanaˈo tatou e ‘te mau mea maitatai i hohia mai e te mau mea tia roa e maitai roa,’ no ǒ mai ïa i to tatou Atua aau horoa noa. E piri atu â ïa tatou ia ˈna.—Iak. 1:17.

4. No te aha tatou e haafaufaa ˈtu â ˈi i to Iehova maitai a poro ai?

4 E haafaufaa ˈtu â tatou i te parau mau a ite ai i te oaoa ore e te hepohepo o te rahiraa o te taata. Aita e aratairaa papu ta te taata e maitai ai e e oaoa ˈi to ratou oraraa. Aore e tiaturiraa, te haapeapea nei ratou no a muri aˈe. Te imi nei ratou eaha te auraa o te oraraa. Mea iti roa ˈtoa te ite o te taata faaroo e rave rahi no nia i te Bibilia. E au ratou i te feia no Nineve i tahito ra. (A taio i te Iona 4:11.) E ohipa ˈtu â anaˈe i roto i te taviniraa. E ite atu â ïa tatou e te aupuru maira Iehova. (Isa. 65:13) Aita râ o ˈna e haapao noa i te maitai pae varua o to ˈna nunaa. Te pûpû atoa nei oia i te taatoaraa o te taata te tamahanahanaraa e te hoê tiaturiraa papu. E haamanaˈo mai te reira i to Iehova maitai.—Apo. 22:17.

5. Eaha to tatou manaˈo i to tatou iho mau fifi a haapii ai i te parau mau ia vetahi ê?

5 Eita tatou e haapeapea roa ino no to tatou iho mau fifi a haapii ai i te parau mau ia vetahi ê. Ua parau Trisha, te hoê pionie tamau, e ua oti roa o ˈna a faataa ˈi to ˈna na metua. I te hoê mahana, ua hepohepo roa o ˈna e aita i hinaaro e haere e poro. Noa ˈtu râ, ua haere Trisha e faatere i te haapiiraa o e toru tamarii tei faaruehia e to ratou papa e tei rave-ino-hia e to ratou tuaana. Te na ô ra Trisha: “Mea iti roa te mau fifi e te mau mauiui ta ˈu e faaruru ra ia faaauhia i ta ratou. A haapii ai matou, e anaana noa mai to ratou mata e e ata noa ratou no to ratou oaoa. E ô teie mau tamarii no ǒ mai ia Iehova, i tera iho â râ mahana.”

6, 7. (a) E nafea to tatou faaroo e puai ai a haapii ai i te pue parau mau Bibilia ia vetahi ê? (b) Eaha to tatou huru a ite ai e ua maitai mai te oraraa o te mau piahi a pee ai i te mau aratairaa Bibilia?

6 E puaihia to tatou faaroo a haapii ai i te pue parau mau Bibilia ia vetahi ê. Ua papai te aposetolo Paulo no nia i te tahi mau ati Iuda o to ˈna ra tau o te ore e faaohipa i ta ratou e poro ra: “O oe hoi o tei haapii ia vetahi ê ra, aita oe i haapii ia oe iho?” (Roma 2:21) Mea taa ê roa ïa te mau pionie i teie mahana! E faaohipa ratou i te mau ravea atoa no te haapii i te parau mau e i te Bibilia ia vetahi ê. E titauhia ïa ia faaineine ratou ia ratou no te haapiiraa taitahi e ia rave i te mau maimiraa no te pahono i te mau uiraa. Te faataa ra Janeen te hoê pionie e i te mau taime atoa e haapii ai o ˈna i te parau mau ia vetahi ê, e mau roa te reira i roto i to ˈna aau e feruriraa. E e puai roa mai to ˈna faaroo.

7 E haafaufaa roa ˈtu â tatou i to Iehova paari a ite ai e ua maitai mai te oraraa o te mau piahi a pee ai i te mau aratairaa Bibilia. (Isa. 48:17, 18) E hinaaro atu â ïa tatou iho e pee i teie mau aratairaa. Te na ô ra Adrianna, e pionie atoa: “E oraraa fifi to te taata ia tiaturi ratou i to ratou iho paari. A haamata ˈi râ i te tiaturi i to Iehova paari, e maitai mai ratou i tera iho â taime.” Te na ô ra Phil, te hoê pionie, e te faahiahia nei o ˈna a ite ai i te taata ia taui roa i to ratou oraraa maoti ta Iehova tauturu.

8. E nafea te haaraa e to tatou mau taeae e tuahine i roto i te taviniraa e tauturu mai ai?

8 E itoitohia tatou a haa ˈi e to tatou mau taeae e tuahine i roto i te taviniraa. (Mas. 13:20) E faaea maoro te mau pionie i roto i te taviniraa e to ratou mau taeae e tuahine. E faaitoito ïa ratou te tahi i te tahi. (Roma 1:12; a taio i te Maseli 27:17.) Te parau nei te hoê pionie o Lisa te iˈoa e i te ohipa, o te tataˈuraa e te pohehae noa to roto i te feruriraa o te taata. I te mau mahana atoa, e faaroo noa o ˈna i te parau ino e te parau faufau. Te na ô nei oia: “I te tahi taime, e faaooohia oe no to haerea Kerisetiano. I roto râ i te taviniraa e te mau hoa Kerisetiano, e itoitohia oe. A hope ai te mahana, mea maitai au a hoˈi ai i te fare noa ˈtu e ua rohirohi roa.”

9. E nafea te rave-amui-raa i te taviniraa pionie e tauturu ai i na hoa faaipoipo?

9 E piri roa ˈtu â te taairaa o na hoa faaipoipo e tavini ra ei pionie. (Koh. 4:12) Te faataa ra Madeline, e pionie raua ta ˈna tane: “E taime to mâua ta ˈu tane no te aparau no nia i ta mâua i ite i roto i te taviniraa. Aore ra no nia i te tahi mea ta mâua i taio i roto i te Bibilia e o te nehenehe e faaohipahia i roto i te pororaa. Te piri noa ˈtura to mâua taairaa a mairi ai te mau matahiti i roto i te taviniraa pionie.” Te na ô ra Trisha e ua faaoti raua ta ˈna tane eiaha e hoo i te mau mea eita e pee ia raua. Eita ïa raua e tatamaˈi no nia i te moni. E haere amui raua e hiˈo i te feia i anaanatae i te parau mau e e faatere i te mau haapiiraa Bibilia. Ua tauturu te reira ia raua ia haapaari atu â i to raua faaipoiporaa.

E oraraa oaoa to tatou tei roto anaˈe tatou i te taviniraa taime taatoa (A hiˈo i te paratarafa 9)

10. Mai te aha to tatou tiaturi ia Iehova a tuu ai i te Basileia na mua roa e a ite ai i ta ˈNa tauturu?

10 E tiaturi atu â tatou ia Iehova a tuu ai i te Basileia na mua roa, a ite ai i ta Iehova tauturu e a pahono ai oia i ta tatou mau pure. Te na reira nei te mau Kerisetiano taiva ore atoa. No te mau pionie râ, na te tiaturi ia Iehova e tauturu ra ia ratou ia ore e vaiiho i tera taviniraa. (A taio i te Mataio 6:30-34.) Ua farii Curt, te hoê pionie e e tiaau haaati mono atoa, ia haere e hiˈo i te hoê amuiraa. Mai to raua fare atu, e titauhia e piti hora e te afa no te haere i ǒ. E navai noa râ te mori i roto i te pereoo no te haere, eiaha râ no te hoˈi mai. E e aufau-noa-hia o ˈna i te hebedoma i muri iho. Te na ô ra Curt e ua haamata o ˈna i te feruri e mea tano anei ia haere. Ua pure raua ta ˈna vahine, e pionie atoa hoi, e ua faaoti atura e rave i tei anihia mai ma te tiaturi e e haapao mai iho â te Atua. Fatata raua i te haere, a taniuniu ai te hoê tuahine no te parau e e ô ta ˈna no raua. O te tino moni tia iho â ta raua i hinaaro no tera tere. Te na ô ra Curt: “Ia ite noa oe i tera huru tupuraa, mea ohie roa ia ite e o te rima tera o Iehova.”

11. Eaha te tahi mau haamaitairaa a te mau pionie?

11 E pinepine te mau pionie i te parau e e ite ratou i te mau haamaitairaa rahi a piri roa ˈi i te Atua e a ohipa ˈtu â ˈi i roto i ta ˈna taviniraa. (Deut. 28:2) E ere râ i te mea ohie noa. E fifi-atoa-hia te mau tavini a te Atua no te faaroo ore o Adamu. Ua faaoti vetahi mau pionie e faaea i ta ratou taviniraa maa taime no te mau fifi. E pinepine râ e e nehenehe e faatitiaifaro e e ape i te reira. Eaha te tauturu i te mau pionie ia tamau noa i ta ratou taviniraa taa ê?

E TAMAU NOA EI PIONIE

12, 13. (a) Ia aha te hoê pionie mea fifi anaˈe no ˈna ia raea i te hora titauhia? (b) No te aha mea faufaa roa ˈi ia faataa i te taime no te taioraa Bibilia i te mahana hoê, te haapiiraa ia ˈna iho e te feruri-maite-raa ˈtu?

12 E porotarama î maitai to te rahiraa o te mau pionie. Mea fifi paha ia rave pauroa. No reira mea faufaa ˈi te hoê porotarama naho maitai. (Kor. 1, 14:33, 40) Mea fifi anaˈe no te hoê pionie ia raea i te hora titauhia, e mea tia ia feruri maite o ˈna te aha ra o ˈna i to ˈna taime. (Eph. 5:15, 16) E uiui paha tera pionie: ‘Ehia taime ta ˈu e faataa ra no te faaanaanataeraa? E nehenehe anei e taui i ta ˈu mau hora ohipa? Mea rahi anei te taime ta ˈu e faataa ra no te mau mea faufaa ore?’ E mea tia ia feruri tamau te mau pionie i teie mau uiraa a rave atu ai i te mau tauiraa titauhia.

13 Ia faataa te hoê pionie i te taime no te taio i te Bibilia i te mahana hoê, no ta ˈna iho haapiiraa e no te feruri maite i te reira e tia ˈi. E mea tia ia papu i te hoê pionie e aita o ˈna i tuu i te hiti te mau mea faufaa roa. (Phil. 1:10) Ei hiˈoraa, a feruri na i teie pionie o te hoˈi ra i te fare i muri aˈe i te hoê mahana pororaa. Ua faanaho o ˈna i tera arui no te faaineine i ta ˈna putuputuraa. Faaama ˈtura râ o ˈna i te roro uira, taio aˈera i ta ˈna mau rata e pahono atura. Hahaere ihora o ˈna i nia i te Internet no te hiˈo i te moni hoo o te tahi mea ta ˈna e hinaaro ra. Aita o ˈna i ite e e piti hora tei mairi e aitâ o ˈna i faaineine i ta ˈna putuputuraa. E fifi te reira. No te aha? No te tamau noa i roto i te hoê tuaro, ua ite te hoê maona e mea faufaa ia amu i te maa maitai. Oia atoa, mea faufaa roa no te hoê pionie ia tamau i te haapii ia ˈna iho no te vai noa i roto i te taviniraa pionie.—Tim. 1, 4:16.

14, 15. (a) No te aha ia faaohie ai te mau pionie i to ratou oraraa? (b) Ia aha te mau pionie a fifihia ˈi?

14 Te faaohie nei te mau pionie aravihi i to ratou oraraa mai ta Iesu i faaitoito i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave. (Mat. 6:22) Ma te faaohie i to ˈna oraraa, ua tia ia Iesu ia haapao noa i ta ˈna taviniraa. Ua parau o ˈna: “E ana to te alope, e tauraa to te manu o te reva, area te Tamaiti a te taata nei aita o ˈna tuaroi.” (Mat. 8:20) Te haamanaˈo nei te mau pionie o te pee ra i to Iesu hiˈoraa e rahi atu â ta ratou taoˈa, rahi atu â taime te titauhia no te atuatu, no te tataî e no te taui i te reira.

15 Ua taa i te mau pionie e mea taa ê ta ratou taviniraa. Aita râ ratou e manaˈo ra e mea maitai aˈe ratou. E ô hoi te reira no ǒ mai ia Iehova. No te tamau noa, e mea tia ia turui te pionie taitahi i nia ia Iehova. (Sal. 121:1, 2) E tupu iho â te fifi. (Sal. 34:19) Ia tupu te reira, eiaha ratou e faarue oioi i tera taviniraa taa ê. Ia ani ratou i ta Iehova aratairaa a vaiiho atu ai ia ˈna ia tauturu ia ratou e tia ˈi. (A taio i te Salamo 37:5.) E haafatata roa ˈtu â ratou ia Iehova a fanaˈo ai i ta ˈna tauturu î i te here.—Isa. 41:10.

E NEHENEHE ANEI OE E RIRO EI PIONIE?

16. Ia aha ia hinaaro oe e riro ei pionie?

16 Te hinaaro ra anei oe e riro ei pionie e e ite i tera mau haamaitairaa? A faaite atu ïa ia Iehova. (Ioa. 1, 5:14, 15) A aparau i te mau pionie. A haamau i te mau fa e tauturu ia oe ia riro ei pionie. Ta Keith e Erika ïa i rave. E ohipa taime taatoa ta raua e mai te tahi atu mau hoa faaipoipo apî, ua hoo mai raua i te fare e te pereoo apî. Ua parau raua: “Ua manaˈo mâua e ite i te mauruuru a fanaˈo ai i tera mau mea, aita roa ˈtu râ.” A ere ai Keith i ta ˈna ohipa, ua riro o ˈna ei pionie tauturu. Te parau nei oia: “Ua haamanaˈo mai te taviniraa pionie ia ˈu i te oaoa rahi e itehia i roto i te taviniraa.” Ua faahoa raua i te mau pionie faaipoipo o tei tauturu atu ia ite i te oaoa rahi o tera taviniraa e o te hoê oraraa au noa. Ua aha Keith e Erika? Ua papai raua i ta raua mau fa pae varua, ua tuu atu i nia i te faatoetoeraa e ua reni i te fa tei naea ia raua. Aita i maoro, riro mai nei raua ei pionie.

17. No te aha e haerea paari ai ia feruri maite i te neheneheraa e riro ei pionie?

17 E nehenehe anei oe e riro ei pionie? Mai te peu e aitâ, a faaitoito i te piri roa ˈtu â ia Iehova ma te apiti atu â i te taviniraa. A pure e a feruri i te reira. E ite paha oe e e nehenehe e faatano i ta oe porotarama aore ra to huru oraraa. Ia riro oe ei pionie, e ite oe e aita e faaauraa to te oaoa ta oe e ite i te mau haapaeraa i ravehia. E oaoa roa ˈtu â oe a tuu ai i te Basileia na mua roa e a horoa ˈi i te taime no vetahi ê. (Mat. 6:33) Hau atu â, e manaˈo e e paraparau noa oe no nia ia Iehova. E here roa ˈtu â ïa oe ia ˈna e e oaoa o ˈna.