Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Riuʼnu jma gaxha de Dios ora nácanu precursor

Riuʼnu jma gaxha de Dios ora nácanu precursor

«Jneza nga gusisácanu [Dios] né saa.» (SAL. 147:1)

1, 2. 1) Xi rizaaca ora riníʼ íquenu de tuuxa ne nabé rininu de laa. (Biiyaʼ foto ni cá ra ruzulú tema riʼ.) 2) Xi guendarinabadiidxaʼ zacábinu lu tema riʼ.

 ORA riníʼ íquenu de tuuxa binni ni nadxiinu ne nabé rininu de laa, racané nga laanu jma gaca xhamígunu laa. Zacaca nga laanu né Jiobá. Dxi rapa David dendxuʼ, stale gueelaʼ guníʼ íquebe Dios ni bizáʼ guiráʼ beleguí ni nuu guibáʼ. Laabe bicaabe: «Ora guuyaʼ guibáʼ stiluʼ, ca dxiiñaʼ ni bizáʼ ca bicuini naluʼ, beeu ne ca beleguí ni bizaʼluʼ, tuu nga binni guidxilayú para guietenalaʼdxuʼ laa, ne tuu nga xiiñiʼ binni guidxilayú para gápaluʼ laa yaʼ» (Sal. 8:3, 4). Yanna, ora biiyaʼ apóstol Pablu modo cayuni Jiobá ni na né ca binni ni bibí pur espíritu santu la? guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Nabé riene Dios, iruti ru nuu xpiaani biaʼ nuu xpiaani be, ne iruti ru riene biaʼ riene be» (Rom. 11:17-26, 33).

2 Ora maʼ cucheechenu diidxaʼ, nabé riníʼ íquenu Jiobá ne rininu de laa. Stale nga ni ribeendunu ora rúninu zacá. Stale precursor huadii cuenta jma rannaxhiicaʼ Dios ora rúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Reinu, ne nga nga tobi de ca ndaayaʼ rápacaʼ. Zándaca maʼ nácaluʼ precursor o caníʼ íqueluʼ gácaluʼ ni, galán guiníʼ íqueluʼ ximodo zanda gacané ni lii para chuʼluʼ jma gaxha de Jiobá. Pa maʼ nácaluʼ precursor, galán guiníʼ íqueluʼ: «Xi zanda guneʼ ti cadi gusaanaʼ de gacaʼ precursor». Peru pa caʼruʼ gácaluʼ ni, guníʼ ique: «Xi zanda guneʼ para gacaʼ precursor». Guidúʼyanu ximodo zanda chuʼnu jma gaxha de Dios ora gácanu precursor.

RIUʼNU JMA GAXHA DE DIOS ORA NÁCANU PRECURSOR

3. Xi rietenaláʼdxinu ora rinínenu sti binni de ca ndaayaʼ ni zedané Reinu stiʼ Dios.

3 Riuʼnu jma gaxha de Jiobá ora rininu de ca ndaayaʼ ni guedané Reinu stibe. Xi textu jma riuuláʼdxiluʼ gúʼndaneluʼ binni ora maʼ cucheecheluʼ diidxaʼ. Zándaca cani jma riuuláʼdxiluʼ nga Salmo 37:10, 11; Daniel 2:44; Juan 5:28, 29 o Apocalipsis 21:3, 4. Cada biaje gábinu sti binni zedané Dios ca ndaayaʼ riʼ, laaca rietenaláʼdxinu laabe nga rudiibe laanu «irá ni nachaʼhui ne irá ni dxandí sicarú». Ne nga ruchiña laanu jma gaxha de laabe (Sant. 1:17).

4. Xiñee jma rusisácanu cani rusiidiʼ Dios laanu ora ridúʼyanu modo nuu binni.

4 Ora ridúʼyanu qué ganna binni gastiʼ de Dios la? nga rucaa laanu gusisácanu jma ni rusiidiʼ Jiobá laanu. Stale binni guirutiʼ cayacané laacaʼ para guibánicaʼ nayecheʼ ne gánnacaʼ xi gúnicaʼ lu xquendanabánicaʼ. Stale de laacaʼ nuucaʼ xizaa xi guizaaca de laacaʼ despué ne qué riníʼ íquecaʼ pa zaca chaahuiʼ modo nabani binni. Ruyúbicabe ximodo guibánicabe jma galán, peru dede ca binni ni napa religión stiʼ huaxiéʼ nánnacaʼ de Stiidxaʼ Dios. Zacapeʼ nga bibani ca binni de Nínive. Biblia na: «Yanna naa, ñee cadi laaca naquiiñeʼ guiaʼyaʼ Nínive guidxi roʼ, ra nuu jma de ti gayuaa gande mil hombre ni qué gánnacaʼ gunáʼ nga nacaʼ ladu derechu ne gunáʼ nga nacaʼ ladu bigaʼ, ne ra nuu stale maniʼ la?» (Jonás 4:11). Ora qué rusaana de gucheechenu diidxaʼ jma rudiʼnu cuenta pabiáʼ gadxepeʼ modo nuu ca binni ni rinínenu ne modo nuu ca xpinni Jiobá (Is. 65:13). Ne laaca rusietenalaʼdxiʼ ni laanu cadi laasinu nga zanda chuʼnu gaxha de Jiobá, sínuque runi invitarbe guiráʼ binni para chuʼcaʼ gaxha de laabe ne gánnacaʼ xi chigúnibe (Apoc. 22:17).

5. Ximodo ridúʼyanu ca guendanagana nápanu ora rusíʼdinu sti binni de Dios.

5 Ora rusíʼdinu sti binni racané ni laanu cadi chúʼpenu xizaa pur ca guendanagana nápanu. Zacapeʼ nga bizaaca ti precursora regular ni láʼ Trisha dxi guca divorciar bixhoze ne jñaa. Laa guníʼ ngue nga tobi de ca cosa ni jma bininá laa. Ti dxi, neca nuube triste ne ñuuláʼdxibe ñaanabe yoo, peru neca zaqué yeguundanebe chonna hombrehuiiniʼ ni nápacaʼ stale guendanagana ndaaniʼ lídxicaʼ. Bisaana bixhózecabe laacabe ne bíʼchicabe ni huaniisi nabé bininá laacabe. Trisha guníʼ: «Ora biiyaʼ guiráʼ guendanagana ni cadíʼdicabe que, bidiéʼ cuenta cadi nagana ngue ni cadideʼ. Ora maʼ cayuundaniáʼ laacabe dede rusiaande lúcabe ne ruxídxicabe de tantu cayéchecabe. Casi ora biquiiñeʼ Dios ca xcuidi que para quixhedxí ladxiduáʼ».

6, 7. 1) Ximodo riguidxi fe stinu ora rusíʼdinu binni de Biblia. 2) Xi rizaaca ora ridúʼyanu cuchaa modo nabani binni ni cadúʼndanenu Biblia.

6 Riguidxi fe stinu ora rusíʼdinu binni de Biblia. Apóstol Pablu guníʼ de ca judíu ni bibani tiempu stiʼ, purtiʼ laacaʼ qué rúnicaʼ ni rusiidicaʼ. Apóstol ca guníʼ sicaríʼ: «Yanna lii, rusiidi lu stobi, xiñee qué usiidi lu laca lii yaʼ» (Rom. 2:21). Ca precursor ni nabani ca dxi riʼ, maʼ gadxé modo laacaʼ. Rucheechecaʼ diidxaʼ ne rusiidicaʼ binni de Biblia. Nga runi, ante gusiidicabe tuuxa binni naquiiñeʼ guʼndaʼ chaahuicabe ne nuu biaje naquiiñeʼ guyúbicabe xi zanda guicábicabe ora guinabadiidxaʼ tuuxa laacabe xiixa. Ti precursora láʼ Janeen guníʼ sicaríʼ: «Cada biaje gusiideʼ binni de Dios la? jma riguidxi fe stinneʼ».

7 Jma rusisácanu guiráʼ ni rusiidiʼ Dios laanu ora ridúʼyanu cuchaa modo nabani binni ni cadúʼndanenu Biblia (Is. 48:17, 18). Ne laaca racané ni laanu cadi gusaana de gúninu lu xquendanabáninu cani cazíʼdinu lu Biblia. Adrianna, sti precursora, laca guníʼ: «Ora runi binni ni na ique, qué rireendú ni runi, peru ora runi ni na Jiobá, nagueendaca ruuyaʼ ca ndaayaʼ stibe». Zacaca nga guníʼ Phil, laa na: «Nabé ridxagayaaʼ ora guʼyaʼ gacané Jiobá tuuxa binni guchaa, ne ora gacalaʼdxiʼ gúnini laa si, qué randa».

8. Ora gucheechenenu xcaadxi xpinni Cristu diidxaʼ, ximodo racaneni laanu.

8 Nabé riuʼnu gana ora rucheechenenu sti xpinni Cristu diidxaʼ (Prov. 13:20). Stale precursor nabé rucheechenecaʼ xcaadxi xpinni Cristu diidxaʼ, ne zacá riguusaacabe gana laacabe pur fe stícabe. Biblia na: «Ne ti guiibaʼ riduxhu sti guiibaʼ. Zacaca rusiaaniʼ ti hombre xquendabiaaniʼ sti hombre» (Proverbios 27:17; Rom. 1:12). Ti precursora láʼ Lisa guníʼ: «Ra runeʼ dxiiñaʼ nisi ruyúbicabe tiidicabe lu stobi ne nabé rápacabe envidia. Guiráʼ dxi runadiágadu chisme ne diidxaʼ guidxa. Nuu biaje runi búrlacabe laadu pur nácadu xpinni Cristu. Peru nabé galán runi sentirdu ora rucheechenedu ca xpinni Cristu diidxaʼ. Ora guiluxe dxi, neca maʼ bidxagaʼ nabé nayecheʼ ribiguetaʼ».

9. Ximodo riuu xquendaxheelaʼ binni ora guirópacaʼ rácacaʼ precursor.

9 Galán riuu xquendaxheelaʼ binni ora guirópacaʼ gácacaʼ precursor (Ecl. 4:12). Madeline ne xheelaʼ nácacaʼ precursor, laa guníʼ: «Naa ne xheelaʼ rinidu ximodo bicheechedu diidxaʼ ne rinidu ximodo zanda iquiiñedu xiixa ni bidxéladu lu Biblia ora maʼ cucheechedu diidxaʼ. Cada iza tiididu, runi sentirdu jma gaxha riuʼdu ne jma rannaxhiisaadu». Zacagá guníʼ Trisha: «Guirópadu maʼ gudixhe íquedu cadi guzáʼbidu stiʼ binni, nga runi, qué ridíndedu pur bueltu. Cumu juntu rigucheechedu diidxaʼ ne rigánnadu binni la? racaneni  chuudu tobi si ne chuʼdu gaxha de Dios».

Nabé nayecheʼ riuu binni ora naca precursor (Biiyaʼ párrafo 9)

10. Xi rizaaca ora rúninu xhiiñaʼ Reinu primé lu xquendanabáninu.

10 Jma runi crenu zacané Jiobá laanu ora gúninu xhiiñaʼ Reinu primé lu xquendanabáninu ne ora ridúʼyanu ricábibe ca oración stinu. Dxandíʼ nga racané Jiobá guiráʼ ca xpinni Cristu. Peru cani naca precursor nánnacaʼ Jiobá si nga zacané laacaʼ ti cadi gusaanacaʼ dxiiñaʼ sticaʼ (biindaʼ Mateo 6:30-34). Ti xpinni Cristu láʼ Curt naca precursor ne rié lugar stiʼ binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa, guníʼ ziganna ti neza binni ridagulisaa ni nuu biaʼ chupa hora arondaʼ de ralidxi. Curt ne xheelaʼ, ni naca precursora, nápacabe saca si gasolina ni chinécabe, peru maʼ qué gápacabe bueltu para gasolina ni guibiguetanécabe, ne riaadxaʼ sti semana para quíxecabe laabe ra rúnibe dxiiñaʼ. Laabe guníʼ íquebe pa jneza ngue ni chigúnibe. Biʼniʼ orarbe, de raqué gudixhe íquebe chécabe purtiʼ nánnabe zacané Jiobá laacabe. Ora mayaca guireecabe, ti gunaa xpinni Cristu bisigaʼdeʼ laacabe ti ndaa bueltu, biaʼpeʼ caquiiñecabe para chécabe ne guibiguétacabe. Curt guníʼ: «Ora rizaacanu sicaríʼ chupa chonna biaje la? rudiʼnu cuenta Jiobá nga racané laanu».

11. Xi ca ndaayaʼ ricaa ca precursor.

11 Stale precursor maʼ bidiicaʼ cuenta, nabé stale ndaayaʼ ricaacaʼ pur rúnicaʼ xhiiñaʼ Jiobá ne riuucaʼ gaxha de laabe (Deut. 28:2). Neca zacá, ridxaagalúcabe guendanagana. Guiráʼ xixé xpinni Jiobá ridxaagalucaʼ guendanagana pur donda ni bisaanané Adán laanu. Ne huadúʼyanu zacá ni, purtiʼ nuu precursor huasaana de gúnicaʼ dxiiñaʼ riʼ ti tiempu. Peru nuu biaje zanda gaca chaahuiʼ guendanagana ni nápacabe ca ti cadi gusaana de gácacabe precursor. Yanna, xi zanda gacané ca precursor ca para cadi gusaana de gúnicaʼ dxiiñaʼ ca yaʼ.

XI GÚNINU PARA CADI GUSAANA DE GÁCANU PRECURSOR

12, 13. 1) Xi caquiiñeʼ guni ti precursor ni raca nagana para laa gusaa hora stiʼ. 2) Xiñee cadi naquiiñeʼ gusaana ca precursor de gúʼndacaʼ Biblia ne guiníʼ íquecaʼ ni ruundacaʼ.

12 Stale de ca precursor riʼ nabé riuu xhiiñacaʼ. Zándaca gaca nagana para laacabe gúnicabe guiráʼ ni racaláʼdxicabe, nga runi, naquiiñeʼ quixhe chaahuicabe tiempu stícabe (1 Cor. 14:33, 40). Pa cayaca nagana para ti precursor gusaa hora stiʼ, naquiiñeʼ guiníʼ ique paraa cuniti tiempu (Efes. 5:15, 16). Galán guiníʼ íquebe: «Pabiáʼ tiempu runiteʼ lu ca cosa ni riuuladxeʼ guneʼ yaʼ. Ñee caquiiñeʼ quixhe chaahueʼ tiempu runeʼ dxiiñaʼ la? Ñee runiteʼ tiempu stinneʼ lu xcaadxi cosa ni qué risácapeʼ la?». Naquiiñeʼ guiníʼ ique ca precursor ca guendarinabadiidxaʼ riʼ, ne gúʼyacaʼ xi caquiiñeʼ gúnicaʼ.

13 Caquiiñeʼ guʼndaʼ ca precursor Biblia guiráʼ dxi ne guiníʼ íquecaʼ ni gúʼndacaʼ. Para ganda gúnicabe nga la? caquiiñeʼ gusaana de gúnicabe ca cosa ni huaxiéʼ risaca o ni ribee tiempu ni maʼ gudixhe íquecabe para gúnicabe ca cosa ni jma risaca (Filip. 1:10). Quíxhenu ti ejemplu, despué de yegucheeche ti precursor diidxaʼ, caníʼ ique guʼndaʼ cani chitiidiʼ lu guendaridagulisaa. Peru primé cayuundaʼ caadxi carta ni biseendacabe ra nuu, óraque bicaaguí computadora stiʼ ne bizulú cayuundaʼ ne cacabi ca correu stiʼ. Laga nuube lu Internet bixhélebe ti página para gúʼyabe pa maʼ biete saca xiixa ni nuube sibe. Nin ñánnabe gudiʼdiʼ casi chupa hora ne caʼruʼ guzulú gúʼndabe cani chitiidiʼ lu guendaridagulisaa. Maʼ bidiiluʼ cuenta paraa binítibe tiempu stibe la? Ca deportista ni nabé nanna quite, naquiiñeʼ gápacaʼ xcuérpucaʼ pa qué racaláʼdxicaʼ gusaana de quítecaʼ. Zacaca nga naquiiñeʼ guni ca precursor, para cadi gusaanacaʼ dxiiñaʼ sticaʼ, cadi naquiiñeʼ gusaana de gúʼndacaʼ Stiidxaʼ Dios (1 Tim. 4:16).

14, 15. 1) Xiñee galán gapa ca precursor ca ni caquiiñesicaʼ. 2) Xi naquiiñeʼ guni ca precursor ca ora guidxagalucaʼ xiixa guendanagana.

14 Ca precursor ni rusaa tiempu stiʼ, rúnicaʼ stipa pur cadi gápacaʼ stale cosa risaca. Jesús bisiidiʼ ca discípulo stiʼ naquiiñeʼ gápacaʼ ni caquiiñesicaʼ (Mat. 6:22). Laapebe qué ñápabe stale cosa risaca para ganda gucheechebe diidxaʼ sin qué chuʼ xiixa ni guchiiñaʼ laabe. Ngue runi gunda guniʼbe: «Ca mistu guiʼxhi napa ca ra guiaana caʼ, ne ca mani huiini laca napa ca lidxi caʼ, peru naa nga Hombre Biseenda Dios ne qué gapa nin ra quixhe iqueʼ» (Mat. 8:20). Ca precursor ni racalaʼdxiʼ chinanda ejemplu stiʼ Jesús naquiiñeʼ gánnacaʼ pa gápacaʼ stale cosa, jma zabee ni tiempu sticaʼ.

15 Nánnacabe cadi pur stipa si stícabe nga nácacaʼ precursor, sínuque intiica dxiiñaʼ ni gúninu ndaaniʼ xquidxi Dios la? laabe nga rudiibe ni laanu. Nga runi, naquiiñeʼ guni crécabe zacané Jiobá laacabe ti cadi gusaanacabe dxiiñaʼ riʼ (Filip. 4:13). Zadxagalúcabe stale guendanagana (Sal. 34:19). Peru ora gápacabe ni la? naquiiñeʼ guyúbicabe gacané Jiobá laacabe, lugar de nagueendaca gusaanacabe de gácacabe precursor. Biblia na: «Gunabaʼ Jiobá gabi lii modo saluʼ neza stiluʼ, ne gudixhe ladxidoʼloʼ ndaaniʼ nabe, ne laabe zacanebe lii» (Salmo 37:5). Ora gúʼyacabe racané Jiobá, Bixhózecabe ni nuu guibáʼ, laacabe la? zuni sentírcabe nuucabe jma gaxha de laabe (Is. 41:10).

ÑEE ZANDA GÁCALUʼ PRECURSOR LA?

16. Xi naquiiñeʼ gúniluʼ pa riuuláʼdxiluʼ gácaluʼ precursor.

16 Pa racaláʼdxiluʼ guicaaluʼ ca ndaayaʼ ni ricaa ca precursor la? gúdxini Jiobá (1 Juan 5:14, 15). Guniʼné chupa chonna precursor. Gudixhe ique gúniluʼ xiixa ni gacané lii ugaandaluʼ gácaluʼ precursor. Nga nga ni biʼniʼ Keith ne Erika. Cadi xadxí de bichaganacaʼ bizulú bíʼnicaʼ dxiiñaʼ guidubi dxi ne guziʼcaʼ ti yoo ne ti carru cubi casi runi stale guendaxheelaʼ biaʼ laacabe. Sicaríʼ guníʼcabe: «Guníʼ íquedu zaqué zabánidu nayecheʼ, peru qué ñácani casi guníʼ íquedu». Dxi biaana Keith sin dxiiñaʼ, gúcabe precursor auxiliar. Laabe guniʼbe: «Ra gucaʼ precursor bietenalaʼdxeʼ pabiáʼ nayecheʼ riuu binni ora gucheeche diidxaʼ». Nabé guca xhamígucabe ti guendaxheelaʼ ni naca precursor, laacaʼ gucanecaʼ laacabe gudiicabe cuenta nabé nayecheʼ riuu binni ora napa ni caquiiñeʼ si ne ora naca precursor. Xi biʼniʼ Keith ne Erika yaʼ. Laacabe guníʼcabe: «Bínidu ti lista ra bicaʼdu guiráʼ ni naquiiñeʼ ugaandadu ndaaniʼ xquidxi Dios ne bicaʼdu ni lu refrigerador stidu ne maca ziguzaʼdu raya cani maʼ bínidu». Despué gúcacabe precursor.

17. Xiñee galán guiníʼ íqueluʼ pa zanda gácaluʼ precursor.

17 Ñee zanda gácaluʼ precursor la? Pa rábiluʼ qué zanda gácaluʼ precursor, biʼniʼ stipa ti ganda gucheecheluʼ diidxaʼ jma. Zacá ziuuluʼ jma gaxha de Jiobá. Pa guni orarluʼ Jiobá ne guiníʼ íqueluʼ modo nuuluʼ zándaca gudiiluʼ cuenta caquiiñeʼ quixhe chaahuiluʼ tiempu stiluʼ ti ganda gácaluʼ precursor. Pa gácaluʼ precursor, jma nayecheʼ ziuuluʼ ne qué liica zietenaláʼdxiluʼ guiráʼ stipa bíʼniluʼ para gúcaluʼ ni. Zadxá tipa ladxidoʼloʼ ora gánnaluʼ bíʼniluʼ xhiiñaʼ Reinu primé lu xquendanabániluʼ (Mat. 6:33). Ziuuluʼ nayecheʼ ora gacaneluʼ xcaadxi binni, jma zaníʼ íqueluʼ de Jiobá, zaniʼluʼ de laabe, jma zannaxhiiluʼ laabe ne zusiécheluʼ ladxidoʼbe.