Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

MODO BIBANEʼ

Ricaa binni stale ndaayaʼ ora runi cré zacané Jiobá laa

Ricaa binni stale ndaayaʼ ora runi cré zacané Jiobá laa

Qué gánnanu xi zazaaca lu xquendanabáninu ne ridxaagalunu guendanagana, peru Jiobá riguu ndaayaʼ cani runi cré zacanebe laacaʼ ne cani qué riníʼ ique stubi si zanda guni chaahuiʼ xiixa guendanagana. Ne ngapeʼ nga ni huadúʼyadu, naa ne xheelaʼ, purtiʼ nabé nayecheʼ huabánidu. Racalaʼdxeʼ güeniáʼ laatu caadxi de ni huazaacadu lu xquendanabánidu.

BIXHOZEʼ ne jñaa binibiaʼcaʼ lu ti guendaridagulisaa ni gupa ca Binni Ruundaʼ Biblia ni nuu lu guidubi Guidxilayú ni guca Cedar Point (Ohio, Estados Unidos) lu iza 1919, ne laaca iza ca bichaganácabe. Guleʼ lu iza 1922, ne Paul, bicheʼ, gule chupa iza despué. Grace, xheelaʼ, gule lu iza 1930 ne gúcabe xpinni Cristu dede dxi nahuiinibe, cásica Roy Howell, bixhózebe ne Ruth jñaabe. Bixhozebiidaʼ ne jñaabiidaʼ Grace guca xhamígucaʼ Charles T. Russell.

Binebiaʼyaʼ Grace lu iza 1947 ne bichaganadu 16 stiʼ julio iza 1949. Dxi nácadu novio nabé rinidu xipeʼ racaláʼdxidu gúnidu. Ne gudixhe íquedu cadi gápadu xiiñidu ne gácadu precursor. Ne bizuludu 1 stiʼ octubre iza 1950 ne lu iza 1952 biʼniʼ invitárcabe laadu para chigánnadu ca neza binni ridagulisaa.

GUCAʼ SUPERINTENDENTE DE CIRCUITO, DISTRITO NE GUYAAʼ SCUELA STIʼ GALAAD

Nin naa nin Grace qué gánnadu ximodo gúnidu dxiiñaʼ riʼ. Bineʼ stipa pur guiziideʼ de xcaadxi xpinni Cristu ni maca runi dxiiñaʼ riʼ ne biyubeʼ tu gacané xheelaʼ. Gunieniáʼ Marvin Holien, ti hombre ni maʼ xadxí xhamígudu ne naca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa. Gudxeʼ laabe: «Nahuiiniruʼ Grace ne huaxiéʼ nanna. Ñee nuu tuuxa ni zanda gacané laabe la?». Óraque bicábibe naa: «Nuu pue, Edna Winkle, ti gunaa ni maʼ xadxí de naca precursora. Guizáʼ zusiidiʼ gunaa riʼ laabe». Ne zaqué gúcani. Despué gudxi Grace naa: «Qué ridxibeʼ ora maʼ canagucheecheniáʼ Edna diidxaʼ. Nánnabe modo guicábibe binni ne bisiidibe naa gucaadiaga ni caníʼ binni ti gannaʼ xi guicabeʼ laacaʼ. ¡Guizáʼ gucanebe naa!».

Ruzuluni ladu bigaʼ ne rilúxeni ladu derechu: Nathan Knorr, Malcolm Allen, Fred Rusk, Lyle Reusch ne Andrew Wagner

Naa ne Grace bínidu dxiiñaʼ lu chupa circuito ni nuu lu estadu ni láʼ Iowa ne rugaandani chupa chonna guidxi huiiniʼ stiʼ Minnesota ne Dakota del Sur. Despué bichaacabe laadu Circuito 1 stiʼ Nueva York, ne rugaandani Brooklyn ne Queens. Qué ziuu dxi guiaandaʼ laadu pabiáʼ cadxíbidu. Raca caber laadu chigánnadu ti neza binni ridagulisaa ni láʼ Brooklyn Heights, ne ridagulisaacabe ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu ni nuu Betel ne raqué rié stale betelita ni maʼ napa stale iza de nuu Betel. Ora biluxe bidiéʼ libana que, bidxiña Nathan Knorr naa ne na: «Guizáʼ galán ca conseju bidiiluʼ laadu ca Malcolm. Qué chuʼ dxi guiaandaʼ ndiʼ lii: pa qué gacaneluʼ laadu né ca conseju stiluʼ la? huaxiéʼ zacaneluʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Jneza dxiiñaʼ cayúniluʼ. Cadi gusaana de gúniluʼ ni». Biluxe si guendaridagulisaa que gudxeʼ Grace ni gudxi Nathan Knorr naa. Guizáʼ stale cosa ngue maʼ bizaacadu dxi que, ngue runi guizáʼ bíʼnadu ora yendadu ndaaniʼ cuartu stidu ni nuu Betel.

«Pa qué gacaneluʼlaadu né ca conseju stiluʼ la? huaxiéʼzacaneluʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Jneza dxiiñaʼ cayúniluʼ. Cadi gusaana de gúniluʼ ni»

Chupa chonna beeu despué biseendacabe ti carta ra nuudu ra cayuni invitárcabe laadu chuudu clase 24 stiʼ Scuela stiʼ Galaad, ni nexheʼ guiluxe febrero iza 1955. Ante chuudu scuela riʼ, bisiénecabe laadu ra scuela que zusiidicabe laadu gúnidu xhiiñadu jma jneza, ne cadi para gácadu misioneru. Nabé nayecheʼ guyuʼdu ca dxi guzadu scuela que ne laaca bisiidiʼ ni laadu cadi naquiiñeʼ gudxíʼbadu laca laadu.

Fern ne George Couch dxi nuudu Galaad (1954)

Dxi bilúxedu scuela riʼ, biʼniʼ invitárcabe naa para guneʼ dxiiñaʼ casi superintendente de Distrito. Distrito stidu bigaanda ni ca estadu stiʼ Indiana, Michigan ne Ohio. Peru guizáʼ bidxagayaadu ora biseendaʼ Nathan Knorr ti carta ra nuudu diciembre iza 1955, ne carta que na: «Lagabi naa xi caníʼ íquetu. Ñuuladxeʼ ñannaʼ pa riuuláʼdxitu gúnitu dxiiñaʼ Betel [...], o ziuutu ti tiempu si ne de racá chigacanetu sti guidxi, o pa riuuláʼdxitu chigánnatu ca binni ridagulisaa». Gúdxidu laabe zúnidu intiica dxiiñaʼ gudiicabe laadu. Qué liica nindaa, guniʼnécabe laadu para chuudu Betel.

BIBÁNIDU NAYECHEʼ DXI GUYUʼDU BETEL

Nabé nayecheʼ biʼniʼ sentirdu ca iza guyuʼdu Betel, bidieeʼ libana ndaaniʼ stale neza binni ridagulisaa ne lu guendaridagulisaa roʼ guidubi naca Estados Unidos. Ne laaca gucaniáʼ xcaadxi xpinni Cristu jma nahuiiniʼ para gúnicaʼ dxiiñaʼ jma nadipaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Ne últimu gucaʼ secretariu stiʼ Nathan Knorr ne guyuaaʼ ndaaniʼ oficina ra ruuyacabe modo careeche diidxaʼ guidubi naca Guidxilayú.

Dxi cayuneʼ dxiiñaʼ Oficina ni Ruuyaʼ ximodo Careeche diidxaʼ (1956)

Nabé riuaaʼ nayecheʼ ora rietenalaʼdxeʼ ca iza bineʼ dxiiñaʼ Oficina ni Ruuyaʼ ximodo Careeche diidxaʼ. Raqué bineniáʼ Thomas «Bud» Sullivan dxiiñaʼ, xadxí gúcabe superintendente stiʼ oficina riʼ. Laaca biziideʼ stale de Fred Rusk, ni gucané naa guneʼ dxiiñaʼ riʼ. De yanna rietenalaʼdxeʼ dxi gunabadiidxaʼ laabe: «Fred, xiñee nabé runi chaahuiluʼ ca carta stinneʼ pue». Bixídxibe ne gúdxibe naa: «Malcolm, ora rinínenu tuuxa, randa rusiénenu xiixa né stale diidxaʼ, peru ora rucaʼnu carta la? naquiiñeʼ gucaʼnu xipeʼ racaláʼdxinu guininu ti ganda guiénecabe laanu». Óraque guniʼbe né diidxaʼ nadóʼ: «¡Bichá gana! Jneza modo cayúniluʼ ni, ne despué zúniluʼ ni jma galán».

Ca iza guyuʼdu Betel, Grace biʼniʼ dxiiñaʼ lu gadxé gadxé departamentu. Bisiabe cuartu ne oficina, ne nabé guyuuláʼdxibe dxiiñaʼ bíʼnibe riʼ. Ne yanna ora ridúʼyadu ca hombrehuiiniʼ ni nuu Betel dxi guyuʼdu que la? maʼ cuxidxi huiinicaʼ ne rábicaʼ laabe: «Lii bisiidiluʼ naa quixhe chaahueʼ cama stinneʼ, ne nabé biecheʼ jñaa ora gunna ni». Laaca biʼniʼ Grace dxiiñaʼ ra ruseendacabe carta, ra ruseendacabe revista ne ra raca stale caset. Cumu gadxé gadxé ra bíʼnibe dxiiñaʼ la? gucané ni laabe para gudiibe cuenta nabé naroʼbaʼ ndaayaʼ nga gúnibe dxiiñaʼ para xquidxi Jiobá ra tiica ne intiica gábicabe laabe gúnibe. Ne zacá riníʼ íquebe dede yanna.

GUCA XIIXA NI CADI CABÉZADU

Biaʼ lu iza 1975, bidiʼdu cuenta maʼ zigola bixhózedu ne jñaadu ne caquiiñecaʼ tu gapa laacaʼ. Nagana guca ni para laadu quixhe íquedu xi gúnidu. Rápadu gana guiaanadu Betel ne pa ñanda si qué nusaanadu ca xhamígudu. Peru nánnadu naquiiñeʼ gápadu laacabe, ngue runi, bireʼdu de Betel ne guníʼ íquedu ziuu dxi zabiguétadu.

Bizuluáʼ bineʼ ti negocio ni raca de yoo pur yoo. Dxi caziideʼ guneʼ dxiiñaʼ riʼ, qué ziuu dxi guiaandaʼ naa ni guníʼ tobi de cani cusiidiʼ naa que: «Negocio riʼ naquiiñeʼ gácani huadxí, purtiʼ ora ca nga zanda guidxélanu jma binni. Ni jma naquiiñeʼ nga chuunu ralidxi binni huadxí». Óraque bicabeʼ laabe: «Nannaʼ caniʼluʼ zacá purtiʼ nánnaluʼ modo raca dxiiñaʼ riʼ ne runeʼ respetar ni. Peru napaʼ caadxi dxiiñaʼ ni runeʼ ndaaniʼ religión stinneʼ ne qué huayuu dxi gusaanaʼ cani, ne cadi cá ique gusaanaʼ de guneʼ cani. Nuu dxi zanda guneʼ dxiiñaʼ huadxí, peru martes ne jueves napaʼ guendaridagulisaa ne jma risaca cani para naa». Cumu qué ñaadxaʼ ca guendaridagulisaa que pur dxiiñaʼ que la? nabé guluu Jiobá ndaayaʼ naa.

Guti jñaa lu beeu julio iza 1987 ra rápacabe ca binnigola; ne nuudu ra nuube dxi gútibe. Enfermera ni naca xaíque stiʼ xcaadxi enfermera bidxíñabe Grace ne gúdxibe laa: «Na Allen, guyé ralídxiluʼ ne biziilaʼdxiʼ. Guiradu nánnadu birá si ni bíʼniluʼ para gúpaluʼ suégraluʼ».

Lu beeu diciembre iza 1987 bichadu solicitud stidu para guibiguétadu Betel, purtiʼ raqué nga lugar ra jma riuuláʼdxidu chuʼdu. Peru chupa chonna gubidxa despué de bichadu guiʼchiʼ que, gúnnadu napa Grace cáncer de colon. Biʼniʼ operárcabe laabe, ne despué guníʼcabe maʼ biándabe. Laga cayanda xheelaʼ biseendaʼ Betel ti carta ra nuudu ra na zaa cayacanedu ra ridagulisaadu. Gudixhe íquedu gucheechedu ca diidxaʼ nacubi ne galán ca biaʼ gándatiʼ.

Qué nindaa gúdxicabe naa pa zuneʼ dxiiñaʼ Texas. Ne gudixhe íquedu chindézadu raqué, ne cumu nandáʼ raqué la? guníʼ íquedu zacané ni laadu, ne zaqué gúcani. Maʼ zinedu veinticinco iza nuudu raríʼ. Nabé nachaʼhuiʼ ca xpinni Cristu riʼ né laadu ne nápadu stale xhamígudu.

NI BIZÍʼDIDU PUR CANI BIZAACADU

Maʼ stale iza cayuni huantar Grace cáncer de colon, de tiroides ne yanna nápabe cáncer lu xídxibe. Peru qué huayuu dxi guiníʼ íquebe xiñee nápabe ca guendahuará ca. Nabé huayacané xheelaʼ naa ne runi respetar naa. Stale biaje huanabadiidxacabe laabe xi huayúnidu para guibánidu nayecheʼ ne chuʼ xquendaxheeladu galán. Laabe rudiibe tapa razón: «Malcolm nga ni jma xhamiguaʼ; guiráʼ dxi ruidu diidxaʼ; riuuláʼdxidu chuʼdu juntu, ne qué ñuu dxi nigásidu cadíndedu». Neca riuu biaje ridxiichidu, peru rúnidu stipa pur gutiidiláʼdxidu donda stidu ne gusiáʼndadu ni guca; ne ni rúnidu ca nabé racané ni laadu.

«Naquiiñeʼ guni crenu zacané Jiobá laanu ne neca gudiibe lugar guizaacanu xiixa cadi naquiiñeʼ guininu xiñee cudiibe lugar cayaca cani»

Ndiʼ nga chupa chonna de cani huazíʼdidu ora gápadu guendanagana:

  1. Naquiiñeʼ guni cré binni zacané Jiobá laa ne neca gudiibe lugar guizaaca xiixa cadi naquiiñeʼ guiniʼcaʼ xiñee cudiibe lugar cayaca cani ne cadi guiníʼ íquecaʼ laasicaʼ zanda gudxiilucaʼ ni (Prov. 3:5, 6; Jer. 17:7).

  2.  Intiica guizaaca naquiiñeʼ guni binni ni na Biblia ne guzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá. Qué zanda diʼ guzuubaʼ tuuxa stiidxaʼ Jiobá ne guni ni na ique (Rom. 6:16; Heb. 4:12).

  3.  Ni jma risaca guni binni lu xquendanabani nga ni chuulaʼdxiʼ Jiobá. Galán guni binni ni na Reinu primé lu xquendanabani ne cadi guicá ique gapa stale cosa risaca (Prov. 28:20; Ecl. 7:1; Mat. 6:33, 34).

  4.  Naquiiñeʼ guinábanu Dios gudii laanu stipa ti cadi gusaana de gúninu xhiiñaʼ. Guiníʼ íquenu xi zanda gúninu, ne cadi ni qué zanda gúninu (Mat. 22:37; 2 Tim. 4:2).

  5.  Gástiruʼ sti religión ni napa ndaayaʼ stiʼ Jiobá (Juan 6:68).

Naa ne Grace maʼ zinedu jma de setenta y cinco iza cada tobi de laadu de cayúnidu xhiiñaʼ Jiobá, ne maʼ zinedu casi sesenta y cinco iza de cayúnidu ni na Dios casi guendaxheelaʼ. ¡Nabé sicarú ca iza que! Rinábadu Jiobá gacané ca bíchidu ne ca bizáʼnadu ni nadxiidu ni nuu lu guidubi Guidxilayú para guni crecaʼ zacané Jiobá laacaʼ ne zacá guicaacaʼ ndaayaʼ stiʼ Dios.