Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hoê pure faaineine-maitai-hia

Te hoê pure faaineine-maitai-hia

“Ia haamaitaihia hoi to oe ra iˈoa hanahana.”—NEH. 9:5.

1. (a) O teihea putuputuraa a te nunaa o te Atua te hiˈopoahia? (b) Eaha te mau uiraa e hiti mai?

 “A TIA, a haamaitai i to outou Atua ia Iehova e a muri noa ˈtu.” Ma teie mau parau putapû mau, ua haaputuputuhia to te Atua nunaa i tahito no te faaroo i te hoê pure. O te tahi pure roa roa ˈˈe faahitihia e te Bibilia. (Neh. 9:4, 5) Ua tupu te reira i Ierusalema i 455 hou te Mesia i te 24 no Tisiri (Tetepa/Atopa), te hituraa ïa o te avaˈe ati Iuda. A hiˈopoa ˈi i tei tupu hou tera mahana, a uiui: ‘Eaha ta ratou i rave tamau ia manuïa tera putuputuraa? Eaha ˈtu â te haapii mai i teie pure faaineine-maitai-hia?’—Sal. 141:2.

E AVAˈE TAA Ê

2. Eaha te hiˈoraa maitai ta te mau Iseraela i vaiiho mai?

2 Ua tia faahou mai te mau patu o Ierusalema i te avaˈe na mua ˈtu. (Neh. 6:15) Ua titau-noa-hia e 52 mahana. I teie nei, ua faaoti ratou e haapao taa ê i to ratou mau hinaaro pae varua. Ua ruru ïa ratou i roto i te aroâ i te mahana matamua no Tisiri no te faaroo ia Ezera e te tahi atu mau ati Levi ia taio e ia faataa i te ture a te Atua ma te reo puai. “Mai te poipoi mai â e avatea noa ˈtura” te mau utuafare e ‘te feia atoa e ite i te parau ia taiohia ra’ i te tia-noa-raa no te faaroo atu. Auê ïa hiˈoraa maitai no tatou o te putuputu nei i roto i te mau Piha a te Basileia au maitai! Te nevaneva rii ra anei oe i te mau putuputuraa i te tahi taime a manaˈo atu ai i te mau mea e ere i te mea faufaa roa? A hiˈopoa faahou ïa i te hiˈoraa o tera mau Iseraela i tahito o tei faaroo maite i te taioraa e o tei oto a taa ˈi ia ratou e aita ratou i auraro i ta te Atua ture.—Neh. 8:1-9.

3. Ua pee maite te mau Iseraela i teihea aratairaa?

3 E ere râ te reira i te taime no te faˈi i te hara i mua i te taatoaraa. E oroa teie, e taime oaoa i roto i te haamoriraa a Iehova. (Num. 29:1) Ua parau ïa Nehemia i te nunaa: “A haere, e amu i te maa maitai, e inu i te pape maaro, a hapono atu ai i te tahi tufaa na te feia e ere ra: e mahana moˈa hoi teie no to tatou Fatu. Eiaha e oto, o te oaoa râ no ǒ ia Iehova ra, to outou ïa maitai.” Ua auraro atu te nunaa e ua “oaoa hua” ihora.—Neh. 8:10-12.

4. (a) Ua aha te mau upoo utuafare Iseraela? (b) Eaha te tuhaa faufaa roa o teie Oroa patiaraa tiahapa?

4 I to muri iho mahana, ua ruru te mau upoo utuafare no te hiˈopoa e nafea te nunaa e pee maite atu â ˈi i ta te Atua ture. A hiˈopoa ˈi i te mau Papai, ua itea ia ratou e e Oroa patiaraa tiahapa te faatupuhia i te hitu o te avaˈe. E haamata te reira i te 15raa o te mahana no Tisiri e e hope i te 22raa o te mahana o taua noâ avaˈe ra e te apooraa moˈa. Faaineine ihora ratou i te reira. O te Oroa patiaraa tiahapa manuïa roa ˈˈe mai te tau o Iosua e ua “rahi roa aˈera to ratou oaoa.” Te hoê tuhaa faufaa mau o tera oroa, o te taioraa ïa i te ture a te Atua i mua i te taatoaraa “i tera mahana i tera mahana, mai te mahana matamehai mai, e tae noa aˈera i te mahana hopea.”—Neh. 8:13-18.

MAHANA NO TE FAˈI I TE HARA

5. Ua aha te nunaa o te Atua hou noa ˈˈe te mau ati Levi i te pureraa ia Iehova no ratou?

5 E piti mahana i muri iho, ua tae i te taime no Iseraela ia faˈi i te hara. Aita hoi ratou i pee maite i te ture a te Atua. E ere i te hoê oroa no te tamaa. Ua haapae râ to te Atua nunaa i te maa e ua oomo i te ahu oto. Taio-faahou-hia ihora te ture a te Atua i te nunaa e toru hora i te poipoi. I te taperaa mahana, ua ‘faˈi ratou i ta ratou hara e ua haamori i to ratou Atua ia Iehova.’ Ua faahiti aˈera te mau ati Levi i te hoê pure faaineine-maitai-hia no te nunaa. —Neh. 9:1-4.

6. Eaha tei tauturu i te mau ati Levi ia pûpû i te hoê pure hohonu mau, e eaha te haapii mai?

6 Mea papu e na te taio-tamau-raa i te ture a te Atua i tauturu i te mau ati Levi ia faaineine i teie pure hohonu mau. Tei nia te tuhaa matamua o te pure i ta Iehova mau haaraa e to ˈna mau huru maitatai. I muri iho, ua faahiti noa te mau ati Levi i te “aroha rahi” o te Atua ma te faˈi e aita hoi e au i te mau Iseraela ia fanaˈo i tera maitai. (Neh. 9:19, 27, 28, 31) Mai te mau ati Levi, e taio e e feruri maite anaˈe i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa. E vaiiho tatou ia Iehova ia paraparau mai. A pure ai, mea rahi ïa te mea ta tatou e faaite atu ia ˈna e e hohonu atu â te reira.—Sal. 1:1, 2.

7. Eaha ta te mau ati Levi i ani i te Atua, e eaha te haapii mai?

7 Hoê noa aniraa haehaa to roto i ta ratou pure. Tei roto ïa i te irava 32 o te na ô ra: “E teie nei, e to matou Atua, e te Atua rahi, e te puai, e te mǎtaˈuhia, o tei haapao i te faufaa e te aroha ra, eiaha ia iti ia oe te mau ati i roohia mai ai matou nei; i to matou mau arii, e te feia mana, i te mau tahuˈa nei, e ta matou mau peropheta, e to matou mau metua, e i nia atoa i to oe ra mau taata mai te anotau mai â o te mau arii o Asura ra, e tae roa aˈenei i teie nei mahana.” E hiˈoraa maitai ïa te mau ati Levi no tatou. A pure ai, ia arue e ia haamauruuru na mua tatou ia Iehova hou a ani ai i te tahi mea e tia ˈi.

E ARUE I TO TE ATUA IˈOA HANAHANA

8, 9. (a) Mea nafea te mau ati Levi i te haamataraa i ta ratou pure? (b) Eaha na nuu i te raˈi e piti ta ratou i faahiti?

8 Noa ˈtu e ua faaineine maitai te mau ati Levi i ta ratou pure, ua manaˈo ratou ma te haehaa e aita e taˈo o te faataa maitai ra i te hanahana e au ia Iehova. Te haamata ra te pure ma teie aniraa haehaa no te nunaa o te Atua: “Ia haamaitaihia hoi to oe ra iˈoa hanahana, o tei teitei roa i nia ê ra e ore e taea e te haamaitai e te arue.”—Neh. 9:5.

9 Ua na ô ratou i roto i te pure: “O oe, oe anaˈe ra o Iehova; na oe i hamani i te raˈi, te raˈi o te mau raˈi, e te nuu atoa i reira, te fenua, e te mau mea atoa i roto ra; te tai e te mau mea atoa i roto ra, e na oe anaˈe hoi e tiai; e te haamori ra to te raˈi atoa ra ia oe.” (Neh. 9:6) Oia mau, ua hamani Iehova i te ao nui e te haapueraa fetia e rave rahi roa. Ua poiete o ˈna i te mau mea atoa i nia i to tatou paraneta nehenehe mau e ua horoa i tei titauhia ia vai noa te ora i nia i te fenua. Ua ite te mau melahi moˈa a te Atua i te reira. Ua faataa-atoa-hia ratou mai “te nuu atoa o te raˈi.” (Dan. 4:35; Ioba 38:4, 7) Hau atu â, te rave haehaa nei te mau melahi i to te Atua hinaaro ma te tauturu i te taata hara. (Heb. 1:14) Auê ïa hiˈoraa maitai no tatou e tavini amui nei ia Iehova mai te hoê nuu faaineine-maitai-hia!—Kor. 1, 14:33, 40.

10. Eaha ta te mau haaraa a te Atua i nia ia Aberahama e haapii maira?

10 I muri iho, ua faahiti te mau ati Levi i ta te Atua mau haaraa i nia ia Aberama. E 99 matahiti to ˈna e aita ta ˈna e tamarii e ta ˈna vahine fanau ore o Sari. I reira Iehova i te tauiraa i to ˈna iˈoa ei Aberahama, o te “metua no te mau fenua atoa e rave rahi” te auraa. (Gen. 17:1-6, 15, 16) Ua fafau atoa te Atua ia Aberahama e e parahi to ˈna huaai i Kanaana. Eita e moe ia Iehova ta ˈna i fafau, e ere mai te taata. O ta te pure ïa a te ati Levi i faaite: “O oe te Atua, e Iehova, o tei maiti ia Aberama, e na oe oia i aratai mai mai Ura mai, i ǒ te Kaladaio, e na oe i mairi i to ˈna iˈoa ia Aberahama; e ua ite atura oe i to ˈna aau i te haavare ore i mua i to aro ra, e ua faaau i te faufaa ia ˈna ra, e ua horoa mai oe i te fenua o te ati Kanaana . . . no to ˈna ra huaai, e ua faatupu oe i taua parau na oe ra; no te mea e parau-tia ta oe.” (Neh. 9:7, 8) E pee atoa anaˈe i te hiˈoraa o to tatou Atua parau-tia ma te tapea i ta tatou parau.—Mat. 5:37.

E FAATIA I TA IEHOVA I RAVE

11, 12. (a) Eaha te auraa o to Iehova iˈoa? (b) Mea nafea te reira i te iteraahia i roto i ta ˈna mau haaraa i nia i to Aberahama huaai?

11 “Na ˈna e faariro,” te auraa ïa o to Iehova iˈoa. E faatupu mǎrû noa ïa o ˈna i ta ˈna i fafau. Tera tei ite-maitai-hia a ora ˈi to Aberahama huaai ei tîtî i Aiphiti. E au ra e eita roa ˈtu te nunaa Iseraela e tiamâ mai e e parahi i te Fenua tǎpǔhia. Ua faatupu mǎrû noa râ te Atua i ta ˈna i fafau e ua haapapu e e au ia ˈna ia amo i te iˈoa otahi e te hanahana ra o Iehova.

12 Ia au ia Nehemia, ua parau te pure no nia ia Iehova: “Ua hiˈ[o] oe i te ati o to matou mau metua i Aiphiti, e ua faaroo oe i ta ratou auê i te miti uteute ra; e ua faaite oe i te tapao e te ravea taa ê i nia ia Pharao, e tana mau tavini, e i nia atoa i te taata atoa o to ˈna fenua: ua ite hoi oe, e teoteo tei ta ratou rave ia ratou ra. Noaa ihora to oe iˈoa, mai tei teie nei â mahana. Ua amaha ihora te miti ia oe i mua i to ratou aro, haere noa ˈtura ratou na roto i te moana i nia i te vahi mǎrô; e ua taora ihora oe i te feia i hamani ino mai ia ratou i te moana mai te ofai i raro i te tai rahi ra.” I muri iho, ua faahiti ratou i ta Iehova i rave â no to ˈna nunaa: “Ua vi ihora to te fenua ia oe, te ati Kanaana . . . E oire etaeta hoi tei pau ia ratou, e te fenua taoˈa, e te mau fare, ua î i te mau mea maitatai, e te apoo pape ua oti i te ôhia, e te ô vine, e te ô olive, e te mau raau maa e rave rahi. Ua amu ihora hoi ratou, e paia aˈera, e poria ˈtura, oaoa roa aˈera ratou i te aroha rahi no oe ra.”—Neh. 9:9-11, 24, 25.

13. (a) Mea nafea Iehova i haapao ai i te mau hinaaro pae varua o Iseraela? (b) Ua aha râ ratou?

13 Mea rahi â te ohipa ta te Atua i rave mǎrû noa no te faatupu i ta ˈna opuaraa. Ei hiˈoraa, i muri iti noa ˈˈe i to Iseraela faarueraa ia Aiphiti, ua haapao Iehova i to ratou mau hinaaro pae varua. O ta te mau ati Levi ïa i haamanaˈo a pure ai i te Atua: “Ua pou mai oe i raro i nia i te mouˈa ra o Sinai, e ua parau mai oe ia ratou i nia i te raˈi ra, e ua horoa mai oe i te haapaoraa tia, e te ture mau e te peu maitai, e te parau tia.” (Neh. 9:13) Ua tutava Iehova i te haapii i to ˈna nunaa ia amo maitai ratou i to ˈna iˈoa moˈa a parahi ai i te Fenua tǎpǔhia. Ua moehia râ ia ratou te mau mea maitatai tei haapiihia ˈtu.—A taio i te Nehemia 9:16-18.

TE FAUFAARAA O TE AˈO

14, 15. (a) Mea nafea Iehova i te haapaoraa ma te aroha rahi i to ˈna nunaa hara? (b) Eaha ta te mau haaraa a te Atua i nia i to ˈna nunaa maitihia e haapii maira?

14 Ua faahiti te pure a te mau ati Levi e piti hara taa maitai ta Iseraela i rave i muri iti noa ˈˈe i te euheraa e pee i ta te Atua ture i te mouˈa Sinai. E tano iho â ia pohe ratou. Ua arue râ te mau ati Levi ia Iehova: “Aore â oe i faarue ia ratou i te medebara no to oe aroha rahi . . . E piti taau hoi o oe matahiti i te faaamuraa mai ia ratou . . . e aore roa ratou i ere; aore hoi to ratou ahu i marau, e aore to ratou avae i eea.” (Neh. 9:19, 21) Te horoa atoa mai nei Iehova i tei titauhia ia tavini tatou ia ˈna ma te taiva ore. Eiaha roa ˈtu e riro mai na tausani Iseraela o tei pohe i roto i te medebara no to ratou auraro ore e faaroo ore. Ua papaihia hoi te reira “ei aˈo mai hoi ia tatou, i te feia i roohia mai i te hopea o te mau tau nei.”—Kor. 1, 10:1-11.

15 Ma te peapea, i muri aˈe i te parahiraa i te Fenua tǎpǔhia, ua pee te mau Iseraela i te haamoriraa faufau e ino a to Kanaana. Ua vaiiho ïa Iehova i te mau nunaa tapiri ia haavî i to ˈna nunaa maitihia. A tatarahapa ˈi ratou, i faaore na Iehova i ta ratou mau hara ma te aroha rahi a faaora ˈtu ai ia ratou. Ua na reira o ˈna e rave rahi taime. (A taio i te Nehemia 9:26-28, 31.) Ua faˈi te mau ati Levi: “E rave rahi râ to oe matahiti i te faaoromairaa ia ratou, e te aˈoraa hoi ia ratou i te varua no oe i roto i te mau peropheta na oe ra; e aore aˈera ratou i faaroo, ua tuu oe ia ratou i roto i te rima o te mau taata no teie nei mau fenua.”—Neh. 9:30.

16, 17. (a) Mea nafea te tupuraa o te mau Iseraela i muri aˈe i te faatîtîraa i taa ê ai i to ratou mau tupuna tei parahi matamua i te Fenua tǎpǔhia? (b) Eaha ta te mau Iseraela i faˈi, e eaha ta ratou i euhe?

16 I muri aˈe atoa i to ratou hoˈiraa mai mai te faatîtîraa, ua faaroo ore â te mau Iseraela. Mea taa ê to ratou tupuraa i teie nei. Ua pure â te mau ati Levi: “Inaha matou i teie nei mahana, ua riro ei tavini i te fenua ta oe i ho mai i to matou mau metua ia amu noa i te maa maitai rahi no taua fenua ra, e inaha, ua riro matou ei tavini i taua fenua nei: e te hopoi nei hoi matou i te maa rahi o teie nei fenua na te mau arii i tuuhia mai e oe i nia ia matou, no ta matou nei hara; . . . e ati rahi to matou i teie.”—Neh. 9:36, 37.

17 Te parau ra anei te ati Levi e ua hape te Atua i te vaiihoraa i tera ati? Aita roa ˈtu! Ua faˈi ratou: “E parau-tia râ ta oe, i te mau mea atoa i roohia mai ai matou ra; aore hoi i hapa ta oe parau, e parau ino râ ta matou.” (Neh. 9:33) Ua faaoti ratou i ta ratou pure haavare ore e te hoê euhe, oia hoi e pee te nunaa i ta te Atua ture. (A taio i te Nehemia 9:38; 10:29) Taati atura e 84 tia ati Iuda i te hoê parau papai.—Neh. 10:1-27.

18, 19. (a) Eaha te mea faufaa no te ora i roto i te ao apî a te Atua? (b) Ia tamau tatou i te pure no nia i te aha, e no te aha?

18 No te ora i roto i ta ˈna ao apî parau-tia, mea faufaa ia aˈo mai Iehova. Ua ui te aposetolo Paulo: “O vai hoi ïa tamaiti aore i aˈohia e te metua ra?” (Heb. 12:7) E tavini noa anaˈe ia Iehova ma te taiva ore e e pee anaˈe i to ˈna varua moˈa. Te farii ra ïa tatou i ta Iehova aratairaa. Ia rave tatou i te hara rahi, e tatarahapa e e farii anaˈe i te aˈo. E faaore mai iho â Iehova i te reira.

19 Fatata Iehova i te faarahi atu â i to ˈna iˈoa i te ohipa ta ˈna i rave a faaora ˈi oia i te mau Iseraela mai Aiphiti mai. (Ezk. 38:23) Mai to ˈna nunaa i te tau tahito o tei fanaˈo i te Fenua tǎpǔhia, e fanaˈo atoa te feia haamori taiva ore a Iehova i te ora mure ore i roto i ta te Atua ao apî parau-tia. (Pet. 2, 3:13) E tamau anaˈe ïa i te pure ia haamoˈahia to Iehova iˈoa. Tei nia to muri nei tumu parau i te tahi atu pure o te tauturu mai ia rave i tei titauhia no te fanaˈo i te haamaitairaa a te Atua i teie nei â e a muri noa ˈtu.