Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O vai na tiai toohitu e na arii toovau i teie mahana?

O vai na tiai toohitu e na arii toovau i teie mahana?

“E faatupuhia tatou i reira ei patoi ia ˈna na tavana [aore ra tiai] toohitu, e na taata arii toovau.”—MIKA 5:5.

1. No te aha aita ˈi te opuaraa ino a Arama e Iseraela i manuïa?

 I TE area matahiti 762 e 759 hou te Mesia, ua opua na arii o Iseraela e o Arama e haru i te basileia o Iuda. Ta raua fa? E haru ia Ierusalema e e faatahuri i te arii Ahaza no te tuu i te tahi atu taata i nia i te terono. Te hoê paha taata e ere no te opu o te arii Davida. (Isa. 7:5, 6) Ua ite te arii o Iseraela i ta Iehova i tohu: na te hoê huaai o Davida e parahi i nia i te terono e a muri noa ˈtu. E ta te Atua i fafau, e tupu noa iho â.—Ios. 23:14; Sam. 2, 7:16.

2-4. A faataa na mea nafea Isaia 7:14, 16 i te tupuraa (a) i te senekele vau hou te Mesia e (b) i te senekele matamua.

2 I te omuaraa, e au ra e e manuïa te opuaraa a Arama e Iseraela. I te hoê noa aroraa, 120 000 aito a Ahaza tei pohe! Ua haapohe-atoa-hia Maaseia, “te tamaiti a te arii.” (Par. 2, 28:6, 7) Te hiˈo noa ra râ Iehova i te ohipa e tupu ra. Ua haamanaˈo o ˈna i ta ˈna i fafau ia Davida e ua tono i te peropheta Isaia e te hoê poroi faaitoito mau.

3 Ua parau Isaia: “Inaha! e tô te paretenia, e e fanau i te tamaiti, e mairihia hoi to ˈna iˈoa o Imanuela. . . . E ore hoi teie nei tamaiti e ite i te haapae i te ino, e te rave i te mea maitai, e faaruehia ˈi taua fenua nei, e taua na arii i ati ai oe na,” o Arama e Iseraela. (Isa. 7:14, 16) E pinepine te tuhaa matamua o teie parau tohu i te faaohipahia no te fanauraa o te Mesia. Mea tano iho â. (Mat. 1:23) I te senekele matamua râ, aita Iuda i mǎtaˈu faahou i na arii o Arama e o Iseraela. Te auraa ïa e ua tupu na mua teie parau tohu i te tau o Isaia.

4 I muri iti noa ˈˈe i te faaiteraa i te reira, hapû mai nei ta Isaia vahine e ua fanau mai i te hoê tamaroa o Mahera-salala-hasa-baza te iˈoa. Peneiaˈe o ˈna te “Imanuela” faahitihia e Isaia. * I tahito ra, a fanauhia ˈi te hoê tamarii, e horoahia ˈtu te tahi iˈoa no te haamanaˈo paha i te hoê tupuraa taa ê. E pii atoa râ to ˈna metua e fetii ia ˈna ma te tahi atu iˈoa. (Sam. 2, 12:24, 25) Aita e haapapuraa e faaite ra e ua piihia Iesu ma te iˈoa Imanuela.—A taio i te Isaia 7:14; 8:3, 4.

5. Eaha te faaotiraa maamaa ta Ahaza i rave?

5 Mai ia Iseraela e Arama, ua hinaaro atoa te tahi atu nunaa faehau e haru ia Iuda. O Asura ïa, o te tia mai ei puai o te ao nei. Ia au i te Isaia 8:3, 4, e hopoi ê Asura i ‘te taoˈa o Damaseko e o Samaria’ hou a aro ai i te basileia apatoa o Iuda. Aita te arii taiva o Ahaza i tiaturi i ta te Atua i parau na roto ia Isaia. Ua haamau râ o ˈna i te hoê faufaa peapea mau e to Asura o tei haavî i to Iuda i muri aˈe. (Arii 2, 16:7-10) E ere roa ˈtu Ahaza i te tiai maitai no Iuda! E ui anaˈe ïa, ‘A rave ai i te mau faaotiraa faufaa, e tiaturi anei au i te Atua aore ra i te taata?’—Mas. 3:5, 6.

TE HOÊ TIAI APÎ TAA Ê

6. A faaau na i te faatereraa a Ahaza e Hezekia.

6 Ua pohe Ahaza i 746 hou te Mesia e na ta ˈna tamaiti o Hezekia i arii mai i nia i te basileia o Iuda. E basileia veve hoi e aita e taairaa maitai faahou e te Atua. Eaha ta teie arii apî e rave na mua? E imi anei o ˈna i te ravea ia rahi faahou mai te taoˈa o Iuda? Eita. E taairaa maitai to Hezekia e te Atua e e tiai maitai o ˈna no te nunaa. Ua tauturu na mua oia i te nunaa ia haamori faahou ia Iehova. Ua haa oioi Hezekia i to ˈna taaraa i ta te Atua i hinaaro no ˈna. Auê ïa hiˈoraa maitai no tatou!—Par. 2, 29:1-19.

7. No te aha mea faufaa ˈi no te mau ati Levi te turu o te arii apî?

7 Na te ati Levi te hopoia faufaa e tauturu i te nunaa ia haamori faahou ia Iehova. Ua farerei ïa Hezekia ia ratou no te haapapu e e turu o ˈna ia ratou. Ua tahe paha te roimata o te mau ati Levi taiva ore tei haere i tera putuputuraa a faaroo ai i to ratou arii ia parau: “Outou tei haapaohia e Iehova ia tia outou i mua ia ˈna, ei tavini no ˈna.” (Par. 2, 29:11) Ua fanaˈo ïa te mau ati Levi i te hoê faaueraa papu no te tauturu i te nunaa ia haamori i te Atua mau!

8. (a) Eaha ˈtu â ta Hezekia i rave no te tauturu i te nunaa ia haamori faahou ia Iehova? (b) Eaha te faahopearaa?

8 Ua titau manihini Hezekia ia Iuda e Iseraela atoa i te hoê Pasa rahi e i na hitu mahana Oroa o te pane faahopue ore tei tupu i muri iho. I te mea e ua oaoa roa te nunaa i te oroa, ua faatupu â ratou i te reira e hitu â mahana. Te faatia ra te Bibilia: “E oaoa rahi tei Ierusalema: mai ia Solomona a Davida arii no Iseraela mai â, aita ïa e faito i Ierusalema nei.” (Par. 2, 30:25, 26) Auê ïa faaitoitoraa no te nunaa! Te taio nei tatou i roto i te Paraleipomeno 2, 31:1: “E oti aˈera te reira, . . . ua vavahi [ratou] i te mau tii, e ua tâpû i te mau vahi ururaau, e ua huri i te mau vahi teitei i raro, e te mau fata.” Ua haamori faahou Iuda ia Iehova e ua tauturu te reira ia ratou ia ineine no te mau ohipa e fatata i te tupu.

TE FAAINEINE RA TE ARII NO TE ATI

9. (a) No te aha aita ˈi te opuaraa a Iseraela i tupu? (b) I te omuaraa, eaha ta Senakeriba i manuïa i te rave i Iuda?

9 Mai ta Isaia i parau, ua haru to Asura i te basileia apatoerau o Iseraela e ua afai tîtî ia ratou. Aita ïa te opuaraa o Iseraela e maiti i te hoê arii e ere no te opu o Davida i manuïa. Eaha ta Asura opuaraa i teie nei? E haru ia Iuda. “Tei te matahiti hoê ahuru ma maha o te arii ra o Hezekia, i haere mai ai te arii o Asura o Senakeriba e rave i te mau oire auahia ra i Iuda, e pau ihora.” Ua haru Senakeriba e 46 oire o Iuda. A feruri na i to oe huru mai te peu e tei Ierusalema oe i tera taime. Te haru oioi ra te mau nuu o Asura i te mau oire o Iuda e te piri maira ratou i to fare!—Arii 2, 18:13.

10. No te aha paha te Mika 5:5, 6 i faaitoito ai ia Hezekia?

10 Ua ite Hezekia e te piri maira te hoê fifi atâta mau. Aita râ o ˈna i ani i te tauturu a te hoê nunaa etene, mai ta to ˈna papa taiva ra o Ahaza i rave. Ua tiaturi râ Hezekia ia Iehova. (Par. 2, 28:20, 21) Ua ite paha o ˈna i ta te peropheta Mika i tohu no nia ia Asura: “Ua tae anaˈe mai to Asura, . . . e faatupuhia tatou i reira ei patoi ia ˈna na tavana toohitu, e na taata arii toovau ra. E pau hoi te fenua ra o Asura ia ratou i te ˈoˈe.” (Mika 5:5, 6) Ua faaitoito mau teie mau parau faaurua ia Hezekia. Ua faaite hoi te reira e e faaohipa Iehova i te hoê nuu taa ê ia pau to Asura.

11. Afea e itehia ˈi te tupuraa rahi aˈe o te parau tohu no nia i na tiai toohitu e na arii toovau?

11 E itehia te tupuraa rahi aˈe o te parau tohu no nia i na tiai toohitu e na arii toovau i muri aˈe i te fanauraa o Iesu, te ‘tavana i Iseraela, mai tahito mai â hoi to ˈna haerea.’ (A taio i te Mika 5:1, 2.) E tupu te reira ia aro to “Asura” no teie nei tau i te mau tavini a Iehova. E faaohipa Iehova i teihea nuu arataihia e ta ˈna Tamaiti ia pau te enemi? Ta tatou ïa e hiˈo mai. Na mua râ, e hiˈopoa anaˈe i te haapiiraa e huti mai i ta Hezekia i rave a aro mai ai to Asura.

TE HAA RA HEZEKIA MA TE PAARI

12. Eaha ta Hezekia e te feia ia ˈna ra i rave no te paruru i te nunaa o te Atua?

12 Aita anaˈe tatou e nehenehe e faatitiaifaro i te hoê fifi, e tauturu noa mai iho â Iehova. Te hinaaro nei râ o ˈna ia rave tatou i tei maraa ia tatou. Ua ani Hezekia i te manaˈo o ta ˈna mau hui arii e feia aito e ua faaoti amui ratou “e opani i te pihaaraa mai o te pape, i rapae au mai i te oire.” Ma te itoito, “ua patu faahou [Hezekia] i te patu i marua i raro ra, e ua faatia i te pare i nia, e te tahi patu ê â no rapae au.” E “ua hamani [atoa] i te maehae, e te paruru e rave rahi.” (Par. 2, 32:3-5) No te paruru e te tiai i to ˈNa nunaa i tera tau ra, ua faaohipa Iehova i te mau tane itoito mai ia Hezekia, ta ˈna mau hui arii e te mau peropheta taiva ore.

13. Eaha te mea faufaa aˈe ta Hezekia i rave ia ineine te nunaa no te aroraa e fatata ra? A faataa.

13 I muri iho, ua rave Hezekia i te hoê mea faufaa aˈe i te opaniraa i te pihaaraa pape aore ra te haapaariraa i te mau patu o te oire. Ei tiai maitai, ua haaputuputu o ˈna i te nunaa e ua faaitoito ia ratou ma teie mau parau: “Eiaha e mǎtaˈu, eiaha e taiâ i te arii o Asura; . . . e mana rahi hoi to ˈna to tei ati mai ia tatou nei, i to taua feia atoa i ati mai ia ˈna ra: e rima taata tei ia ˈna; ia tatou nei râ, o to tatou Atua ïa o Iehova, ei tauturu ia tatou e ei aro i ta tatou tamaˈi.” Ua puai-mau-hia to ratou faaroo a haamanaˈo ai Hezekia e na Iehova e aro no to ˈna nunaa! A faaroo ai i te reira, “tiaturi maite aˈera te mau [ati Iuda] i te parau a te arii o Iuda ra a Hezekia.” A tapao na e na ‘te parau a Hezekia’ i faaitoito ia ratou. Ua faaite Hezekia, ta ˈna mau hui arii e aito, oia atoa na peropheta Mika e Isaia, e e tiai aravihi ratou mai ta Iehova i tohu na na roto i ta ˈna peropheta.—Par. 2, 32:7, 8; a taio i te Mika 5:5, 6.

Ua itoitohia te nunaa i te mau parau a Hezekia (A hiˈo i te paratarafa 12, 13)

14. Eaha ta Rabasake i parau, e eaha ta te nunaa i rave?

14 Ua puhapa te arii no Asura e ta ˈna nuu faehau i Lakisa, i te pae apatoa tooa o te râ o Ierusalema. Tono atura o ˈna e toru vea i Ierusalema no te parau i te nunaa ia auraro ia ˈna. Ua paraparau ta ˈna afai parau, o Rabasake to ˈna tiaraa iˈoa, i te feia no Ierusalema na roto i te reo Hebera. Ua faaitoito na mua o ˈna i te nunaa ia taiva ia Hezekia e ia auraro i to Asura. Ua haavare o ˈna ia ratou ma te tǎpǔ e afai ia ratou i te hoê fenua au mau. (A taio i Te mau arii 2, 18:31, 32.) Ua faaite atoa Rabasake e mai te mau atua o te mau nunaa tapiri tei ore i paruru i ta ratou feia haamori, eita Iehova e nehenehe e faaora i te mau ati Iuda. Ma te paari, aita te nunaa i tâuˈa i tera mau parau tano ore e haavare. Te na reira atoa nei te mau tavini a Iehova i teie mahana.—A taio i Te mau arii 2, 18:35, 36.

15. Eaha tei titauhia i te feia i Ierusalema, e mea nafea Iehova i te faaoraraa i te oire?

15 Noa ˈtu e ua hepohepo roa te arii, aita oia i ani i te tahi atu nunaa ia tauturu ia ratou. Ua ani râ i ta Iehova tauturu na roto ia Isaia. Ua parau te peropheta ia Hezekia: “E ore [Senakeriba] e tae mai i teie nei oire, e ore ta ˈna ohe e pee mai i reira.” (Arii 2, 19:32) E titauhia ïa i to Ierusalema ia faaitoito noa e ia ore e tuu. E aro Iehova no Iuda. O ta ˈna iho â i rave! “Ua haere ihora te hoê melahi a Iehova i taua rui ra i rapae, ua rave ihora i to te puhapa Asura ra hoê hanere e vau ahuru ma pae i te tausani.” (Arii 2, 19:35) Ua ora mai o Iuda eiaha maoti te ohipa i ravehia e Hezekia no te paruru i te oire, maoti râ te puai o Iehova.

HAAPIIRAA NO TEIE NEI TAU

16. I teie mahana, o vai (a) te feia i Ierusalema (b) “to Asura” (c) na tiai toohitu e na arii toovau?

16 I teie mahana e itehia ˈi te tupuraa rahi o te parau tohu o na tiai toohitu e na arii toovau. Ua arohia to Ierusalema e te nuu o Asura. Fatata roa te nunaa o Iehova i te aro-faahou-hia e to “Asura,” o te tutava i te haamou ia ratou. Te faahiti nei te mau Papai i tera aroraa, oia atoa i te aroraa a ‘Goga no Magoga,’ te aroraa a “te arii no apatoerau” e te aroraa a “te mau arii o te ao nei.” (Ezk. 38:2, 10-13; Dan. 11:40, 44, 45; Apo. 17:14; 19:19) Mea taa ê anei teie mau aroraa? Aita tatou i ite. E nehenehe te Bibilia e faaohipa i te iˈoa taa ê no te hoê noa aroraa. Ia au i te parau tohu a Mika, eaha te nuu ta Iehova e faaohipa no te aro i teie enemi aroha ore, oia hoi to “Asura”? Te hoê nuu maere mau: ‘na tiai toohitu, e na taata arii toovau.’ (Mika 5:5) O vai ratou? O te mau matahiapo o te amuiraa. (Pet. 1, 5:2) I teie mahana, te faaohipa nei Iehova e rave rahi matahiapo taiva ore no te tiai e no te faaitoito i to ˈna nunaa ia aro mai to “Asura.” * Ia au i te parau tohu a Mika “e pau hoi te fenua ra o Asura ia ratou i te ˈoˈe.” Te hoê mauhaa ta ratou e faaohipa ia pau te enemi, o ‘te ˈoˈe ïa a te varua,’ oia hoi te Parau a te Atua.—Kor. 2, 10:4; Eph. 6:17.

17. Eaha na haapiiraa e maha ta te mau matahiapo e nehenehe e huti mai?

17 E nehenehe te mau matahiapo o te taio i teie tumu parau e huti mai i te haapiiraa faufaa i ta tatou i hiˈopoa mai: (1) Te mea faufaa roa ˈˈe te nehenehe e rave no te faaineine ia tatou no te aroraa a “to Asura” e fatata maira, o te haapuairaa ïa i to tatou faaroo i te Atua e te tautururaa i to tatou mau taeae ia na reira atoa. (2) Ia aro mai “to Asura,” ia papu ia tatou e e faaora mai iho â Iehova. (3) I tera taime, e maere paha tatou i te aratairaa ta te faanahonahoraa a Iehova e horoa mai. Ia ineine râ tatou paatoa i te pee i te mau faaueraa atoa e horoahia mai noa ˈtu aita tatou e farii ra i te reira. (4) No te feia e tiaturi ra e na te haapiiraa teitei, te taoˈa materia aore ra te mau faanahonahoraa taata e tauturu ia ratou, teie te taime no te faatano i to outou manaˈo. Ia vai ineine te mau matahiapo i te tauturu i tei ore e tiaturi roa ra ia Iehova.

18. E nafea te haamanaˈoraa i teie faatiaraa e tauturu ai ia tatou?

18 Fatata roa te taime e manaˈo ai vetahi e mea paruparu tatou, mai te mau ati Iuda i Ierusalema i te tau o Hezekia. Ia tupu te reira, e tauturu mai te mau parau a Hezekia ia tapea i te faaroo puai. E haamanaˈo anaˈe e “e rima taata tei [to tatou mau enemi]; ia tatou nei râ, o to tatou Atua ïa o Iehova, ei tauturu ia tatou e ei aro i ta tatou tamaˈi”!—Par. 2, 32:8.

^ I roto i te reo Hebera, e faaohipa-atoa-hia te taˈo hurihia ei “paretenia” i roto i te Isaia 7:14 no te hoê vahine faaipoipo. E nehenehe ïa e faaohipa i tera taˈo no te vahine a Isaia e no te paretenia ati Iuda ra o Maria.

^ I roto i te Bibilia, e pinepine te numera hitu i te faahohoˈa i te taatoaraa. E te numera vau, tei hau atu i te hitu, i te rahi.