Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A auraro i ta Iehova mau tiai mamoe

A auraro i ta Iehova mau tiai mamoe

‘E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou; te faaitoito ra hoi ratou ia outou.’—HEB. 13:17.

1, 2. No te aha Iehova e faaau ai ia ˈna i te hoê tiai mamoe?

 TE FAAAU ra Iehova ia ˈna iho i te hoê tiai mamoe. (Ezk. 34:11-14) Te tauturu maira te reira ia taa mai te aha to Iehova huru. E haapao maitai te hoê tiai mamoe î i te here i ta ˈna nǎnǎ. E aratai o ˈna ia ratou i te mau aua heeuri e i te pape pihaa e e haapao o ˈna i te fanauˈa apî. (Sal. 23:1, 2; Isa. 40:11) E tiai o ˈna i te mamoe i te rui e te ao e e paruru o ˈna ia ratou i te mau animara oviri. (Sam. 1, 17:34, 35; Luka 2:8) E imi o ˈna i te mamoe tei atea ê e e haapao o ˈna i tei pepe.—Ezk. 34:16.

2 Ua taa i te nunaa o Iehova i tahito ra no te aha te Atua i faaau ai ia ˈna iho i te hoê tiai mamoe î i te here. E tiai mamoe e e taata faaapu hoi te rahiraa o ratou. Ua ite ratou e e mea tia ia haapao maitai i te mau mamoe ia oraora maitai ratou. Hoê â huru e te taata, mea faufaa ia arataihia e ia aupuruhia ratou e Iehova. (Mar. 6:34) Aita anaˈe, e mauiui te taata. Eita ratou e ite eaha te mea maitai e te mea ino e eita ratou e paruruhia. E au ratou i “te mamoe fatu ore” o tei purara. (Arii 1, 22:17) Te haapao maitai nei râ Iehova i te mau hinaaro o to ˈna nunaa.

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai?

3 Te taa atoa ra ia tatou e nafea Iehova e au ai i te hoê tiai mamoe i teie mahana. Te haapao noa ra o ˈna i to ˈna nunaa tei au i te mamoe. E nafea o ˈna e aratai ai e e haapao ai i to tatou mau hinaaro i teie mahana? Eaha te rave ia fanaˈo tatou i te anaanatae î i te here o Iehova? Ta tatou ïa e hiˈopoa mai.

TE FAATOROA NEI TE TIAI MAMOE MAITAI I TE TAHI ATU EI TAUTURU

4. E nafea Iesu e aupuru ai i ta Iehova mau mamoe?

4 Ua faatoroa Iehova ia Iesu ei Upoo o te amuiraa Kerisetiano. (Eph. 1:22, 23) Ua riro Iesu, “te tiai mamoe maitai,” mai to ˈna Metua. Te here e te aupuru nei Iesu i te mamoe. Ua horoa atoa o ˈna i to ˈna ora no ratou. (Ioa. 10:11, 15) E haamaitairaa mau â te tusia taraehara o te Mesia no te huitaata! (Mat. 20:28) Aita Iehova e hinaaro ra ia pohe te taata atoa e faaroo ia Iesu, ia roaa râ te ora mure ore!—Ioa. 3:16.

5, 6. (a) O vai ta Iesu i faatoroa no te haapao i ta ˈna mau mamoe? (b) Ia aha te mamoe ia faufaahia ratou i tera faanahoraa? (c) Eaha te tumu matamua e hinaaro ai tatou e auraro i te mau matahiapo?

5 E nafea te mamoe e faaite ai e o Iesu Mesia to ratou Tiai mamoe maitai? Ua na ô Iesu: “E faaroo mai ta ˈu ra mamoe i to ˈu reo . . . ua ite au ia ratou, e e pee mai hoi ratou ia ˈu.” (Ioa. 10:27) E faaroo te mamoe i te reo o te Tiai mamoe maitai ma te pee i ta ˈna aratairaa i roto i te mau tuhaa atoa. Ma te turu atoa i te mau taeae ta ˈna i faatoroa no te tauturu ia ˈna ia haapao i te nǎnǎ. Ua faaite Iesu e e rave atoa ta ˈna mau aposetolo e pǐpǐ i te ohipa ta ˈna i haamata: e “haapii” e e “faaamu” i ta ˈna mau mamoe. (Mat. 28:20; a taio i te Ioane 21:15-17.) I te mea e te parare noa ˈtura te parau apî oaoa, rahi noa ˈtura te taata o te riro mai ei pǐpǐ. Ua faanaho ïa Iesu i te mau Kerisetiano feruriraa paari no te haapao i te amuiraa.—Eph. 4:11, 12.

6 A papai ai Paulo i te mau matahiapo o te amuiraa i Ephesia, ua parau atu o ˈna e na te varua moˈa i faariro ia ratou ei tiai no te faaamu i te amuiraa o te Atua. (Ohi. 20:28) Hoê â huru no te mau matahiapo i teie mahana. E faatoroahia hoi ratou ia au i te mau titauraa Bibilia faaurua. Ma te auraro i te mau matahiapo, te faatura nei tatou ia Iehova e ia Iesu, na Tiai mamoe rahi aˈe. (Luka 10:16) Tera te tumu matamua e hinaaro ai tatou e auraro i te mau matahiapo. Te vai ra te tahi atu tumu o te turai ia tatou ia pee i ta ratou aratairaa.

7. E nafea te mau matahiapo e tauturu ai ia oe ia vai piri noa ia Iehova?

7 Ua niuhia te mau faaitoitoraa e aratairaa a te mau matahiapo i nia i te Bibilia. Eita ratou e parau i to ratou mau taeae e tuahine eaha te rave. (Kor. 2, 1:24) E horoa râ te mau matahiapo i te mau aratairaa Bibilia no te tauturu ia ratou ia rave i te mau faaotiraa maitai, ia vai hoê e ia vai hau noa te amuiraa. (Kor. 1, 14:33, 40) Te haapao ra te mau matahiapo ia tatou ma te tauturu i te melo taitahi o te amuiraa ia vai piri noa ia Iehova. E tauturu oioi ïa ratou i te hoê taeae aore ra tuahine o tei hapa aore ra o te fatata roa i te hapa. (Gal. 6:1, 2; Iuda 22) E tumu maitai anaˈe te reira no te ‘faaroo i to tatou mau aratai,’ e ere anei?—A taio i te Hebera 13:17.

8. E nafea te mau matahiapo e paruru ai i te nǎnǎ a te Atua?

8 Ua papai Paulo, te hoê tiai haapao maitai, i to ˈna mau taeae i Kolosa: “E ara o te riro noa ˈtu outou i te parau paari e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei, mai te â rii a teie nei ao ra, aore i au i ta te Mesia.” (Kol. 2:8) Te tauturu maira teie faaararaa ia ite i te tahi atu tumu maitai e pee ai i te aˈoraa Bibilia a te mau matahiapo. Mea rahi te taata o te hinaaro ra e faaatea ê ia tatou ia Iehova. Te paruru nei râ te mau matahiapo i te nǎnǎ. Ua faaara te aposetolo Petero e e tutava te mau “peropheta haavare” e “orometua haavare” i te turai “i te feia papu ore” ia hara. (Pet. 2, 2:1, 14) I teie mahana, e horoa te mau matahiapo i te hoê â faaararaa ia titauhia. Ua ite teie mau Kerisetiano feruriraa paari i te oraraa. Hou a riro ai ei matahiapo, ua faaite ratou e ua taa maitai ia ratou te mau Papai e e nehenehe ta ratou e haapii i te parau mau Bibilia ia vetahi ê. (Tim. 1, 3:2; Tito 1:9) E tauturu atu to ratou huru feruriraa paari, manaˈo aifaito e paari niuhia i nia i te Bibilia ia aratai maitai i te nǎnǎ.

Mai te hoê tiai mamoe e paruru ra i ta ˈna nǎnǎ, te paruru nei te mau matahiapo i te mau mamoe ta ratou e haapao ra (A hiˈo i te paratarafa 8)

TE FAAAMU E TE PARURU RA TE TIAI MAMOE MAITAI I TE MAMOE

9. E nafea Iesu e aratai e e faaamu ai i te amuiraa Kerisetiano?

9 Te faaohipa ra Iehova i ta ˈna faanahonahoraa no te haapii e te aratai i te mau taeae e tuahine na te ao. E itehia te rahiraa o te mau aˈoraa Bibilia i roto i ta tatou mau papai. E horoa atoa te faanahonahoraa i te aratairaa i te mau matahiapo maoti te rata aore ra te mau tiaau ratere. E fanaˈo ïa te mamoe i te aratairaa papu.

10. Eaha te hopoia a te mau tiai mamoe pae varua ia atea ê to ratou mau hoa Kerisetiano i te nǎnǎ?

10 Na te mau matahiapo te hopoia e paruru e e aupuru i te nǎnǎ. E haapao iho â râ ratou i te mau Kerisetiano faaroo paruparu aore ra o tei rave i te hara rahi. (A taio i te Iakobo 5:14, 15.) Ua atea ê paha vetahi o ratou i te nǎnǎ e ua faaea i te tavini i te Atua. Ia aha te hoê matahiapo haapao maitai? E tutava o ˈna i te imi i te mamoe taitahi tei moe a faaitoito atu ai ia hoˈi mai i roto i te amuiraa. Ua faataa Iesu: “Oia atoa to outou Metua i te ao ra, aore ïa i hinaaro e ia moe te hoê i teie nei mau taata rii.”—Mat. 18:12-14.

A AURARO NOA ˈTU TO RATOU HURU TIA ORE

11. No te aha mea fifi ai no vetahi ia pee i ta te mau matahiapo aratairaa?

11 E Tiai mamoe tia roa Iehova e Iesu. Area te mau tiai mamoe taata ta raua e faaohipa ra no te haapao i te amuiraa, eita roa ˈtu. No reira mea fifi ai no vetahi ia pee i te aratairaa a te mau matahiapo. E na ô paha ratou: ‘E taata tia ore ratou mai ia tatou. No te aha e faaroo ai i ta ratou aˈoraa?’ Parau mau, mea tia ore te mau matahiapo. Eiaha râ tatou e hiˈo noa i ta ratou mau hapa e to ratou mau paruparu.

12, 13. (a) I tahito ra, eaha te mau hape ta vetahi mau tavini faatoroahia e Iehova i rave? (b) No te aha i papaihia ˈi ta ratou mau hape i roto i te Bibilia?

12 Te faaite ra te Bibilia ma te huna ore i te mau hape a te feia ta Iehova i faaohipa na no te aratai i to ˈna nunaa i tahito ra. Ei hiˈoraa, ua faatavaihia Davida ei arii o Iseraela. Ua hema râ oia e ua faaturi i te hoê vahine a haapohe atu ai i ta ˈna tane. (Sam. 2, 12:7-9) A hiˈo atoa na ia Petero. Noa ˈtu e e hopoia rahi ta ˈna i roto i te amuiraa Kerisetiano, e hara rahi ta ˈna i rave. (Mat. 16:18, 19; Ioa. 13:38; 18:27; Gal. 2:11-14) Mai ia Adamu raua Eva mai â, o Iesu anaˈe te taata tia roa e aita ˈtu.

13 No te aha Iehova i haapapai ai i roto i te Bibilia te mau hape o ta ˈna mau tavini faatoroahia? Te tahi tumu, no te faaite ïa e e nehenehe o ˈna e faaohipa i te taata tia ore no te aratai i to ˈna nunaa. E ua na reira noa o ˈna. Eiaha ïa te huru tia ore o te mau matahiapo ia riro ei otoheraa no te amuamu ia ratou aore ra no te tâua ore i to ratou tiaraa. Te titau maira Iehova ia faatura e ia auraro i tera mau taeae.—A taio i te Exodo 16:2, 8.

14, 15. (a) Mea nafea Iehova i te horoaraa i te mau faaueraa i to ˈna nunaa i tahito ra? (b) Eaha ta te reira e haapii maira?

14 Mea faufaa roa ia auraro i te mau matahiapo. A feruri na mea nafea Iehova i te paraparauraa i to ˈna nunaa i tahito ra i te taime fifi. A faarue ai Iseraela ia Aiphiti, ua faaohipa te Atua ia Mose e Aarona no te horoa i te faaueraa. No te ora ˈtu i te ahururaa o te ati, e mea tia ia auraro ratou i te mau faaueraa. Oia hoi e faaineine i te hoê maa taa ê, e tupai i te hoê pinia mamoe a parai atu ai i to ˈna toto i nia i te mau pou e te mau tea uputa o to ratou mau fare. Aita te Atua i paraparau roa ˈtu i te nunaa mai te raˈi mai. E mea tia ia faaroo ratou i te feia paari o Iseraela o tei fanaˈo i te aratairaa taa maitai no ǒ mai ia Mose. (Exo. 12:1-7, 21-23, 29) Ua faaohipa Iehova ia Mose e te feia paari o Iseraela no te aratai i to ˈna nunaa. I teie mahana, te faaohipa ra Iehova i te mau matahiapo no te na reira.

15 E manaˈo paha oe i te faatiaraa Bibilia e rave rahi i reira Iehova i te horoaraa i te mau faaueraa faaora na roto i te taata aore ra te melahi. I tera mau tupuraa, ua faaoti te Atua e horoa ia vetahi ê te tiaraa e paraparau ma to ˈna iˈoa e e faaite i to ˈna nunaa i tei titauhia ia rave i te taime atâta mau. Eita anei ïa Iehova e na reira atoa i Aramagedo? Ia ara te mau matahiapo o te tia ˈtu no Iehova aore ra no ta ˈna faanahonahoraa i teie mahana. Eiaha roa ˈtu ratou ia na nia ˈtu i te tiaraa tei horoahia ˈtu.

‘HOÊ NǍNǍ, HOÊ TIAI’

16. Ia faaroo tatou i teihea “reo”?

16 ‘Hoê nǎnǎ’ te nunaa o Iehova i raro aˈe ‘hoê tiai,’ Iesu Mesia. (Ioa. 10:16) Ua faaite Iesu e tei pihai iho o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ “e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Mat. 28:20) Ei Arii i te raˈi, tei to ˈna ra rima te mau tupuraa atoa o te aratai i te haamouraa o te ao a Satani. E nafea tatou e vai hoê noa ˈi e e paruruhia ˈi i roto i ta te Atua faanahonahoraa? Te pahono ra te Bibilia: “E na to outou tariˈa e faaroo i te hoê reo i muri mai ia outou, i te na ôraa e, Teie te eˈa: e na reira i te haere.” Teie “reo,” o ta Iehova ïa e haapii maira i roto i te Bibilia e ta raua Iesu e parau maira na roto i te mau tiai ta raua i faatoroa.—A taio i te Isaia 30:21; Apokalupo 3:22.

Te hinaaro nei te mau matahiapo e paruru i te mau utuafare hoê anaˈe metua i te mau amuimuiraa iino (A hiˈo i te paratarafa 17, 18)

17, 18. (a) Eaha te fifi atâta mau no te nǎnǎ, e ua papu tatou i te aha? (b) Eaha ta tatou e haapii mai i to muri iho tumu parau?

17 Ia au i te Bibilia, ‘te hahaere nei Satani mai te liona uuru ra i te imiraa i te taata e pau ia ˈna.’ (Pet. 1, 5:8) Mai te hoê animara taehae tei poia, te tamoemoe nei oia i te nǎnǎ e te tiai ra i te taime tano no te haru i te mamoe paruparu aore ra o tei atea ê i te nǎnǎ. Tera ïa te tahi tumu no te vai piri noa i te amuiraa e ia Iehova, to tatou tiai e tiaau. (Pet. 1, 2:25) No nia i te feia e ora mai i te ati rahi, te parau ra te Apokalupo 7:17: “Na te Arenio [Iesu] . . . e faaamu ia ratou, e e aratai hoi ia ratou i te mau pape ora pihaa ra; e na te Atua e horoi hua i to ratou roimata.” Auê ïa parau fafau faahiahia mau!

18 Ua hiˈopoa mai tatou i te hopoia faufaa roa a te mau matahiapo Kerisetiano ei tiai pae varua. Mea faufaa ïa ia ui: E nafea teie mau taeae faatoroahia e ite ai e te haapao maitai nei ratou i ta Iesu mau mamoe? E pahonohia teie uiraa i to muri nei tumu parau.