Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mea faufaa mau anei ia tâuˈa i te Atua?

Mea faufaa mau anei ia tâuˈa i te Atua?

“Mea au iho â anei te oraraa aita anaˈe te Atua? E mirioni taata tei pahono e.” Tera ta te hoê pǔpǔ taata e ore e tiaturi ra i te Atua i papai. I te fenua e rave rahi, te rahi noa ˈtu ra te manaˈo ra e eita te taata e faufaahia ia tâuˈa i te Atua.

I te tahi aˈe pae, noa ˈtu e e parau e rave rahi e te tiaturi ra ratou i te Atua, aita ratou e tâuˈa ia ˈna a rave ai i te faaotiraa. Ua na ô Salvatore Fisichella, te tahi epikopo Katolika, i te taata o ta ˈna paroita: “E au to tatou oraraa i to te feia e ore e tiaturi ra i te Atua. Ia hiˈo mai te taata, eita ratou e parau e e Kerisetiano tatou i teie mahana.”

No te rahi o ta ratou ohipa, eita vetahi e manaˈo i te Atua. No ratou, i te mea e mea atea oia e eita te taata e nehenehe e haafatata ˈtu, eita ïa e tia ia ˈna ia haamaitai i to ratou oraraa. Te mea maere râ, ia peapea aore ra ia hinaaro ratou i te tahi mea, e imi ïa tera mau taata i te Atua. I te taime fifi, i reira noa ïa ratou e pure ai.

No vetahi atoa, e mea faufaa ore ta te haapaoraa e haapii. Te mea papu, mea rahi o te ore e faaohipa ra i te reira. Ei hiˈoraa, i Heremani, e 76 Katolika i nia i te hanere o te farii nei e e nehenehe ta te hoê tane e faaea i te vahine hou i te faaipoiporaa. E ere râ tera ta ta ratou haapaoraa, oia atoa ta te Bibilia e haapii ra. (Korinetia 1, 6:18; Hebera 13:4) E ere râ o te mau Katolika anaˈe mai tera. Ma te peapea, te parau nei e rave rahi tia faaroo e e au te haerea o te taata o ta ratou haapaoraa i to “te feia e ore e tiaturi i te Atua.”

E hiti mai iho â ïa te uiraa: Mea faufaa mau anei ia tâuˈa i te Atua? E ere no teie nei tera uiraa. Ua faahiti-ê-na-hia te reira i te mau api matamua o te Bibilia. No te pahono, e hiˈopoa anaˈe te tahi parau faaitehia i roto i te buka Genese.