Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Xi naquiiñeʼ gúniluʼ ora gatiʼ xheelaluʼ

Xi naquiiñeʼ gúniluʼ ora gatiʼ xheelaluʼ

BIBLIA na: «Naquiiñe ganaxhii hombre xheela casi nadxii laca laa». Ne laaca ruzeeteni naquiiñeʼ guni respetar guiráʼ gunaa «xheelaʼ». Guirópacabe naquiiñeʼ gúnicabe ni maca nexheʼ guni binni lu xquendaxheelaʼ ne zacá gueeda gácacabe casi «ti beela si» (Efes. 5:33; Gén. 2:23, 24). Ra zidiʼdiʼ tiempu, raca xquendaxheelacabe jma naguidxi purtiʼ nuucabe tobi si ne nadxiisaacabe. Ne cásica riliibilisaa xcu chupa yaga ni zuhuaa ti lugar si ra zidiʼdiʼ tiempu la? zacaca nga rizaaca né ca sentimientu stiʼ ti guendaxheelaʼ ni nabani nayecheʼ.

Peru xi rizaaca ora gatiʼ tobi de laacabe yaʼ. Dxi nabani guirópacabe la? guirutiʼ ñanda nuxheleʼ laacabe peru yanna maʼ bixheleʼ guendaguti laacabe. Cani guiaana viuda o viudu, nabé naná yuubaʼ ridíʼdicaʼ, runi sentircaʼ nuucaʼ stúbicaʼ ne zándaca dede ridxiichicaʼ o rugaanicaʼ donda íquecaʼ pur guti xheelacaʼ. Daniela, ti gunaa ni bibaniné xheelaʼ cincuenta y ocho iza, binibiáʼ stale binni ni gutiʼ xheelaʼ. * Peru dxi gutiʼ xheelabe guniʼbe: «Yánnaruʼ rudieeʼ cuenta qué ñeneʼ chaahueʼ diáʼ xi runi sentir ti binni ora gatiʼ xheelaʼ. Zuni sentir binni ni óraruʼ guizaaca ni lu xquendanabani».

TI YUUBAʼ NI RULUÍʼ QUÉ ZADIʼDIʼ

Caadxi de ca binni ni ruundaʼ de tema riʼ nacaʼ nabé feu estrés ni rapa binni ora gatiʼ xheelaʼ. Zacaca riníʼ ique stale viudu ne viuda. Guzéʼtenu de Mili, ti gunaa bibaniné xheelaʼ veinticinco iza, laa guníʼ runi sentir biaana casi «ti binni nachiitaʼ ñee» neca maʼ xadxí de guti xheelaʼ.

Susan guníʼ ique sicaríʼ: «ca viuda ni ruunaʼ pur guti xheelacaʼ neca maʼ gudiʼdiʼ stale iza la? maʼ rúnisicaʼ laacaʼ». Peru guti xheelabe dxi maʼ zinécabe treinta y ocho iza de bichaganácabe. Ne neca maʼ gudiʼdiʼ jma de gande iza de guti xheelabe guniʼbe sicaríʼ: «Guiráʼ dxi rietenalaʼdxeʼ laabe». Ne laaca ruunabe gatigá purtiʼ nabé ribánabe xheelabe.

Biblia ruzeeteʼ nabé naná yuubaʼ rapa binni ora gatiʼ xheelaʼ ne rindaa para tiidiʼ ni. Ora gutiʼ Sara, nabé biinaʼ Abrahán, xheelabe, dede gucuaalaʼdxiʼ (Gén. 23:1, 2). Neca runi crebe ziasa ca gueʼtuʼ, peru nabé naná yuubaʼ gúpabe dxi gutiʼ xheelabe ni nadxiibe (Heb. 11:17-19). Jacob laaca guti xheelaʼ, Raquel, ne laaca qué nusiaandagabe laa purtiʼ nabé gunnaxhiibe laa. Ne gatigá rábibe ca xiiñibe ximodo guca gunaa ni gunnaxhiibe que (Gén. 44:27; 48:7).

Xi rusiidiʼ ca ejemplu zeeda lu Biblia riʼ laanu. Rusiidicani laanu rindaa para tiidiʼ yuubaʼ stiʼ cani gutiʼ xheelaʼ. Nga runi, cadi jneza guníʼ íquenu nabé nadá ca binni ni ruunaʼ o cani riuu triste pur guti xheelaʼ, sínuque zacá nga runi sentir binni ora gatiʼ tuuxa ni guizáʼ nadxii. Zándaca caquiiñecabe guiénenu ni cayuni sentírcabe ne gacanenu laacabe neca maʼ gudiʼdiʼ stale tiempu.

CADI GUICÁ ÍQUELUʼ NI GUIZAACA STI DXI

Ora guiaana binni viudu o viuda la? ruchaa xquendanabani ne maʼ qué ribani diʼ cásica bibani ante guichaganáʼ. Ra tiidiʼ iza riziidiʼ ti hombre ximodo quixhedxí ladxidóʼ xheelaʼ ne uguu gana laabe ora nuube triste ne ora qué gaca xiixa ni gudixhe íquebe. Peru pa gatiʼ xheelaʼ ti gunaa la? ziuu triste purtiʼ maʼ qué zanda gannaxhii binni ca laa ne quixhedxí ladxidóʼ. Ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ laaca riziidiʼ ximodo gusiecheʼ xheelaʼ ne racané laabe para cadi chuʼbe xizaa. Guirutiʼ zanda guinaaze náʼ ti hombre cásica rinaaze xheelaʼ náʼ ne gabi laa diidxaʼ ni quixhedxí ladxidóʼ casi rabi xheelaʼ laa, ne guizaalaʼdxiʼ ni caquiiñeʼ ne ni riuulaʼdxiʼ. Pa gatiʼ xheelaʼ ti hombre la? runi sentir nuu stubi. Nga runi, cani guiaana viudu o viuda riuucaʼ xizaa ne ridxíbicaʼ xi guizaaca despué. Xi conseju zeeda lu Biblia zanda gacané laacabe cadi chúʼcabe xizaa ne gatadxí ladxidóʼcabe ya.

Zanda gacané Dios lii para cadi guicá íqueluʼ ni guizaaca sti dxi

«Cadi chuʼ tu xizaa de ni chi gaca ixíʼ, purti ixí ru nga guʼya tu xi gacaʼ. Lagucaa ique si de ni naquiiñe tu yanadxí.» (Mat. 6:34.) Ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús riʼ jma riquiiñeʼ cani ora cuyubi binni ni guibaniné, peru laaca huayacanécani stale binni ora gatiʼ tuuxa ni nadxii. Gudiʼdiʼ si chupa chonna beeu despué de guti xheelaʼ Charles bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Dede yanna ribanaʼ Monique, ne nuu biaje nabé riuaaʼ triste. Peru nannaʼ zacá runi sentir binni ora gatiʼ xheelaʼ, ne ra tiidiʼ tiempu zadiʼdiʼ yuubaʼ ca».

Despué de guti xheelaʼ Charles gupa xidé biʼniʼ huantar chuʼ stubi. Xi bíʼnibe para biʼniʼ huantarbe yaʼ. Laabe guniʼbe: «Racané Jiobá naa cadi guicá iqueʼ ni guizaaca sti dxi». Qué nusidxaga diʼ yuubaʼ que Charles. Neca cadi nagueenda gudiʼdiʼ yuubaʼ ni cayuni sentirbe, peru qué nunduuxeʼ ni laabe. Pa guti xheelaluʼ, cadi guicá íqueluʼ xi guizaaca despué purtiʼ qué gánnaluʼ xi guiráʼ cosa galán guizaaca sti dxi.

Cadi maca diʼ gudixhe Jiobá gatiʼ binni, sínuque laani nga «xhiiña binidxabaʼ» (1 Juan 3:8; Rom. 6:23). Ruchibi Binidxabaʼ binni ne rucaabe laacaʼ guiníʼ íquecaʼ maʼ gastiʼ zanda gaca ora maʼ guti ti binni (Heb. 2:14, 15). Riuuláʼdxibe gúʼyabe binni guiníʼ ique maʼ gastiʼ zanda guni ne qué ziuu dxi guibani nayecheʼ ne galán yanna, nin ndaaniʼ guidxilayú cubi ni maʼ bizabiruaa Dios. Nga runi, yuubaʼ ni cayuni sentirluʼ nuuni pur donda bisaanané Adán laanu ne purtiʼ laani nga ni racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ gaca (Rom. 5:12). Zuni chaahuiʼ Jiobá guiráʼ ra bininá Binidxabaʼ ne zabeebe guendaguti, laani nga ni riquiiñeʼ Binidxabaʼ para guniná binni. Lade ca binni ni maʼ qué ridxibi gatiʼ nuu stale de cani maʼ guti xheelaʼ, cásica lii.

Rihuinni dxíchica zuchaa modo guibani binni ndaaniʼ Guidxilayú riʼ ora maʼ guiasa ca binni ni maʼ guti. Guníʼ ique si xi guni sentir bixhoze binni, bixhozebiidaʼ ne xcaadxi binnilidxi ora maʼ guiásacaʼ ne chaahuidugá guirácabe juntu gácacabe binni ni qué gapa donda. Zaree guiráʼ yuubaʼ rapa binni ora maʼ nagola. Zándaca zaziidiʼ cani nahuiiniʼ gúʼyacaʼ cani huaniisi gadxé modo ne cadi casi modo ruuyacabe laacaʼ yanna. Cani maʼ bizéʼtenu ca nga ca cosa sicarú ni zuuyaʼ binni gaca.

Stale binni rinabadiidxaʼ xi zazaaca ora guiasa ca gueʼtuʼ, casi nuu de laacabe na xi guizaaca né ca binni ni biaana viudu ne viuda stale biaje. Ca saduceu bizeetecaʼ de ti gunaa ni gutiʼ primé xheelaʼ, zaqueca guiropa que ne xcaadxi hombre ni bichaganabe despué (Luc. 20:27-33). Tu tobi de laacabe zaca xheelaʼ gunaa riʼ ora guiásacabe de lade gueʼtuʼ yaʼ. Qué gánnadinu ni ne qué zabeendunu gastiʼ pa guiníʼ íquenu xi guizaaca de laacabe ne gunaa que. Ni naquiiñeʼ gúninu nga gusaananu ni lu náʼ Jiobá. Ne naquiiñeʼ gánnanu ndiʼ: guiráʼ cosa ni naguixhe ique Jiobá guni la? galán cani, ziuuláʼdxinu cani ne qué zuchibi cani laanu.

RATADXÍ LADXIDOʼNO GÁNNANU ZIASA CANI MAʼ GUTI

Tobi de cani rusiidiʼ Biblia ne qué raca nagana para laanu guiénenu nga ziasa ca binni ni nadxiinu de lade gueʼtuʼ. Ca historia ruzeeteʼ Biblia ra biasa binni de lade gueʼtuʼ racanécani laanu guni crenu «zadxiña dxi guna diaga irá cani nuu ndaani baʼ stidxi [Jesús] ne zaree caʼ» (Juan 5:28, 29). Nabé nayecheʼ zuni sentir binni ora guidxaagalú cani guiasa de lade gueʼtuʼ. Peru laaca qué zanda diʼ guxuíʼlunu pabiáʼ nayecheʼ zuni sentir ca binni ni guibani sti biaje.

Dxi guiasa ca gueʼtuʼ ca guizáʼ nayecheʼ ziuu binni guidxilayú. Stale millón de binni ni gutiʼ zabánicaʼ sti biaje (Mar. 5:39-42; Apoc. 20:13). Ora guiníʼ íquenu milagru naroʼbaʼ ni chiguni Jiobá ra guindisaʼ ca binni ni maʼ guti, ratadxí ladxidoʼno pa maʼ guti binni ni nadxiinu.

Ñee ziuuruʼ binni triste ora guiasa guiráʼ ca gueʼtuʼ la? Biblia na coʼ. Lu Isaías 25:8 rieeteʼ ca diidxaʼ riʼ: «Dxandipeʼ zabi [Jiobá] guendaguti ne maʼ qué ziuuruʼ ni». Ne ora gaca nga zaree guiráʼ yuubaʼ ni runiná binni ora gatiʼ tuuxa ni nadxii, purtiʼ Biblia cuzeeteruʼ: «Ne Jiobá, Señor Ni Jma Nandxóʼ, zuchaa nisa rieeteʼ lú guiráʼ binni». Pa nuuluʼ triste yanna pur guti xheelaluʼ la? ziuuluʼ nayecheʼ ora gánnaluʼ ziasa cani maʼ guti.

Nin ti binni qué zanda guiene chaahuiʼ xi guiráʼ chiguni Jiobá lu guidxilayú cubi, peru laapebe caniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Cásica jma nasoo guibáʼ que guidxilayú zacaca nga jma nasoo ca neza stinneʼ de ca neza stitu, ne cani riníʼ iqueʼ de cani riníʼ íquetu» (Is. 55:9). Jesús guníʼ zadxiña dxi ziasa cani maʼ guti, nga runi, zanda guni crenu ni maʼ guníʼ Jiobá cásica biʼniʼ cré Abrahán laabe. Ni naquiiñeʼ guni guiráʼ xpinni Cristu yanna nga guzuubacaʼ stiidxaʼ Dios; zacá zanda guibáninu «ndaani guidxilayú cubi» né ca binni ni guiasa de lade gueʼtuʼ (Luc. 20:35).

NI RIGUIXHEDXÍ LADXIDOʼNO

Lugar de chuʼnu xizaa pur guti binnilídxinu la? jma galán guiníʼ íquenu guiráʼ cosa sicarú chiguni Dios. Para binni maʼ gastiʼ zanda gacaʼ ora maʼ guti tuuxa, peru Jiobá maʼ bidii stiidxaʼ zudii laanu ti cosa nabé galán. Nécapeʼ qué gánnanu ximodo zudiibe guiráʼ ni caquiiñenu ne guiráʼ ni riuuláʼdxinu, zanda guni crenu zúnibe ni. Apóstol Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Pa cayuuya binni ni cabeza la? cadi dxandí cabeza ru ni. Ribeza xa cabe ni maca cayuuya cabe. Peru pa cá lú nu ni caʼru iduʼya nu la? qué zaxhacalaʼdxi nu de cueza nu ni» (Rom. 8:24, 25). Zanda guni huantarluʼ yuubaʼ ni cadíʼdiluʼ ca pa guni creluʼ ni maʼ bizabiruaa Dios guni. Ne pa guni huantarluʼ la? «zudii [Jiobá] lii guiráʼ ni guinabaʼ ladxidoʼloʼ». Laabe zudiibe «guiráʼ ni racalaʼdxiʼ cani nabani» (Sal. 37:4; 145:16; Luc. 21:19).

Biʼniʼ cré zadxiña dxi guibáninu nayecheʼ casi maca guníʼ Dios

Dxi mayaca gatiʼ Jesús, nabé guyuu ca apóstol stibe triste. Laabe gudixhedxibe ladxidoʼcaʼ né ca diidxaʼ riʼ: «Cadi chuʼ yuuba ladxidóʼ to. Laguni cre Dios, ne laca laguni cre naa». Ne laaca gúdxibe laacaʼ: «Qué zusaana laatu casi bizabi sínuque zenda ruaʼ ra nuu tu» (Juan 14:1-4, 18, 27). Ca diidxaʼ ni guniʼbe ca huayacané cani ca xpínnibe ni bibí para cheʼ guibáʼ guni huantarcaʼ ne cuézacaʼ gaca ni gudixhe íquebe gúnibe. Zacaca nga naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu ni cabeza guʼyaʼ ca binni ni nadxii ora guibánicaʼ sti biaje. Jiobá ne Xiiñiʼ qué zusaana laacabe casi bizabi. ¡Zanda guni crenu zúnibe ni maʼ guniʼbe!

^ Bidxaa lácabe.