Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CA TEMA NI ZEEDA LU CA PRIMÉ YAZA

Guerra ni bichaa xquendanabani binni

Guerra ni bichaa xquendanabani binni

Raca ti gayuaa iza biree millón de hombrehuiiniʼ ra lídxicaʼ yetíndecaʼ lu guerra né stale gana pur xquídxicaʼ. Lu iza 1914, bicaa ti soldadu de Estados Unidos ca diidxaʼ riʼ: «Guizáʼ nayecheʼ cayuneʼ sentir purtiʼ nabé sicarú ca dxi zedadxiña riʼ».

Peru qué nindaa guyuucabe triste. Guirutiʼ tu niníʼ ique pa ñaana ca soldadu que stale iza Bélgica ne Francia. Modo gudíndecabe que gulee lácabe ni la Gran Guerra, ne yanna runibiáʼ binni ni casi Primera Guerra Mundial.

Dxandíʼ nabé naroʼbaʼ guerra que purtiʼ stale binni guti, ne lu ti cálculo ni bíʼnicabe bihuinni guti biaʼ chii millón de binni luni ne gande millón de binni biniti ti ndaa xcuerpu. Laaca naroʼbaʼ guerra que purtiʼ guyuu stale cosa ni qué ñaca jneza. Lu guidubi naca Guidxilayú gudinde ca guidxi ca, ne gastiʼ ñanda ñuni ca políticu de Europa para nucueezacaʼ laacabe. Ne ni jma feu nga dede yanna rihuinni pabiáʼ bininá la Gran Guerra que binni ne bichaani modo nabánicaʼ.

CANI BICAA BINNI MAʼ CADI GUNI CRÉ CA XAÍQUE STICAʼ

Bizulú Primera Guerra Mundial purtiʼ bicheecabe lu cani gudixhe íquecabe gúnicabe. Lu verano stiʼ iza 1914 gudixhe ique ca xaíque stiʼ ca guidxi nuu Europa gúnicaʼ stale cosa ne qué niníʼ íquecaʼ xi guiráʼ zazaacacaʼ, ngue runi beeda gácacabe casi cani riasa xcaandaʼ ne sin gudiicaʼ cuenta rirenda ñeecaʼ ne racanacaʼ.

Chupa chonna semana despué de biiticabe ti archiduque de Austria bizulú guyuu ca guidxi nuu Europa lu ti guerra ni cadi cabézacabe gaca. Bizulú si guerra que gunabadiidxacabe ti canciller de Alemania: «Xi guca pue», dede naguunduʼ bicábibe: «Galán pa ñannaʼ xi guca».

Qué lica niníʼ ique ca xaíque yuʼduʼ que pa nuzulú binni nidinde pur cani gudixhe íquecaʼ gacaʼ. Ne qué nindaa, ndaaniʼ ca barranca que bidii ca soldadu que cuenta qué ñuni ca políticu que ni gúdxicaʼ laacabe, bisiguii ca xaíque yuʼduʼ laacabe ne bidxiideche ca general que laacabe. Xiñee yaʼ.

Bidii ca soldadu que cuenta qué ñuni ca políticu que ni gúdxicaʼ laacabe, bisiguii ca xaíque yuʼduʼ laacabe ne bidxiideche ca general que laacabe

Ca políticu que guniʼcaʼ zacané guerra que guibani binni jma galán. Sicaríʼ guníʼ ti canciller de Alemania: «Cadíndenu para ganda gúninu dxiiñaʼ sin chuʼ tu gucaalú laanu, ne para cadi guiniti ca costumbre ni maʼ xadxí nápanu». Presidente de Estados Unidos Woodrow Wilson guníʼ caadxi diidxaʼ para quixhedxí ladxidóʼ binni ne nabé biquiiñeʼ binni cani, guniʼbe zacané guendaridinde que ti «maʼ lu guidubi Guidxilayú cuí binni tu guni mandar laacaʼ». Ne ndaaniʼ guidxi Gran Bretaña biʼniʼ cré binni zunduuxeʼ guerra que guiráʼ guerra. ¡Cadi jneza modo guníʼ íquecabe!

Ca xaíque yuʼduʼ que né gana gucanecaʼ para cheʼ binni lu guerra. Sicaríʼ bizeeteʼ ti libru: «Ca binni rusiidiʼ stiidxaʼ Dios nga cani bicaa binni cheʼ lu guerra. Cásica gudinde guiráʼ binni lu guidubi naca Guidxilayú zaqueca gucananaláʼdxisaa guiracaʼ» (The Columbia History of the World). Ne lugar de ñacanécabe binni para cadi gacananaladxisaa laga bicaacabe laacaʼ gacananaláʼdxicaʼ jma. Sti libru ni láʼ La historia del cristianismo bizeeteʼ ca diidxaʼ riʼ: «Gastiʼ ñanda ñuni ca xaíque yuʼduʼ, ne stale de laacaʼ qué ninacaʼ ñúnicaʼ ni na Dios, lugar de ngue laga jma bisisácacaʼ xquídxicaʼ. Stale de laacabe biyubi guni ni qué iganna ne para laacabe gastiʼ naca gaca binni xpinni Cristu ne tinde pur xquidxi. Ca soldadu de guiráʼ religión ni nacaʼ xpinni Cristu laacaʼ, gúdxicabe laacaʼ chiguutisaacaʼ laacaʼ pur Salvador sticaʼ».

Ca general que guniʼcaʼ nagueenda zuni ganarcaʼ peru qué ñaca ni zaqué. Nin qué nindaa, biitisaa ca ejércitu que laacaʼ, ne ti historiador na bidxaagalú millón de laacabe ti yuubaʼ «ni jma bininá xcuerpu binni ne ladxidóʼ». Neca guti stale binni lu guerra que biseendaruʼ ca general que soldadu sticaʼ ra nuu ca leʼ de alambre ne ra caxidxi ca metralleta que. Ngue runi stale soldadu maʼ qué niná ñé lu guerra.

Xi bizaaca binni pur guerra que yaʼ. Ti libru ni cusiene de historia bizeeteʼ ca diidxaʼ guníʼ ti soldadu guyé lu guerra: «Guerra que [...] bininá xquendabiaaniʼ binni ne bichaani xpiaʼcaʼ». Ngue runi, binitilú stale imperiu ne dxi guca guerra que bizulú ti siglu ra nabé gutiʼ binni. Dede dxiqué maʼ ora tiica si runi binni revolución ne rúnicaʼ xcaadxi cosa para gusihuínnicaʼ cadi cayuuláʼdxicaʼ ni cayuni gobiernu sticaʼ.

Xiñee bizaaca stale cosa ni cadi jneza lu guidubi naca Guidxilayú despué de guca guerra que yaʼ. Ñee málasi bizaaca guiráʼ nga la? Ñee zánnanu xi zazaaca despué ora guicábinu cani gunabadiidxanu ca la?