Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¡Gusisácanu Cristu, Rey ni jma nandxóʼ!

¡Gusisácanu Cristu, Rey ni jma nandxóʼ!

«Né guendarisaca stiluʼ cadi guiaanadxiluʼ dede ra guni ganarluʼ.» (SAL. 45:4)

1, 2. Xiñee nabé risaca para laanu cani rieeteʼ lu Salmo 45.

LU SALMO 45 rieeteʼ de ti Rey dxiʼbaʼ ti maniʼ ne cayuuyaʼ guihuinni gunáʼ nga ni dxandíʼ ne cayuuyaʼ gaca ni jneza. Despué de gunitilube ca xhenemígube, zachaganabe ti gunaa sicarú, ne qué ziuu dxi gusiaandaʼ binni laabe ne qué zusaana de gusisácacabe laabe. Ndiʼ nga chupa chonna de cani rieeteʼ lu Salmo riʼ.

2 Peru cani rieeteʼ lu Salmo 45, cadi naca si ni ti historia sicarú ni galán modo biluxe. Nabé risaca guiráʼ ni ruzeeteʼ ni para laanu yanna ne modo guibáninu despué. Nga runi, guiduʼndaʼ chaahuinu cani ruzeeteʼ Salmo riʼ.

«CADI NUUDXÍ LADXIDUÁʼ PUR TI COSA NABÉ SICARÚ»

3, 4. 1) Xii nga «ti cosa nabé sicarú» ne risaca para laanu, ne xi rucaani laanu gúninu. 2) Xi rininu de ti Rey ora maʼ canagucheechenu diidxaʼ. 3) Pora nga reeda gaca lúdxinu casi «pluma stiʼ ti hombre ni nabé nanna gucaa».

3 Biblia na: «Cadi nuudxí ladxiduáʼ pur ti cosa nabé sicarú. Caniéʼ: “Lu ca canción stinneʼ ruzeeteʼ de ti rey”. Gaca ludxeʼ casi ti pluma stiʼ ti hombre ni nabé nanna gucaa» (Salmo 45:1). Nabé nayecheʼ nuu salmista que pur «ti cosa nabé sicarú», ne dede «cadi nuudxí» ladxidóʼ. Nuube zaqué pur ti rey. Ca diidxaʼ «cadi nuudxí» zeeda ni de ti diidxaʼ hebreu ni riníʼ «candaabiʼ». Ngue runi, nuu salmista riʼ nayecheʼ pur rey que dede ruluíʼ candaabiʼ ladxidóʼ ne beeda gaca lúdxibe casi «pluma stiʼ ti hombre ni nabé nanna gucaa».

4 Yanna, laanu yaʼ. Ca diidxaʼ nacubi ne galán ni rininu de Reinu stiʼ Dios nácacani «ti cosa nabé sicarú» ni ruchá tipa ladxidoʼno. Dede lu iza 1914 beeda gaca ca diidxaʼ rininu de Reinu stiʼ Dios ti cosa nabé sicarú, purtiʼ cadi nácani ti gobiernu ni chiguni mandar despué, sínuque dede lu iza 1914 maʼ cayuni mandar ni guibáʼ. Ne laani nga ca diidxaʼ sicarú ni rininu lu «idubi naca guidxilayú para ganna irá xixé guidxi» (Mat. 24:14). Yanna laanu yaʼ, ñee laaca «cadi nuu dxi» ladxidoʼno o nuuni nayecheʼ pur ca diidxaʼ ca la? Ñee nayecheʼ riuʼnu ora rucheechenu stiidxaʼ Reinu la? Cásica salmista que, laanu laaca rininu de ti Rey. Rininu maʼ naca Jesús Rey lu Reinu stiʼ Dios. Ne rábinu guiráʼ binni —cásica ca xaíque guidxi ne zaqueca ca binni ni runi mandárcabe gudiicaʼ lugar guni mandarbe laacaʼ (Sal. 2:1, 2, 4-12). Ne lúdxinu reeda gácani casi «pluma stiʼ ti hombre ni nabé nanna gucaa» ora riquiiñenu Stiidxaʼ Dios para gucheechenu diidxaʼ.

Nabé nayecheʼ riuʼnu ora rinínenu binni de Jesucristu, Rey stinu

GUIZÁʼ SICARÚ CA DIIDXAʼ NI RIREE RUAA REY RIʼ

5. 1) Ximodo nga bisihuinni Jesús naca ti hombre sicarú. 2) Xiñee zanda guininu sicarú guiráʼ ni riree ruaa Rey riʼ, ne ximodo zanda chinándanu ejemplu stibe.

5 Biblia na: «Dxandipeʼ jma sicaruluʼ que guiráʼ ca xiiñiʼ binni guidxilayú. Nabé sicarú guiráʼ ca diidxaʼ ni riree ruaaluʼ. Nga runi, qué rusaana Dios de uguu ndaayaʼ lii» (Salmo 45:2). Stiidxaʼ Dios qué ruzeeteʼ pa guca Jesús ti hombre sicarú. Peru cumu gúcabe ti binni ni qué ñalené donda la? nanna dxíchinu nayá hombre gúcabe. Peru ni biʼniʼ laabe jma sicarú nga qué nucheenebe Jiobá. Ne nabé «galán riníʼ be» ora maʼ cusiénebe de Reinu stiʼ Dios (Luc. 4:22; Juan 7:46). Ñee rúninu stipa pur chinándanu ejemplu stibe ora maʼ cucheechenu diidxaʼ ne riquiiñenu diidxaʼ ni chindá ndaaniʼ ladxidóʼ ca binni ni gucaadiaga laanu la? (Col. 4:6.)

6. Xiñee zanda guininu qué nusaana Jiobá de niguu ndaayaʼ Jesús.

6 Cumu qué nusaana Jesús de ñuni adorar Jiobá la? ngue runi, guluu ndaayaʼ Bixhózebe laabe ora bicheechebe diidxaʼ ne despué de bidiibe xquendanabánibe, gucuaabe ti puestu risaca. Apóstol Pablu bicaa: «Ra ma naca [Jesús] binni guidxilayú, bidii be lugar uca be biaʼ ri tiʼ, ne bizuuba be diidxa dede uná be guti be lu [yaga] casi rati cani qué iquiiñeʼ. Ngue runi ma bidxiiba Dios laabe ne bisisaca laabe jma que irá xixé, ti ora guiete lá be guzuxibi irá cani nuu ibáʼ ne irá cani nuu ndaani guidxilayú ne irá cani nuu xaguete guidxilayú, ne iníʼ ca nezalú iráʼ: “Jesucristu nga Señor”, ne zacá usisaca ca Dios Bixhoze be» (Filip. 2:8-11). Bisihuinni Jiobá qué nusaana de niguu ndaayaʼ laabe ora gundisaʼ laabe lade gueʼtuʼ (Rom. 6:9).

JMA RISACA REY RIʼ QUE CA XCOMPAÑERU

7. Ximodo nga gulí Jiobá Jesús jma que ca xcompañeru.

7 Biblia na: «Dios nga trono stiluʼ, ne qué ziuu dxi gusaana de gácabe ni; ne cetru ni runi mandárneluʼ nga ti cetru ni runi jneza. Qué huasaana de gannaxhiiluʼ ni jneza ne nanaláʼdxiluʼ cosa malu. Nga runi Dios, Dios stiluʼ, maʼ gulí lii né aceite ne ziuuluʼ jma nayecheʼ que ca xcompañéruluʼ» (Salmo 45:6, 7). Cumu nabé risaca para Jesús gaca ni jneza ne guizáʼ nanaláʼdxibe ca cosa ni qué rusisaca Bixhózebe la? gulí Jiobá laabe para gácabe Rey lu Reinu stiʼ. Gulí laabe «né aceite» jma que ca xcompañérube, ca rey de Judá cani za de David. Ximodo yaʼ. Primé, Jiobá peʼ nga gulí laabe; ne cadi gulí si laabe para gácabe Rey, sínuque laaca gulí laabe para gácabe Xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ (Sal. 2:2; Heb. 5:5, 6). Ne gulí Jiobá laabe né espíritu santu ne cadi né aceite, ne guibáʼ nga nuu Reinu stibe ne cadi Guidxilayú.

8. 1) Xiñee nanna dxíchinu jneza runi mandar Jesús. 2) Xiñee zanda guininu «Dios nga trono» stiʼ Jesús.

8 Lu iza 1914, biʼniʼ Jiobá Xiiñiʼ Rey lu Reinu stiʼ. Stiidxaʼ Dios na «ne cetru ni runi mandárne[be] nga ti cetru ni runi jneza», nga rusihuinni zacanebe guiráʼ xixé binni. Ne nápabe derechu para guni mandarbe, purtiʼ «Dios nga trono sti[be]», o Jiobá nga gulí laabe para gácabe Rey. Ne qué zusaana de guni mandar. Ñee cadi dxandíʼ riuʼnu nayecheʼ ra gúninu ni na Rey ni maʼ gulí Jiobá riʼ la?

BIGAANDA REY QUE ESPADA LU XCOʼREʼ

9, 10. 1) Padxí bigaanda Jesús espada stiʼ lu xcoʼreʼ, ne ximodo biquiiñebe ni. 2) Ximodo zaquiiñeʼ Jesús espada stiʼ despué.

9 Stiidxaʼ Dios na: «Bigaanda espada ca lu xcóʼreluʼ, lii, hombre ni napa poder, ne guyé né guendanandxóʼ ne guendarisaca stiuʼ» (Salmo 45:3). Jiobá biʼniʼ mandar Jesús gucaa espada stiʼ lu xcoʼreʼ. Zacá bisihuínnibe maʼ bidiibe derechu Jesús tindené cani qué naʼ guni mandar Dios laacaʼ ne gunitilube laacaʼ (Sal. 110:2). Cumu Cristu nga Rey ni ridinde ne guirutiʼ runi ganar laa la? nga runi, runibiáʼcabe laa casi tobi «ni napa poder». Lu iza 1914 bigaandabe espada lu xcóʼrebe para gucaalube Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ ne bisábabe laacaʼ lu Guidxilayú (Apoc. 12:7-9).

10 Nga nga ni bíʼnibe cásipeʼ bizulú gúcabe Rey, purtiʼ cayaadxaruʼ quixhedxí Jesús «cani ucaa lú laa» (Apoc. 6:2). Cayaadxaruʼ cueebe Binidxabaʼ, ca demonio stiʼ ne guiráʼ ni riquiiñecabe para uquiindecabe binni guni ni cadi jneza. Primé, zunitilube Babilonia Guidxi roʼ, ni zeeda gaca guiráʼ religión ni cadi dxandíʼ. Zaquiiñeʼ Jiobá ca xaíque guidxi para gunitilucaʼ «gunaa dxaba» riʼ (Apoc. 17:16, 17). De racá, Rey ni ridinde riʼ zucaalú ca políticu ne zunitilube laacaʼ. Lu Biblia laaca rieeteʼ zuni ganar Cristu, ángel «sti dxa bizé roʼ», ne zuni ganarbe ca xhenemígube ora gusábabe Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ ndaaniʼ ti bizé roʼ (Apoc. 9:1, 11; 20:1-3). Guidúʼyanu ximodo maca cá lu Salmo 45 cani maʼ bizéʼtenu riʼ.

CAYUUYAʼ REY RIʼ «GUIHUINNI GUNÁʼ NGA NI DXANDÍʼ»

11. Ximodo cayuuyaʼ Jesús «guihuinni gunáʼ ni dxandíʼ».

11 Biblia na: «Né guendarisaca stiluʼ biʼniʼ seguir dede guni ganarluʼ; casi ñaca dxíʼbaluʼ ti maniʼ ne cayuuyaluʼ guihuinni gunáʼ ni dxandíʼ, cayuuyaluʼ cadi gudxiibaʼ binni laca laa ne cayuuyaluʼ gúnicaʼ jneza» (Salmo 45:4). Cadi cadinde Rey riʼ para guni ganar ti guidxi o para guni binni esclavu stiʼ, sínuque cadíndebe pur ti razón jma risaca. Xi laani yaʼ. Biblia na: «Casi ñaca dxíʼbaluʼ ti maniʼ ne cayuuyaluʼ guihuinni gunáʼ ni dxandíʼ, cayuuyaluʼ cadi gudxiibaʼ binni laca laa ne cayuuyaluʼ gúnicaʼ jneza». Ximodo nga cayuuyabe «guihuinni gunáʼ ni dxandíʼ» yaʼ. Dxandíʼ ni jma racalaʼdxiʼ Jesús guihuinni nga napa Jiobá derechu de guni mandar guibáʼ ne Guidxilayú. Ora bidxii deche Binidxabaʼ Jiobá casi ñaca niniʼbe qué gapa Dios derechu guni mandar. Ne dede dxiqué, cásica binni zaqueca ca demonio huaníʼ íquecaʼ zacá. Maʼ bidxiña dxi gusihuinni Rey ni gulí Dios, Jiobá si nga napa derechu de guni mandar.

12. Xi ejemplu gudixhe Rey riʼ para «cadi gudxiibaʼ binni laca laa».

12 Rey riʼ laaca cayuuyaʼ «cadi gudxiibaʼ binni laca laa». Neca nácabe tobi lucha Xiiñiʼ Dios, qué rudxiibabe laca laabe ne ruzuubabe stiidxaʼ Bixhózebe, zacá bisaanabe ti ejemplu nabé sicarú para laanu (Is. 50:4, 5; Juan 5:19). Guiráʼ ca xpinni Rey ca naquiiñeʼ chinándacaʼ ejemplu stibe ne gudiicaʼ lugar guni mandar Jiobá laacaʼ. Ca binni si ni guni zacá, zabánicaʼ lu guidxilayú cubi stiʼ Dios (Zac. 14:16, 17).

13. Xii nga ni «jneza» ni cayuuyaʼ Jesús guni binni.

13 Cristu, laaca cayuuyaʼ guni binni ni «jneza». Ni jneza ni cayeeteʼ raríʼ nga ca ley stiʼ Dios ni rabi binni xii nga ni jneza ne ni cadi jneza (Rom. 3:21; Deut. 32:4). Sicaríʼ guníʼ Isaías de Rey Jesucristu: «Ti rey ni zuni mandar para gaca ni jneza» (Is. 32:1). Ora guni mandar Jesús la? zedané «ti guidxilayú cubi ne ti ibáʼ cubi», ra maʼ qué ziuu «enda nadxabaʼ» (2 Ped. 3:13). Guiráʼ cani guibani lu guidxilayú cubi stiʼ Dios naquiiñeʼ gúnicaʼ ni na ca ley stiʼ Jiobá (Is. 11:1-5).

REY RIʼ RUNI «STALE COSA NI RUCHIBI»

14. Xi guiráʼ «cosa ni ruchibi» zuni Jesús né náʼ ladu derechu. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

14 Rey riʼ dxiʼbaʼ ti maniʼ quichiʼ ne bigaanda ti espada lu xcoʼreʼ (Sal. 45:3). Peru zedandá ora zabeebe ni ne zanaazebe ni ladu derechu stibe. Salmista que guníʼ zuni Jesús «stale cosa ni ruchibi» né náʼ ladu derechu (Sal. 45:4). Ora quibaʼ Jesucristu maniʼ stiʼ para gunduuxeʼ guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ lu Armagedón la? zúnibe «stale cosa ni [z]uchibi» ca xhenemígube. Qué gánnanu xi guiráʼ zaquiiñebe para gunitilube guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ, peru guiráʼ ni gúnibe zuchibi ni guiráʼ cani qué nulábicaʼ stiidxaʼ Dios ne cani qué niná ñuni mandar Rey riʼ laacaʼ. Biblia na: «Laguidxibi Jiobá ora gúnitu ni na, lachuu nayecheʼ ne laguni respetar laabe. Lagudii bixiduʼ xiiñibe, ti cadi guidxiichibe ne cadi gátitu lu neza stitu, purtiʼ nagueenda ridxiichibe. Nayecheʼ nga riuu guiráʼ cani ruyubi gápabe laacaʼ» (Salmo 2:11, 12). Sicaríʼ guníʼ Jesús zazaaca ora maʼ guinitilú guidxilayú: «Zadxibi binni dede zieeguʼ, purti ma nuu xizaa xi chi aca ndaani guidxilayú. Zaniibi dxacha irá ni cá ibáʼ». Ne laaca guniʼbe: «Oraque zuuya cabe Hombre Biseenda Dios, zeeda lade za de riaʼqui biaani ne stale enda nandxóʼ» (Luc. 21:26, 27).

15, 16. Tu guiráʼ ziuu lu «ejércitu» ni chiné Cristu lu guendaridinde.

15 Ximodo nga chigueeda Jesús dede «riaʼqui biaani ne stale enda nandxóʼ» para gunduuxeʼ ca xhenemigu Dios yaʼ. Libru stiʼ Apocalipsis na: «Oraque biiya zuxele ibáʼ ne biree ti caballu quichiʼ. Nuu tobi runi jneza peʼ ne riníʼ irá ni dxandíʼ, ne laa dxiʼba laame. Jneza rucaa lú be ne jneza ribidxi be cuenta. Nanda ejércitu ni nuu ibáʼ laabe, dxiʼba ca mani quichi ne nacu ca lari chaʼhuiʼ, naquichi bé ne nayá guieʼ. Nasa ruaa be ti espada naduxhu iropa ladu ni quixhe dxí né be ca guidxi ni ucaa lú laabe, ne zuni mandar be laacaʼ, ne zaca be naduxhu ne laacaʼ. Zuniná be laaca casi rutu ñee cabe uvas ra usaba be xiana sti Dios ni nandxóʼ luguiá caʼ» (Apoc. 19:11, 14, 15).

16 Tuu nga cani nuu lu «ejércitu» ni nuu guibáʼ cani chiné Cristu lu guendaridinde ca yaʼ. Dxi bigaandabe espada stibe lu xcóʼrebe para gusábabe Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ lu Guidxilayú la? gucané «ca ángel» stibe laabe (Apoc. 12:7-9). Nga runi zanda guininu laaca ziuu ca ángel riʼ lu ejércitu stiʼ Cristu ora tíndecaʼ lu Armagedón. Ñee nuuruʼ tu ziuu lu ejércitu riʼ la? Jesús maca gudxi ca xpinni ni bibí né espíritu santu ca diidxaʼ riʼ: «Ni quixhe dxí irá ni uquiinde laa ne guni ni rabe dede ra iluxe guidxilayú la? zudiee laaca guni mandar ca ca xcaadxi binni, casi bidii Bixhoze ni naa. Zuni mandar cabe casi ñaca ne ti bara de guiibaʼ, ne zunidé cabe ca binni que casi racadé guisu» (Apoc. 2:26, 27). Nga runi, cani bibí né espíritu santu, para dxicá maʼ nuucaʼ guibáʼ, laaca ziuucaʼ lu ejércitu riʼ. Ziuucabe né laabe ora gúnibe «stale cosa ni ruchibi» ne zuni mandárcabe ca guidxi roʼ ca né ti vara de guiibaʼ.

ZUNDUUXEʼ REY RIʼ CANI CUCAALÚ LAA

17. 1) Xi rusihuinni Biblia ora ruzeeteʼ dxiʼbaʼ Cristu ti maniʼ quichiʼ. 2) Xi rusihuinni espada ne arcu ni naaze Jesús.

17 Biblia na: «Ribí ca flecha naduxhuʼ stiluʼ ndaaniʼ ladxidóʼ ca xhenemigu rey, ne cayaba stale guidxi xañeeluʼ» (Salmo 45:5). Dxiʼbaʼ Rey ca ti maniʼ quichiʼ, nga rusihuinni dxi tinde Jesús zúnibe ni jneza ne modo riuulaʼdxiʼ Jiobá (Apoc. 6:2; 19:11). Zinebe ti espada ne laaca zinebe ti arcu. Biblia na sicaríʼ: «Biiya ti mani quichiʼ, ne naaze ni dxiʼba laame que ti [arcu]. Bidii cabe laa ti laʼpa ne biree zitixhe dxí cani ucaa lú laa». Espada ne arcu ca rusihuínnicani xi guiráʼ chiguiquiiñeʼ Cristu para gunitilú ca xhenemigu.

Zabídxibe ca maniʼ ripapa para gusiacaʼ Guidxilayú (Biiyaʼ párrafo 18)

18. Ximodo zaca ca «flecha» stiʼ Rey ca «naduxhuʼ».

18 Né diidxaʼ sicarú guníʼ salmista que naduxhuʼ ca flecha stiʼ Rey ca, zadiʼdiʼ laagaʼ cani ladxidóʼ ca xhenemigu ne ziaba ca guidxi ca xañeebe. Zati binni lu guidubi naca Guidxilayú, purtiʼ Jeremías maca guníʼ: «Ca binni ni guuti Jiobá dxi ca, ziaanacaʼ dede ti ladu guidxilayú hasta sti ladu guidxilayú» (Jer. 25:33). Ne zacaca nga diidxaʼ riguixhená guníʼ Juan: «Oraque biiya ti ángel zuhuaa lu gubidxa bicaa ridxi irá mani huiini ripapa, na: “Latáʼ, laidxiña ra endaró xhi roʼ chi udii Dios. Latáʼ, go to xpeela ca rey ne ca comandante ne irá ni rinaaze guiibaʼ, xpeela caballu ne ni dxiʼba laacaʼ, xpeela irá binni, cani cá yaga ne cani cadi cá yaga, cani risaca ne cani qué risaca”» (Apoc. 19:17, 18).

19. Xi zuni Cristu despué de gunitilú guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ.

19 Ora maʼ binitilú Jesucristu, Rey ni jma nandxóʼ, guidxilayú malu stiʼ Binidxabaʼ zúniruʼ xcaadxi cosa dede ra guni ganar (Sal. 45:4). Ne zuni ganarbe ca xhenemígube ora gusábabe Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ ndaaniʼ ti bizé roʼ, ne racá ziaanacaʼ ti mil iza, biaʼ tiempu guni mandar Rey riʼ (Apoc. 20:2, 3). Qué zanda guni Binidxabaʼ ne ca ángel stiʼ gastiʼ, purtiʼ casi ñaca maʼ gúticaʼ. Óraca maʼ qué zucaa Binidxabaʼ binni guni cosa malu ne ca binni ni guibani lu Guidxilayú zuzuubacaʼ stiidxaʼ Rey ni maʼ biʼniʼ ganar riʼ. Peru ante gúʼyacabe gaca Guidxilayú riʼ ti paraísu, zaca sti cosa ni zusiecheʼ Rey ca ne ca xpinni ni bibí né espíritu santu. Lu sti tema ca zadúʼyanu xii nga ni chigusiecheʼ laacabe.