ANUL acesta se împlineşte un secol de la premiera „Foto-Dramei Creaţiunei”, o producţie cinematografică memorabilă, menită să le întărească spectatorilor convingerea că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu. Într-o perioadă în care teoria evoluţiei, critica superioară şi scepticismul au slăbit credinţa multora, „Foto-Drama” a promovat ideea că Iehova este Creatorul.

Charles Taze Russell, care supraveghea activitatea Studenţilor în Biblie, căuta mereu cele mai eficiente şi mai rapide modalităţi de a răspândi adevărul biblic. Studenţii în Biblie se foloseau de peste trei decenii de puterea cuvântului scris. Însă, odată cu apariţia filmului, puteau folosi un nou mijloc de a anunţa vestea bună.

În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea a apărut filmul mut. În anul 1903, un film religios a fost proiectat într-o biserică din New York. Industria cinematografică era, aşadar, abia la început în 1912, când, la iniţiativa îndrăzneaţă a lui Russell, s-au început pregătirile pentru „Foto-Dramă”. Russell şi-a dat seama că acest mijloc de informare putea să transmită adevărul biblic într-un mod în care publicaţiile tipărite nu o puteau face.

„Foto-Drama” dura opt ore şi era prezentată, de regulă, în patru părţi. Ea conţinea 96 de înregistrări ale unor cuvântări biblice scurte. Acestea erau citite de un narator renumit la acea vreme, a cărui voce era inconfundabilă. Multe scene aveau ca fundal sonor muzică clasică. Operatori pricepuţi puneau înregistrările cuvântărilor şi ale fragmentelor muzicale la fonograf, sincronizând sunetul cu diapozitive color şi cu scene filmate care înfăţişau relatări biblice foarte cunoscute.

Cea mai mare parte a materialului brut filmat şi multe diapozitive de sticlă au fost produse de studiouri profesionale. Artişti din Philadelphia, New York, Paris şi Londra au pictat diapozitivele de sticlă şi filmele, fotogramă cu fotogramă. De pictarea acestor materiale s-au ocupat şi echipe de fraţi de la Atelierul de artă din Betel, care adesea înlocuiau diapozitivele sparte. Pe lângă secvenţele achiziţionate de la studiouri, au fost filmate  şi unele scene în Yonkers (statul New York) în care membri ai familiei Betel au jucat rolul lui Avraam, al lui Isaac şi al îngerului care l-a împiedicat pe Avraam să-şi jertfească fiul (Gen. 22:9-12).

Un asociat al fratelui Russell a declarat presei că acest mijloc de informare ‘avea să stârnească interesul a mii de persoane faţă de Scripturi mai mult decât orice alt mijloc folosit în trecut pentru a răspândi mesaje cu caracter religios’. Cum au reacţionat membrii clerului la această iniţiativă inovatoare de a-i ajuta pe oamenii însetaţi după adevăr? În loc să laude eforturile făcute, cei mai mulţi şi-au exprimat dezaprobarea cu privire la „Foto-Dramă”, unii chiar folosind metode viclene sau făţişe pentru a-i împiedica pe oameni să o vizioneze. Cu o anumită ocazie, într-un loc în care era proiectată „Foto-Drama”, membri ai unei uniuni a clericilor au întrerupt alimentarea cu electricitate.

Cu toate acestea, sălile de spectacol erau înţesate de oameni care veneau să vizioneze gratuit „Foto-Drama Creaţiunei”. În Statele Unite, „Foto-Drama” era proiectată zilnic în mai bine de 80 de oraşe. Mulţi oameni, care vedeau pentru prima oară un film sonor, au rămas impresionaţi. Cu ajutorul tehnicii de fotografiere time-lapse (tehnică prin care se înregistrează o serie de cadre consecutive ale aceluiaşi subiect la intervale egale de timp, iar imaginile rezultate sunt derulate rapid, realizându-se o secvenţă video), ei au putut vedea cum iese un pui din ou şi cum se deschide un boboc de floare. Informaţiile ştiinţifice cunoscute la acea vreme scoteau în evidenţă înţelepciunea desăvârşită a lui Iehova. Aşa cum s-a menţionat la început, când l-a văzut pe fratele Russell pe ecran prezentând „Foto-Drama”, un spectator a spus că acesta „seamănă cu fratele Russell mai bine decât fratele Russell însuşi”.

Tim Dirks, scriitor şi specialist în istoria filmului, a descris „Foto-Drama” ca fiind „prima producţie cinematografică de anvergură în care sunetul (vorbirea înregistrată) era sincronizat cu imagini filmate şi diapozitive color proiectate cu ajutorul diascopului”. Filmele realizate înaintea „Foto-Dramei” au folosit unele dintre aceste tehnici, dar nu pe toate în aceeaşi producţie, şi cu atât mai puţin în una cu subiect biblic. Şi niciunul dintre aceste filme nu a avut o audienţă mai mare decât „Foto-Drama”: doar în primul an, aceasta a fost vizionată de aproape nouă milioane de persoane în America de Nord, Europa, Australia şi Noua Zeelandă.

Premiera „Foto-Dramei” a avut loc la 11 ianuarie 1914, în New York. Şapte luni mai târziu a izbucnit Primul Război Mondial. Cu toate acestea, în întreaga lume, mulţimi de oameni continuau să vizioneze „Foto-Drama”, fiind încurajaţi de scenele care descriau binecuvântările viitoare ale Regatului. Cu siguranţă, pentru anul 1914, „Foto-Drama Creaţiunei” a fost o producţie cu adevărat unică.