Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Haamoriraa utuafare oaoa ˈtu â, e nafea?

Haamoriraa utuafare oaoa ˈtu â, e nafea?

Te parau ra te hoê metua tane i Beresilia: “Ia ore au e parau i to ˈu utuafare e ua oti te arui haamoriraa utuafare, e pinepine matou i te paraparau e tae roa ˈtu i te maororaa po.” Te parau ra te hoê upoo utuafare i Tapone e e au ra e aita ta ˈna tamaiti ahuru matahiti e haapao ra i te hora, aita hoi oia e hinaaro ra e faaea. No te aha? Te faataa ra te papa: “Ua anaanatae roa oia, e na te reira e faaoaoa ˈtu â ia ˈna.”

Mea papu e e ere te mau tamarii atoa mai tera. Te vai ra vetahi o te ore e au ra i te haamoriraa utuafare. No te aha hoi? Ua faataa te hoê papa i Togo: “Eiaha te haamoriraa ia Iehova ia riro ei mea haumani.” Mai te peu e mea haumani, mea maitai paha ia feruri i te tereraa o te haamoriraa utuafare. Ua itea i te utuafare e rave rahi e e nehenehe te reira e riro ei taime “oaoa,” mai ta Isaia i parau no te Sabati.—Isa. 58:13, 14.

Ua taa i te mau metua tane Kerisetiano e ia oaoa to ratou utuafare i te haamoriraa utuafare, e mea tia ia riro te reira ei taime au mau. Te parau ra o Ralf, e toru ta ˈna tamahine e hoê tamaiti, ua riro ta ratou haamoriraa utuafare i te hoê taime tauaparauraa, eiaha râ i te hoê haapiiraa. E ere i te mea ohie ia hiˈopoa i te tahi mea ta te mau melo atoa e anaanatae. Te faˈi ra te hoê mama: “I te tahi taime, ua rohirohi vau. Eita ïa te haamoriraa utuafare e riro ei taime au mau mai ta ˈu e hinaaro ra.” E nafea ïa?

FAATANO E TAUIUI I TE MEA E HIˈOPOAHIA

Te parau ra te hoê metua tane e piti tamarii i Heremani: “E mea tia ia faatano i te haapiiraa.” Te parau ra o Natalia te hoê mama e piti tamarii e mea au roa na to ˈna utuafare ia hiˈopoa i te mea taa ê. Mea rahi te tatuhaa nei i ta ratou haamoriraa utuafare. Te faataa ra o Cleiton te hoê metua tane e piti tamarii taurearea i Beresilia: “Mea oraora ˈtu â ïa te haapiiraa e e apiti atu te taatoaraa o te utuafare.” Ma te na reira, e nehenehe te mau metua e haapao i te hinaaro o te tamarii taitahi mai te peu e e ere roa ˈtu i te hoê â faito matahiti. E haapao ïa te mau metua i te hinaaro o te mau melo taitahi o te utuafare a faatano atu ai i te mea e hiˈopoahia e e nafea te reira e ravehia ˈi.

Te aha ra te tahi mau utuafare no te tauiui rii? Te haamata nei vetahi i ta ratou haamoriraa utuafare ma te himene ia Iehova. Te parau ra o Juan i Mehiko: “E riro te reira ei taime oaoa mau e e faaineine atoa mai i to matou feruriraa.” E maiti ïa to ˈna utuafare i te mau reo himene o tei taaihia i te tahi mau tumu parau ta ratou e hiˈopoa i tera arui.

Sri Lanka

Te taio amui nei vetahi mau utuafare i te hoê tuhaa o te Bibilia. No te tauiui rii, e taio te melo taitahi o te utuafare i ta te taata taa ê o te aamu Bibilia e parau. Te faˈi ra te hoê papa i Tapone e i te omuaraa, aita o ˈna i matau i te taio mai tera. Ua oaoa râ ta ˈna e piti tamaiti i te mea e ua apiti atoa ˈtu to raua na metua. Te hauti atoa nei te tahi mau utuafare i te mau aamu Bibilia. Te parau ra o Roger e piti tamaiti ta ˈna i Afirika Apatoa: “E pinepine te tamarii i te ite i te mau mea i roto i te hoê aamu Bibilia ta mâua, ei metua, i ore i ite.”

Afirika Apatoa

Te haa amui atoa ra vetahi i nia i te hoê ohipa mai te hamaniraa i te hoê hohoˈa o te araka a Noa aore ra te hiero a Solomona. E titauhia ia rave i te tahi mau maimiraa o te riro ei mea au mau. Ei hiˈoraa, i roto i te vahi faafaaearaa o te hoê utuafare i Asia, te faaineine ra te hoê tamahine e pae matahiti, to ˈna na metua e to ˈna mama ruau i te hoê hautiraa no nia i te mau tere mitionare a Paulo. Ua faaineine atoa te tahi atu mau utuafare i te mau hautiraa niuhia i nia i te mau aamu i roto i te buka Exodo. I Togo, te parau ra o Donald 19 matahiti: “Mea oraora ta matou haamoriraa utuafare e ua itoito-atoa-hia matou.” E nehenehe anei oe e feruri i te hoê ohipa mai teie ia oaoa ˈtu â ta outou haamoriraa utuafare?

Hau Amui no Marite

FAUFAARAA O TE FAAINEINERAA

Mea anaanatae mau te haamoriraa utuafare ia faatanohia e ia tauiuihia te mea e hiˈopoahia. E faufaahia râ te utuafare ia faaineine te taatoaraa ia ratou. I te tahi taime, ua rohirohi te mau tamarii. Mea faufaa ïa ia feruri maitai te mau metua tane i te mau mea e hiˈopoahia e ia rave ratou i te taime no te faaineine maitai i te reira. Te parau ra te hoê papa: “Ia faaineine vau ia ˈu, e faufaahia ˈtu â te taatoaraa i te taime haapiiraa.” I Heremani, e faaite oioi te hoê papa i to ˈna utuafare eaha te hiˈopoahia i te mau hebedoma i muri mai. I Bénin, teie ta te hoê papa e ono tamarii aita i taurearea ˈtura e rave nei: e horoa oioi o ˈna i te mau uiraa o te DVD a te faanahonahoraa ta ratou e mataitai ei tuhaa o ta ratou haamoriraa utuafare. Mea papu, mea maitai aˈe ta tatou haamoriraa utuafare ia faaineine-maitai-hia te reira.

Ia ite oioi te utuafare eaha te hiˈopoahia, e tauaparau ratou i nia i te reira i tera hebedoma a oaoa ˈtu â ˈi. E ia horoa oe i te hopoia i te melo taitahi, e faariro o ˈna i tera arui mai ta ˈna haamoriraa utuafare.

HAAMORIRAA UTUAFARE TAMAU

Mea fifi no te rahiraa ia haamau i te hoê haamoriraa utuafare tamau.

Mea rahi te metua tane te ohipa nei e rave rahi hora ia noaa mai maa moni. Ei hiˈoraa, i Mehiko, e faarue te hoê papa i te fare i te hora ono i te aahiata no te hoˈi i te hora vau i te po aore ra hau atu. Mai te mea ra e, i te tahi taime, no te tahi atu tupuraa pae varua, e titauhia ia taui i te taime e faatupuhia ˈi te haamoriraa utuafare.

Ia faatupu tamau tatou i te haamoriraa utuafare e tia ˈi. Te hiˈoraa ïa o te utuafare o Loïs ahuru ma hoê matahiti i Togo. Te na ô ra o ˈna: “Noa ˈtu e ua taerehia matou no te tahi ohipa, e faatupu iho â matou i ta matou haamoriraa utuafare.” No reira iho â ïa te tahi mau utuafare e faanaho ai i te reira a haamata ˈi te hebedoma. Ia tupu noa ˈtu te tahi ohipa manaˈo-ore-hia, e nehenehe ïa ratou e faanuu i te haamoriraa utuafare i te tahi atu mahana o tera noâ hebedoma.

E tuhaa te haamoriraa utuafare o ta outou haamoriraa ia Iehova. Ia horoa te mau melo atoa o to utuafare i ‘te tusia o to ratou vaha’ i te mau hebedoma atoa. (Hos. 14:2) E ia riro te reira ei taime oaoa no te utuafare taatoa, ‘o te oaoa hoi no ǒ ia Iehova ra to outou maitai.’—Neh. 8:9, 10.