Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faatura i tei ruhiruhia

A faatura i tei ruhiruhia

“E faatura oe i te taata tahito [aore ra ruhiruhia].”—LEV. 19:32.

1. Eaha te tupuraa peapea o te huitaata?

 E ERE roa ˈtu te opuaraa a Iehova ia mauiui te huitaata i te mau faahopearaa ino o te matahiti rahi. Ta ˈna fa, ia fanaˈo ïa te tane e te vahine i te ea maitai i roto i te paradaiso. Teie râ, “te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia nei ma te mauiui fanau.” (Roma 8:22) No oe, eaha to te Atua huru a hiˈo ai i te mau faahopearaa ino o te hara i nia i te huitaata? E rave rahi taata ruhiruhia tei ore e tâuˈa-faahou-hia i te taime e hinaaro mau ai ratou i te tauturu.—Sal. 39:5; Tim. 2, 3:3.

2. No te aha tatou e haapao maite ai i te mau Kerisetiano ruhiruhia?

2 Te oaoa ra te nunaa o Iehova e te vai ra te mau Kerisetiano ruhiruhia i roto i te mau amuiraa. Te fanaˈo ra tatou i to ratou haerea paari e te pee ra tatou i to ratou hiˈoraa o te faaroo. E melo paha vetahi o teie mau Kerisetiano ruhiruhia here o to tatou utuafare. Noa ˈtu e e ere, e haapao maite anaˈe i to ratou maitai. (Gal. 6:10; Pet. 1, 1:22) E faufaahia tatou paatoa i te hiˈopoa i to te Atua manaˈo i te feia ruhiruhia. E hiˈo atoa mai tatou i te mau hopoia a te mau melo o te utuafare e a te amuiraa no te haapao i to tatou mau taeae e tuahine ruhiruhia here.

“EIAHA E TAIVA IA ˈU”

3, 4. (a) Eaha te aniraa haavare ore a te taata papai o te Salamo 71 ia Iehova? (b) Eaha ta te mau melo ruhiruhia o te amuiraa e nehenehe e ani i te Atua?

3 Ua taparu te taata papai faaurua o te Salamo 71:9 i te Atua: “Eiaha e taiva ia ˈu i te ruhiruhiaraa ra; e ia paruparu vau ra, eiaha e faarue ia ˈu.” E au ra e e puoiraa teie salamo o te Salamo 70, teie hoi te itehia ra i roto i te nota omuaraa: “Na Davida.” E au ra ïa e na Davida te aniraa ta tatou e taio ra i roto i te Salamo 71:9. Ua tavini oia i te Atua i te roaraa o to ˈna oraraa e ua faaohipa Iehova ia ˈna ma te faahiahia. (Sam. 1, 17:33-37, 50; Arii 1, 2:1-3, 10) Tera râ, ua hinaaro Davida e ani ia Iehova ia faaite noa mai i ta ˈna farii maitai.—A taio i te Salamo 71:17, 18.

4 Te pee nei e rave rahi i te hiˈoraa o Davida. Noa ˈtu te matahiti rahi e “te mau mahana ino,” te tamau nei ratou i te arue i te Atua ma te aau atoa. (Koh. 12:1-7) Mea rahi o ratou tei ore e nehenehe e rave faahou mai i na mua ˈˈe i roto i te mau tuhaa rau o te oraraa, i roto atoa i te taviniraa. E nehenehe râ ratou atoa e taparu ia Iehova ia haamaitai e ia haapao ia ratou. Ia papu i teie mau Kerisetiano ruhiruhia taiva ore e e pahono iho â Iehova i ta ratou mau pure. Te tuea ra hoi ta ratou pure i ta Davida i faaite i raro aˈe i te aratairaa a te Atua.

5. Eaha to Iehova manaˈo i te mau Kerisetiano ruhiruhia taiva ore?

5 Te haapapu maitai ra te mau Papai e te haafaufaa rahi nei Iehova i te mau Kerisetiano ruhiruhia taiva ore e te tiai ra oia ia faatura ta ˈna mau tavini ia ratou. (Sal. 22:24-26; Mas. 16:31; 20:29) Te parau ra te Levitiko 19:32: “E tia oe i nia i mua i te aro o te upoo teatea, e faatura oe i te taata tahito [aore ra ruhiruhia]; e e mǎtaˈu hoi oe i to Atua: o vau o Iehova.” A papaihia ˈi teie mau parau, e hopoia faufaa mau te faaturaraa i te mau Kerisetiano ruhiruhia i roto i te amuiraa. Hoê â atoa i teie mahana. Na vai ïa te hopoia e haapao e e aupuru ia ratou?

HOPOIA A TE UTUAFARE

6. Eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai no nia i te haapaoraa i te hoê metua?

6 Te na ô maira te Parau a te Atua: “E faatura ˈtu i to metua tane, e to metua vahine.” (Exo. 20:12; Eph. 6:2) Ua haapapu Iesu i teie faaueraa ma te faahapa i te mau Pharisea e papai parau o tei ore i hinaaro e haapao i to ratou mau metua. (Mar. 7:5, 10-13) Ua vaiiho mai Iesu i te hiˈoraa maitai. A rîhia ˈi oia i nia i te pou, ua horoa Iesu i ta ˈna pǐpǐ here ra o Ioane te hopoia e haapao i to ˈna mama, e au ra hoi e e vahine ivi o ˈna i tera taime.—Ioa. 19:26, 27.

7. (a) Eaha te faaueraa tumu ta te aposetolo Paulo i faahiti no nia i te haapaoraa i te mau metua? (b) Eaha atoa ta Paulo i faahiti?

7 Ua aratai te varua moˈa i te aposetolo Paulo ia papai e e mea tia ia haapao te mau Kerisetiano i to ratou utuafare. (A taio i te Timoteo 1, 5:4, 8, 16.) A hiˈo na i ta Paulo i faahiti a papai ai ia Timoteo. Ua parau Paulo o vai te nehenehe e o vai te ore e nehenehe e fanaˈo i te tauturu i te pae moni a te amuiraa. Na vai ïa na mua te hopoia e haapao i te mau tuahine ivi ruhiruhia? Ua faataa Paulo e na ta ratou tamarii, mootua e te tahi atu fetii Kerisetiano. Eita ïa tatou e faateimaha i te amuiraa i te mau haamâuˈaraa e ere i te mea titauhia. I teie mahana, te faaite atoa nei te mau Kerisetiano i to ratou here i te Atua ma te haapao i to ratou fetii i te pae materia.

8. No te aha aita ˈi te Bibilia e horoa ra i te mau faaueraa taa maitai no nia i te haapaoraa i te mau metua paari?

8 Ei haapotoraa, na te mau tamarii paari Kerisetiano te hopoia e haapao i to to ratou mau metua hinaaro i te pae materia. Ua faahiti Paulo i te fetii i roto i te faaroo, e mea tia atoa râ ia haapao i te mau metua e ere i te mau melo o te amuiraa. Mea taa ê te tupuraa taitahi, oia atoa ïa te huru raveraa a te tamarii. Mea taa ê atoa te mau hinaaro, te ea e te huru o te taata. E rave rahi tamarii ta te tahi feia ruhiruhia, area râ ta te tahi atu, hoê noa ïa. Te fanaˈo nei vetahi i te tauturu a te hau, area râ te tahi atu, aita ïa. Mea taa ê atoa te mau hinaaro o te feia o te haapaohia ra. E ere ïa i te haerea paari e te î i te here ia faaino i te tahi o te tamata ra i te haapao i te fetii tei paari. E haamaitai iho â Iehova i te mau faaotiraa atoa o tei niuhia i nia i te mau Papai e e haa ia manuïa te reira, mai ta ˈna i rave i te tau o Mose.—Num. 11:23.

9-11. (a) Eaha te mau tupuraa fifi ta vetahi e nehenehe e ite? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) No te aha eiaha ˈi te tamarii Kerisetiano e vaiiho i te taviniraa taime taatoa ma te ru? A faataa.

9 Mai te peu e mea atea te faaearaa o te mau metua, mea fifi paha no te mau tamarii ia horoa i te tauturu hinaarohia. E haere oioi atu paha ratou e hiˈo ia papa e mama no te mea ua tupu taue te tahi mea, ua topa paha o ˈna, ua fati te hoê ivi aore ra ua tupu te tahi atu fifi. I muri aˈe, e hinaaro paha te mau metua i te tauturu no te hoê taime poto aore ra maoro aˈe. *

10 Tei mua atoa paha te mau tavini taime taatoa e tavini ra i te vahi atea i te mau faaotiraa fifi mau. Te tavini nei vetahi i te Betela, ei mitionare aore ra ei tiaau ratere. Te haafaufaa nei ratou pauroa i ta ratou hopoia mai te hoê haamaitairaa no ǒ mai ia Iehova ra. Tera râ, ia maˈihia to ratou mau metua, e na ô paha ratou, ‘E vaiiho iho â ïa vau i ta ˈu taviniraa no te hoˈi i te fare e haapao i to ˈu na metua.’ E haerea paari râ ia feruri i roto i te pure eaha mau na te hinaaro o te mau metua. Eiaha e ru noa i te vaiiho i te tahi taviniraa. I te rahiraa o te taime, te vai ra te tahi atu ravea. Mai te peu e ere i te maˈi rahi, e oaoa anei vetahi mau melo o te amuiraa o te mau metua i te tauturu atu?—Mas. 21:5.

11 Teie te hiˈoraa o na taeae pae tino e piti tei tavini i te vahi atea i to raua fare. E mitionare hoê i Paraguay e tahi atu, te ohipa ra ïa i te pu rahi i Brooklyn, New York. Ua hinaaro to raua na metua e faaea ra i Tapone i te tauturu. Haere atura raua e ta raua vahine e hiˈo i to raua na metua no te ite eaha te nehenehe e rave e e nafea. Ua feruri maite na hoa faaipoipo i Paraguay e vaiiho i ta raua taviniraa no te hoˈi i te fare. Taniuniu atura te tiaau o te tino matahiapo o te amuiraa o te mau metua ia raua. Ua tauaparau teie mau matahiapo i tera tupuraa e ua hinaaro ratou ia faaea maoro raua i roto i ta raua taviniraa mitionare. Ua haafaufaa te mau matahiapo i ta raua taviniraa e ua faaoti e rave i tei maraa ia ratou no te tauturu atu ia haapao i to raua na metua. Ua mauruuru te utuafare taatoa i teie tauturu î i te here ta ratou i fanaˈo.

12. Eaha ta te hoê utuafare Kerisetiano e haapao maite a rave ai i te hoê faaotiraa?

12 Noa ˈtu eaha ta te hoê utuafare Kerisetiano e faaoti no nia i te ravea e haapao ai i te mau metua paari, ia faahanahana te reira i te iˈoa o te Atua. Eita roa ˈtu tatou e hinaaro e riro mai te mau aratai haapaoraa i te tau o Iesu. (Mat. 15:3-6) Eita tatou e hinaaro e rave i te mau faaotiraa o te faaino i te Atua e i te amuiraa.—Kor. 2, 6:3.

TE HOPOIA A TE AMUIRAA

13, 14. E nafea te mau Papai e faaite ai e e nehenehe te mau amuiraa e tauturu i te mau Kerisetiano ruhiruhia?

13 Eita te taatoaraa e nehenehe e tauturu i te mau tavini taime taatoa mai te hiˈoraa i nia ˈtu. Te faaite maitai nei râ te hoê tupuraa i te senekele matamua e e nehenehe te mau amuiraa e tauturu i te mau taeae e tuahine paari taiva ore. Te parau ra te Bibilia no nia i te amuiraa i Ierusalema e “aore roa hoi te hoê o ratou i ere.” E ere râ i te auraa e mea ona te taatoaraa. Mea veve vetahi, teie râ, e horoahia i te taata taitahi i ta ˈna e hinaaro mau ra. (Ohi. 4:34, 35) I muri iho, ua tupu te hoê fifi. Ua faaitehia e aita vetahi mau vahine ivi i haapaohia i te tufaraa maa i te mau mahana atoa. Ua maiti ïa te mau aposetolo i te mau tane aravihi no te faanaho e no te haapao i te tere-maite-raa o tera ohipa. (Ohi. 6:1-5) E faanahoraa poto teie opereraa maa i te mau mahana atoa no te haamâha i te mau hinaaro o te feia o tei riro mai ei Kerisetiano i te Penetekose 33 e o tei faaea rii i Ierusalema no te haapuai i to ratou faaroo. Noa ˈtu râ, te haapapu ra te faaotiraa a te mau aposetolo e e nehenehe te amuiraa e tauturu no te haapao i te mau Kerisetiano ruhiruhia.

14 Mai ta tatou i ite, ua horoa Paulo ia Timoteo i te mau faaueraa o te faataa ra o teihea mau tuahine ivi te nehenehe e fanaˈo i te tauturu a te amuiraa i te pae materia. (Tim. 1, 5:3-16) Ua faaite te taata papai faaurua ra o Iakobo e e titauhia i te Kerisetiano ia haapao i te mau otare, te mau vahine ivi e te tahi atu i roto i te fifi. (Iak. 1:27; 2:15-17) Ua haaferuri atoa te aposetolo Ioane: “O te taata râ tei ia ˈna te taoˈa o teie nei ao, e ite atura oia i tana taeae i te atiraa, pipiri atura to ˈna aau ia ˈna, teihea te hinaaro i te Atua i te parahiraa i roto ia ˈna?” (Ioa. 1, 3:17) I te mea e ua titauhia i te mau Kerisetiano taitahi ia haapao i te taata e fifi ra, e na reira atoa ïa te mau amuiraa, e ere anei?

Ia tupu mai te hoê fifi, e nafea te amuiraa e nehenehe ai e tauturu atu? (A hiˈo i na paratarafa 15, 16)

15. No te haapao i te mau taeae e tuahine paari, eaha te mau tuhaa te tia ia vai ara?

15 I te tahi mau fenua, te horoa nei te hau i te moni tuhaa e te faanaho nei i te mau tapura tauturu i te pae totiare, oia atoa i te fare ruau. (Roma 13:6) I te tahi atu vahi, aita tera mau faanahoraa. Ua taaihia te tauturu ta te fetii e te amuiraa e horoa i te huru tupuraa o te mau taeae e tuahine paari. Peneiaˈe mea atea te faaearaa o ta ratou mau tamarii. E tauaparau maitai ïa te tamarii e te mau matahiapo o te amuiraa a to ratou mau metua no te papu e te taa ra i te taatoaraa te huru tupuraa o te utuafare. E nehenehe te mau matahiapo e tauturu i te mau metua ia ite e ia fanaˈo i ta te hau aore ra ta te mau faanahoraa totiare e rave nei no te feia paari. E nehenehe atoa ratou e hiˈo mai te peu e te vai noa ra te rata aita i tatarahia ˈtura aore ra te mau raau aita i ravehia. A tauaparau maitai atu ai e te mau tamarii. E itea ïa ia ratou te mau ravea no te arai i te reira. Ua riro teie mau taata o te tauturu i te mau metua e o te horoa i te aˈoraa ei mata, ei auraa parau, no te mau tamarii. Eita ïa te utuafare e haapeapea rahi faahou.

16. Mea nafea te tahi mau Kerisetiano e tauturu ai i te mau melo paari o te amuiraa?

16 No to ratou here i teie feia paari, ua horoa te tahi mau Kerisetiano i to ratou taime e puai no te tauturu ia au i tei maraa ia ratou. Ma te faaite atu i te hoê anaanatae taa ê mau i te mau melo paari o te amuiraa. E tatuhaa vetahi i te mau ohipa no te turu i te tahi atu o te amuiraa e te tauiuiraa i te taata no te haapao i to ratou mau taeae e tuahine paari. I te mea e eita ratou e nehenehe e rave i te taviniraa taime taatoa, te oaoa nei ratou i te tauturu i te mau tamarii Kerisetiano ia faaea maoro i roto i ta ratou taviniraa. Auê ïa huru feruriraa maitai ta teie mau taeae e faaite nei! Noa ˈtu râ ta ratou tauturu, na te tamarii noa iho â te hopoia e tauturu i to ratou mau metua ia au i tei maraa ia ratou.

FAATURA I TEI RUHIRUHIA MA TE MAU PARAU FAAITOITO

17, 18. Eaha te haerea e faaite a haapao ai i te feia ruhiruhia?

17 E faaitoito te taata haapao e te feia ruhiruhia i te faaite noa i te hoê manaˈo tano ia riro tera tupuraa fifi ei mea au. I roto i te tahi mau tupuraa, no te matahiti rahi, e paruparu e e toaruaru vetahi. E titauhia paha ia rave oe i te mau tutavaraa taa ê no te faatura e no te faaitoito i te mau taeae e tuahine paari ma ta oe mau parau. Ua vai taiva ore noa anei ratou i roto i te taviniraa a Iehova? A haapopou atu. Eita Iehova e o tatou atoa e haamoe i ta ratou i rave no ˈna.—A taio i te Malaki 3:16; Hebera 6:10.

18 E maitai mai te mau ohipa o te mau mahana atoa ia ataata te feia ruhiruhia e to ratou mau taata haapao. (Koh. 3:1, 4) Te faaitoito ra e rave rahi taata ruhiruhia i te ore e titau rahi roa i te tahi atu. Ua taa hoi ia ratou e ma te na reira e haapao-maitai-hia ˈtu â ratou e e mea rahi te haere mai e hiˈo ia ratou. E pinepine te taata i te parau: “Ua haere au e faaitoito i te hoê hoa paari aˈe, o vau râ tei itoitohia.”—Mas. 15:13; 17:22.

19. Eaha te manaˈo o te feia apî e o tei paari aˈe no nia i to a muri aˈe?

19 Te tiai ru nei tatou i te mahana e ore roa ˈi te mauiui e te faahopearaa o te huru tia ore. A tiai noa ˈi, e mea tia ia tiatonu te mau tavini a te Atua i te ora mure ore i mua mai. Ua ite tatou e e au te faaroo i te mau parau fafau a te Atua i te tutau i te mau taime fifi. Maoti tera faaroo, eita tatou e tuu, “pohe noâ hoi te taata i rapae au nei, te faahouhia [aore ra faaapîhia] nei te taata i roto i tera mahana, i tera mahana.” (Kor. 2, 4:16-18; Heb. 6:18, 19) Eaha ˈtu â te tauturu ia oe ia amo i ta oe mau hopoia a haapao ai i tei ruhiruhia? E hiˈopoa mai tatou i te tahi mau manaˈo tauturu i te tumu parau i muri mai.

^ E faaite mai te tumu parau i muri mai i te tahi mau ravea ta te feia ruhiruhia e ta ratou tamarii e nehenehe e fanaˈo.