Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te ite ra anei oe “i tei ore e itea ia hiˈo”?

Te ite ra anei oe “i tei ore e itea ia hiˈo”?

“Itoito maite atura oia i te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i tei ore e itea ia hiˈo.”—HEB. 11:27.

1, 2. (a) A faataa na no te aha e au ra e te fifihia ra o Mose. (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) No te aha aita ˈi Mose i mǎtaˈu i te riri o te arii?

 E FAATERE puai mau e e atua ora o Pharao no to Aiphiti. Te faataa ra te hoê buka e no ratou, ua hau atu oia i te mau taata atoa i te pae o te paari e te puai. (When Egypt Ruled the East) No te haamǎtaˈu i to ˈna mau taata, e hohoˈa asepi to nia iho i to Pharao korona o tei ineine i te patia. Te haamanaˈo ra te reira i to ˈna mau enemi e e oioi ratou i te haamouhia. A feruri na i to Mose huru a parau ai Iehova ia ˈna: “E tono vau ia oe ia Pharao ra, e na oe e aratai mai i to ˈu ra mau taata, te tamarii a Iseraela mai Aiphiti mai.”—Exo. 3:10.

2 Ua haere Mose i Aiphiti, ua faaite i te poroi a te Atua e ua faaruru i te riri o Pharao. I muri aˈe i na ati e iva i nia i taua fenua ra, ua faaara Pharao ia Mose: “E ara ia oe, eiaha roa oe e ite faahou mai i tau mata; ei te mahana e ite faahou mai ai oe i to ˈu nei mata, e pohe roa ïa oe.” (Exo. 10:28) Hou Mose a vaiiho ai ia Pharao, ua tohu oia e e pohe te tamaiti matahiapo a te arii. (Exo. 11:4-8) Ua faaue atura Mose i te mau utuafare Iseraela ia tupai i te hoê puaaniho oni aore ra te hoê mamoe oni, e ia parai i te toto i nia ˈˈe i te uputa o to ratou fare. E animara moˈa teie no te feia haamori i te tahi atua o Aiphiti, o Râ te iˈoa. (Exo. 12:5-7) Aita Mose i mǎtaˈu ia Pharao. No te aha? No to ˈna faaroo e auraro ia Iehova, aore oia i “mǎtaˈu i te riri o te arii ra; itoito maite atura oia i te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i tei ore e itea ia hiˈo.”—A taio i te Hebera 11:27, 28.

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai no nia i te faaroo o Mose “i tei ore e itea ia hiˈo”?

3 Mea puai roa anei to faaroo no te ‘ite i te Atua,’ ei auraa parau? (Mat. 5:8) E hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa o Mose no te haapuai i to tatou faaroo ia tia ia tatou ia ite “i tei ore e itea ia hiˈo.” Mea nafea to ˈna faaroo ia Iehova i paruru ai ia ˈna i te mǎtaˈu taata? Mea nafea oia i te faaiteraa i te faaroo i roto i te mau parau fafau a te Atua? Mea nafea te iteraa “i tei ore e itea ia hiˈo” i faaitoito ai ia Mose a fifihia ˈi oia e to ˈna nunaa atoa?

AITA OIA I MǍTAˈU I “TE RIRI O TE ARII”

4. No te taata, eaha te tiaraa o Mose i mua ia Pharao?

4 No te taata, e ere Mose i te mea puai ia faaauhia ia Pharao. E au ra e tei roto te ora e te ananahi o Mose i te rima o Pharao. Ua ani Mose ia Iehova: “O vai hoi au a tae ai au ia Pharao ra, e a aratai mai ai au i te tamarii a Iseraela mai Aiphiti mai?” (Exo. 3:11) Fatata e 40 matahiti na mua ˈtu, ua horo ê Mose ia Aiphiti. Ua ui paha oia, ‘E haerea paari anei ia hoˈi i Aiphiti a riri atu ai te arii?’

5, 6. Na te aha i tauturu ia Mose ia mǎtaˈu ia Iehova eiaha râ ia Pharao?

5 Hou Mose a hoˈi faahou ai i Aiphiti, ua haapii te Atua ia ˈna i te hoê aratairaa faufaa. Ua papai Mose i muri aˈe i te hoê â aratairaa i roto i te buka a Ioba: “O te mǎtaˈu i te Fatu, o te paari ïa.” (Ioba 28:28) No te tauturu ia Mose ia faatupu i tera mǎtaˈu e ia haa ma te paari, ua faaite Iehova i te taa-ê-raa i rotopu i te taata e i te Atua Mana hope. Ua parau o ˈNa: “O vai tei hamani i te vaha no te taata nei? e o vai tei faariro ia ˈna ei vava, e ei turi, e ei mata ara, e ei mata po? e ere anei o vau, o Iehova?”—Exo. 4:11.

6 Eaha te haapiiraa? Aita e faufaa ia mǎtaˈu Mose. Na Iehova i tono ia ˈna, na ˈna ïa e horoa ˈtu i ta Mose i hinaaro no te faaite i te poroi a te Atua ia Pharao. Hau atu â, eita roa ˈtu o Pharao e upootia i nia ia Iehova. E ere a tahi ra te mau tavini a te Atua i te faaûraa i te fifi i raro aˈe i te faatereraa a to Aiphiti. Ua feruriruri paha o Mose mea nafea Iehova i te parururaa ia Aberahama, Iosepha, oia atoa ia ˈna iho a faatere ai te mau Pharao i na mua ˈtu. (Gen. 12:17-19; 41:14, 39-41; Exo. 1:22–2:10) No to ˈna faaroo ia Iehova “tei ore e itea ia hiˈo,” ua itoitohia o Mose i te haereraa i mua ia Pharao e i te faataaraa ˈtu i te mau parau atoa ta Iehova i faaue ia ˈna ia faaite.

7. Mea nafea te tiaturi ia Iehova i paruru ai i te hoê tuahine?

7 Ua paruru atoa te tiaturi ia Iehova i te hoê tuahine o Ella te iˈoa ia ore e mǎtaˈu i te taata. I 1949, ua tapeahia o Ella i Estonie e te mau mutoi huna a te KGB e ua tatarahia to ˈna ahu. Hiˈo noa ˈtura te mau mutoi apî ia ˈna. Ua parau oia: “Ua haama roa vau. I muri aˈe râ i to ˈu pureraa ia Iehova, ua ite au i te hau e te mǎrû o te aau.” I muri aˈe, ua tuuhia o Ella i roto i te hoê piha moemoe e toru mahana. Te na ô ra oia: “Ua tuô teie mau mutoi: ‘E imi iho â matou i te ravea ia ore atoa te iˈoa o Iehova ia haamanaˈohia i Estonie! E haere oe i roto i te hoê aua haavîraa, e vetahi ê i Sibérie!’ Ma te faaooo, ua na ô â ratou: ‘Teihea roa to oe Iehova?’” E mǎtaˈu anei Ella i te taata aore ra e tiaturi o ˈna ia Iehova? A uiuihia ˈi oia, ua pahono oia ma te mǎtaˈu ore: “Ua feruri maitai au i tera uiraa, e mea au aˈe na ˈu e faaea i te fare auri a tapea noa ˈi i to ˈu taairaa maitai e te Atua i te haere i rapaeau a ere atu ai i ta ˈNa farii maitai.” No Ella, te vai mau ra Iehova mai teie mau taata e tia ra i mua ia ˈna. Maoti to ˈna faaroo, ua tapea oia i to ˈna taiva ore.

8, 9. (a) Eaha te ravea maitai roa ˈˈe ia ore e mǎtaˈu i te taata? (b) Eaha te haamanaˈo no te ore e hema i te mǎtaˈu taata?

8 E tauturu mai te faaroo ia Iehova ia ore e mǎtaˈu. Ia tutava te feia mana a te hau i te taotia i to oe tiamâraa e haamori ia Iehova, e au ra paha e tei roto to oe ora, maitai e ananahi i to ratou rima. E nehenehe oe e manaˈo e e haerea paari anei iho â ia tavini noa ia Iehova noa ˈtu te riri o te feia mana. A haamanaˈo: O te faaroo i te Atua te ravea maitai roa ˈˈe ia ore e mǎtaˈu i te taata. (A taio i te Maseli 29:25.) Ua ui Iehova: “O vai hoi oe, i mǎtaˈu ai oe i te taata pohe noa nei; e te tamaiti a te taata nei te riro mai te aihere?”—Isa. 51:12, 13.

9 A haamanaˈo noa i to Metua Mana hope. Te ite ra oia i te feia e mauiui ra i raro aˈe i te faatereraa tano ore. Te mauiui atoa ra oia e te tauturu ra oia ia ratou. (Exo. 3:7-10) Ma te paruru i to outou faaroo i mua i te feia mana: “Eiaha e taiâ i te huru o ta outou e parau atu, e faaitehia mai outou i te parau i taua hora ra.” (Mat. 10:18-20) Eita iho â te mau faatereraa taata e feia mana e upootia i nia ia Iehova. Ma te haapuai i to oe faaroo i teie nei â, e riro Iehova ei hoa mau o te hinaaro ru nei e tauturu ia oe.

UA FAAITE OIA I TE FAAROO I TE MAU PARAU FAFAU A TE ATUA

10. (a) Eaha te mau faaueraa ta Iehova i horoa ia Iseraela i te avaˈe Nisana 1513 hou te Mesia? (b) No te aha Mose i auraro ai i te mau faaueraa a te Atua?

10 I te avaˈe Nisana 1513 hou te Mesia, ua parau Iehova ia Mose e o Aarona ia faaite ia Iseraela i teie mau faaueraa matau-ore-hia: E maiti i te hoê puaaniho oni e te mamoe oni maitai, e tupai i te reira a parai atu ai i to ˈna toto i nia i te uputa o to ratou mau fare. (Exo. 12:3-7) Ua aha Mose? Ua papai te aposetolo Paulo i muri aˈe no Mose: “No te faaroo i haapao ai oia i te pasa e te pîpîraa toto ra ia ore te taparahi i tei fanau ana ia rave noa mai ia ratou.” (Heb. 11:28) Ua ite Mose e e nehenehe Iehova e tiaturihia e ua faaite oia i te faaroo i ta ˈNa i fafau, oia hoi e haapohe i te mau tamaiti matahiapo i Aiphiti.

11. No te aha Mose ia faaara ˈi ia vetahi ê?

11 E au ra e tei Midiana te mau tamaiti a Mose. Mea atea roa ïa ratou i “te taparahi.” * (Exo. 18:1-6) Ua faaara maite râ Mose i te tahi atu mau utuafare Iseraela e nehenehe ta ratou tamarii matahiapo e pohe. Ua here Mose i to ˈna taata-tupu. Te faaite ra te Bibilia: “Ua poroi atura Mose i te feia paari o te mau tamarii a Iseraela, e ua parau atura ia ratou: . . . A tupai i te Pasa.”—Exo. 12:21, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976.

12. Eaha te poroi faufaa a Iehova ta tatou e faaite?

12 Maoti te aratairaa a te mau melahi, e faaite te nunaa o Iehova i te hoê poroi faufaa: “A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna; ua tae hoi i te hora faautuaraa na ˈna ra: e haamori outou ia ˈna, i tei hamani i te raˈi, e te fenua, e te tai, e te mau pape pihaa.” (Apo. 14:7) Teie te taime no te faaite i tera poroi. E mea tia ïa ia faaara i to tatou taata-tupu ia haere ê mai i rapae ia Babulonia Rahi ‘ia ore ratou ia pohe atoa i to ˈna ra mau pohe.’ (Apo. 18:4) Te taparu nei te mau Kerisetiano faatavaihia e te “mamoe ê atu” i te taata tei atea ê i te Atua ia “faafaite” ia ˈna.—Ioa. 10:16; Kor. 2, 5:20.

Maoti te faaroo i te mau parau fafau a Iehova, e hinaaro atu â oe e faaite i te parau apî maitai (A hiˈo i te paratarafa 13)

13. Eaha te tauturu mai ia hinaaro atu â e faaite i te parau apî maitai?

13 Ua tiaturi papu tatou e te ora nei tatou i “te hora faautuaraa.” Oia atoa e ua tano iho â Iehova i te parauraa e mea ru ta tatou ohipa pororaa e faariroraa i te taata ei pǐpǐ. Ua ite orama te aposetolo Ioane “e toomaha pue melahi i te tia-noa-raa i na hiti e maha o te fenua nei, i te tapearaa i na mataˈi e maha o te ao nei.” (Apo. 7:1) Maoti te faaroo, te ite ra anei oe i te mau melahi o te ineine i te tuu i na mataˈi haamou o te ati rahi i nia i teie nei ao? Mai te peu e e, e nehenehe ïa oe e faaite i te parau apî maitai ma te tiaturi.

14. E turai te “aˈoraa ˈtu i te taata hara i ta ˈna ra parau ino” ia tatou ia aha?

14 Te fanaˈo aˈena nei te mau Kerisetiano mau i te hoê auhoaraa piri e o Iehova e i te tiaturiraa o te ora mure ore. Ua taa râ ia tatou e o ta tatou hopoia te “aˈoraa ˈtu i te taata hara i ta ˈna ra parau ino, e ia ora oia.” (A taio i te Ezekiela 3:17-19.) Mea papu, eita tatou e poro noa no te ape i te utua toto. Te here nei tatou ia Iehova e to tatou taata-tupu. Ua faataa Iesu i te auraa o te here e te hamani maitai i roto i ta ˈna parabole o te hoê taata no Samaria. E ui anaˈe, ‘E poro anei au no to ˈu “aroha” i te tahi atu mai te taata no Samaria?’ Eita roa ˈtu tatou e hinaaro e riro mai te tahuˈa e te ati Levi o te parabole ma te imi i te otoheraa a haere atu ai “na te tahi pae eˈa.” (Luka 10:25-37) E turai mai te faaroo i te mau parau fafau a te Atua e te here i te taata-tupu ia apiti atu â i te ohipa pororaa hou a taere roa ˈi.

“I TAE AI RATOU NA RARO I TE MITI UTEUTE”

15. No te aha aita ˈi e hororaa to te mau Iseraela?

15 Ua tiaturi papu Mose “i tei ore e itea ia hiˈo.” Ua tauturu te reira ia ˈna a fifihia ˈi te mau Iseraela i muri aˈe i to ratou faarueraa ia Aiphiti. Te faataa ra te Bibilia: “Ua nânâ aˈera te tamarii a Iseraela i to ratou mata i nia, hiˈo atura, e inaha, te haere maira to Aiphiti na muri mai ia ratou; mǎtaˈu roa aˈera ratou; pii hua ˈtura te tamarii a Iseraela ia Iehova.” (Exo. 14:10-12) Tera mau anei ta ratou e tiai ra? Aita roa ˈtu. Ua tohu Iehova: “E e faaiita [aore ra faaetaeta] vau i to Pharao aau, ia auau mai oia ia ratou; e e tura vau ia Pharao, e te nuu atoa na ˈna ra; ia ite hoi to Aiphiti e, o vau o Iehova.” (Exo. 14:4) Noa ˈtu râ, ua hiˈo noa te mau Iseraela i ta ratou i ite mata: te miti Uteute i mua ia ratou, te mau pereoo tamaˈi a Pharao i muri noa mai ia ratou e te hoê tiai mamoe e 80 matahiti ei aratai! No ratou, aita e hororaa.

16. Mea nafea te faaroo i faaitoito ai ia Mose i te miti Uteute?

16 Tera râ, aita Mose i mǎtaˈu. No te aha? Maoti to ˈna faaroo, ua ite oia i te tahi mea puai roa ˈtu â i te miti e te hoê nuu. Ua tia ia ˈna ia “hiˈo i te ora a Iehova” e ua ite oia e e aro Iehova no te mau Iseraela. (A taio i te Exodo 14:13, 14.) Ua faaitoito te faaroo o Mose i te nunaa o te Atua. Te parau ra te Bibilia: “No te faaroo i tae ai ratou na raro i te miti uteute mai te mea e e fenua pâpâmǎrô; tei tamatahia e to Aiphiti ra, e pau ihora.” (Heb. 11:29) I muri aˈe, “mǎtaˈu ihora te mau taata ia Iehova, e ua faaroo ia Iehova e i tana tavini ra ia Mose.”—Exo. 14:31.

17. Eaha te tupuraa i mua nei o te tamata i to tatou faaroo?

17 Fatata roa, e nehenehe to tatou ora e fifi atoa. A tae ai i te tuhaa hopea o te ati rahi, ua haamou roa te mau faatereraa i te mau faanahonahoraa faaroo o tei rahi roa ˈˈe i ta tatou. (Apo. 17:16) Ua faataa atea Iehova i to tatou tupuraa paruru-ore-hia mai “te fenua oire rii aua-ore-hia . . . o tei parahi ma te patu ore, aore e teˈa e aore e opani.” (Ezk. 38:10-12, 14-16) I te mata taata, aita to tatou e hororaa. E nafea oe?

18. A faataa na no te aha tatou e mau papu ai i te roaraa o te ati rahi.

18 Eiaha tatou e mǎtaˈu. No te aha? No te mea ua tohu Iehova i tera aroraa i nia i te nunaa o te Atua. Ua tohu atoa oia eaha te faahopearaa: “E riro hoi ia tae i taua mahana ra ia tii mai Goga e rave i te fenua ra ia Iseraela, te na reira maira te Fatu ra o Iehova, e tupu ai tau riri tahoo i to ˈu nei mata. Ua parau hoi au ma te uˈana o tau riri, e to ˈu nei hae.” (Ezk. 38:18-23) E haamou Iehova i te feia atoa o te hinaaro e haamauiui i to ˈNa nunaa. E tauturu to oe tiaturi i te faahoperaa o “taua mahana rahi riaria o Iehova” ia “hiˈo i te ora a Iehova” e ia tapea i to oe hapa ore.—Ioe. 2:31, 32.

19. (a) Mai te aha te taairaa o Iehova e o Mose? (b) Ia haapao tatou ia Iehova i roto i to tatou mau haerea, eaha te haamaitairaa ta tatou e fanaˈo?

19 A faaineine ia oe i teie nei â no tera mau tupuraa faahiahia mau ma te ‘faaitoito maite i te hiˈo atu i te Atua, i tei ore e itea ia hiˈo!’ A haapaari i to auhoaraa e o Iehova ma te haapii e te pure tamau. Mea piri roa to Mose taairaa e o Iehova e ua faaohipa-maite-hia oia. No reira te Bibilia i parau ai e ua ite Iehova ia Mose “e mata ïa e e mata.” (Deut. 34:10, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) E peropheta taa ê mau â o Mose. Maoti râ te faaroo, e nehenehe atoa oe e piri atu â ia Iehova mai te huru ra e te ite ra oe ia ˈna. Ia tamau oe i te haapao ia ˈna “i to oe atoa ra mau haerea” mai ta te Parau a te Atua e faaitoito maira, “na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.”—Mas. 3:6.

^ Ua tono Iehova i te mau melahi no te haava i to Aiphiti.—Sal. 78:49-51.