Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eita e nehenehe e tavini e piti fatu

Eita e nehenehe e tavini e piti fatu

“E ore te taata e tia ia faaroo i te fatu toopiti. . . . O outou nei hoi, e ore e tia ia faaroo i te Atua e te Mamona [aore ra taoˈa].”—MAT. 6:24.

1-3. (a) Eaha te mau fifi i te pae moni ta e rave rahi e faaruru nei, e mea nafea vetahi i te tamataraa i te faatitiaifaro i te reira? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Eaha te mau haapeapearaa e hiti mai no nia i te haapaoraa i te tamarii?

 TE FAATAA ra o Maria *: “Pauroa te mahana, ua rohirohi roa o Tihoti ta ˈu tane ia hoˈi mai oia na te ohipa mai. Aita râ te moni i navai no to matou hinaaro o te mau mahana atoa. Ua hinaaro vau e haamâmâ i ta ˈna hopoia e e hoo mai na ta mâua tamaiti ia Timi i te tahi mau mea au mau ta to ˈna mau hoa haapiiraa e fanaˈo ra.” Ua hinaaro atoa Maria e tauturu i te tahi atu fetii e e haaputu i te moni no a muri aˈe. E rave rahi o to ˈna mau hoa tei haere i te ara ia rahi atu â te moni. Ia feruri râ oia i tera tere, aita to ˈna manaˈo i papu roa. No te aha?

2 Ua haapeapea o Maria i te vaiiho i to ˈna utuafare here e te mau ohipa Kerisetiano ta ratou i rave amui. Ua manaˈo atoa oia ia vetahi tei na reira. E au ra e te tamau noa ra to ratou utuafare i te tavini ia Iehova. Ua feruri râ o Maria e nafea oia e haapao ai ia Timi ia haere o ˈna i te fenua ê. E nehenehe anei o ˈna e ‘haapii i ta ˈna tamaiti ma te aˈo a Iehova’ maoti te Internet?—Eph. 6:4.

3 Ua imi Maria i te aratairaa. Aita ta ˈna tane i hinaaro ia haere Maria noa ˈtu e ua parau o ˈna e eita oia e tamata i te tapea ia ˈna. Ua faaitoito te mau matahiapo e te tahi atu o te amuiraa ia ˈna eiaha e reva. Area râ te mau tuahine e rave rahi, ua faaitoito atu ïa ratou ia reva ma te na ô: “Mai te peu e mea here na oe i to oe utuafare, a haere. E tavini noâ oe ia Iehova.” Noa ˈtu to ˈna taiâ, apa ˈtura Maria ia Tihoti, aroha ˈtura ia Timi e reva ˈtura no te hoê ohipa i te fenua ê. Ua haapapu atu râ oia: “Eita vau e reva maoro.” *

TE MAU HOPOIA UTUAFARE E TE MAU FAAUERAA TUMU BIBILIA

4. (a) No te aha e rave rahi taata e faarue ai i to ratou fenua? (b) E pinepine na vai e haapao i ta ratou tamarii?

4 Eita Iehova e hinaaro e vaiiho i ta ˈna mau tavini i roto i te veve iti rahi. Mai tahito mai â, ua riro te faarueraa i to ˈna fenua no te tahi atu ei ravea no te arai i te veve. (Sal. 37:25; Mas. 30:8) Ia ore ratou e poia, ua tono te patereareha ra o Iakoba i ta ˈna mau tamaiti i Aiphiti no te hoo mai i te maa. * (Gen. 42:1, 2) I teie mahana, aita te rahiraa o te taata o te maiti e haere i te tahi atu fenua e vaiiho ra i to ratou utuafare no te mea ua poia ratou. No te mea paha mea rahi ta ratou tarahu. Area vetahi ê, te hinaaro nei ïa ratou e haamaitai i te huru oraraa o to ratou utuafare. Ia naea ia ratou tera mau fa noa ˈtu te fifi i te pae moni, e rave rahi o te faaoti i te ora atea i to ratou utuafare, i to ratou iho anei fenua aore ra na te ara. E pinepine ratou i te vaiiho i ta ratou tamarii apî e na te hoê o na metua e haapao, na te hoê tamarii huru paari aˈe, na te papa e te mama ruau, na te tahi atu fetii aore ra na te hoa. Noa ˈtu e mea mauiui no te mau taata o tei haere i te tahi atu fenua ia vaiiho i to ratou hoa faaipoipo aore ra tamarii, te na reira nei e rave rahi no te mea aita e ravea.

5, 6. (a) Eaha ta Iesu i haapii no nia i te oaoa e te hau? (b) No teihea mau taoˈa materia ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure? (c) E nafea Iehova e haamaitai ai ia tatou?

5 I te tau o Iesu, e rave rahi taata veve. Ua manaˈo paha ratou e ahani mea rahi aˈe ta ratou moni, e ite atu â ïa ratou i te oaoa e te hau. (Mar. 14:7) Aita Iesu i hinaaro ia tiaturi ratou i te mau mea eita e vai maoro. Ua hinaaro râ oia ia tiaturi ratou ia Iehova, no ǒ mai hoi ia ˈna ra te mau haamaitairaa mure ore. I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua haapii Iesu e no to tatou auhoaraa e o Iehova e fanaˈo ai tatou i te oaoa e te hau mau. Aita te reira i taaihia i te taoˈa materia aore ra i ta tatou iho mau tutavaraa.

6 I roto i te pure tuiroo a Iesu, ua haapii mai oia ia tatou ia pure eiaha no te hoê oraraa fanaˈo, no to tatou râ mau hinaaro mau o te mau mahana atoa, ‘te maa e au ia tatou i teie nei mahana.’ Ua haapapu oia i te feia e faaroo ra ia ˈna: “Eiaha e haapue noa i te taoˈa na outou i teie nei ao . . . e haapue râ i te taoˈa na outou i nia i te raˈi.” (Mat. 6:9, 11, 19, 20) E nehenehe tatou e tiaturi e e haamaitai mai Iehova ia tatou mai ta ˈna i fafau. E ere noa te haamaitairaa a te Atua i te hoê tapao o ta ˈna farii maitai, e haa râ oia ma te horoa i ta tatou iho e hinaaro mau ra. No reira, te ravea hoê no te fanaˈo i te oaoa mau e te oraraa hau, o te tiaturiraa ïa i to tatou Metua aupuru eiaha râ i te moni.—A taio i te Mataio 6:24, 25, 31-34.

7. (a) Ua horoa Iehova i te hopoia e haapao i te mau tamarii ia vai? (b) No te aha mea faufaa ˈi e o na metua e piti te haapao i ta raua mau tamarii?

7 Te ‘imiraa na mua i ta te Atua parau-tia,’ o te amo-atoa-raa ïa i te mau hopoia utuafare mai ta Iehova e hinaaro ra. Te itehia ra i roto i te ture a Mose teie faaueraa tumu e tano no te mau Kerisetiano: E mea tia ia haapii te mau metua i ta ratou tamarii ia tavini i te Atua. (A taio i te Deuteronomi 6:6, 7.) Ua horoa te Atua i tera hopoia i te mau metua, eiaha i to ratou mau metua ruhiruhia aore ra i te tahi atu. Ua faataa te arii Solomona: “E faaroo mai, e tau tamaiti, i te aˈo a to metua tane, e eiaha e faarue i te faaitoito a to metua vahine.” (Mas. 1:8) Ua hinaaro Iehova e o na metua toopiti te aratai e te haapii i ta raua tamarii. (Mas. 31:10, 27, 28) Mea rahi ta te mau tamarii e nehenehe e haapii mai i to ratou na metua a faaroo ai ia raua ia aparau no nia ia Iehova i te mau mahana atoa e a ite ai i to raua hiˈoraa.

TE MAU FAAHOPEARAA MANAˈO-ORE-HIA

8, 9. (a) Eaha te mau tauiraa te tupu pinepine ia ora atea te hoê metua i to ˈna utuafare? (b) Eaha te mau faahopearaa ino i te pae aau e i te pae morare ta te faataa-ê-raa e faatupu?

8 Hou a faarue ai i to ratou utuafare no te haere i te fenua ê, e tamata te taata i te feruri i te mau fifi e haapaeraa ta te reira e titau ra. Mea iti râ tei manaˈo i te mau faahopearaa atoa. (Mas. 22:3) * I muri iti noa ˈˈe i te revaraa, e mauiui iti rahi to Maria i te ora atea i to ˈna utuafare. Hoê â huru no ta ˈna tane e ta ˈna tamaiti. E pinepine Timi i te ani ia ˈna: “No te aha oe i faarue ai ia ˈu?” Ua faaoti Maria e reva no tau avaˈe noa. Ua riro râ te reira ei matahiti. Ua ite oia i te mau tauiraa peapea mau i roto i to ˈna utuafare. E ere faahou Timi mai i na mua ˈˈe e aita oia i faaite faahou i to ˈna mau huru aau i to ˈna mama. Ma te oto, te haamanaˈo ra Maria: “Aita oia e here faahou ra ia ˈu.”

9 Eita anaˈe te mau metua e ora amui e ta ratou mau tamarii mai te hoê utuafare, e nehenehe ratou e fifihia i te pae aau e oia atoa i te pae morare. * Ia au i te faito matahiti o te tamarii e te maororaa o te faataa-ê-raa, mea mauiui atu â te reira. Ua faataa ˈtu Maria ia Timi e ua rave oia i te haapaeraa no to ˈna maitai. No Timi râ, e au ra e ua faarue to ˈna mama ia ˈna. I te omuaraa, ua mihi oia ia ˈna. I muri aˈe râ a hoˈi mai ai oia e hiˈo ia raua, aita Timi i oaoa tei reira anaˈe o ˈna. Mai te tahi atu mau tamarii o tei vaiihohia, ua manaˈo Timi e aita e au faahou i to ˈna mama to ˈna auraro e here.—A taio i te Maseli 29:15.

Na roto i te Internet, eita oe e nehenehe e tauahi i ta oe tamarii (A hiˈo i te paratarafa 10)

10. (a) Mai te aha to te tamarii huru ia horoa noa mai to ˈna metua i te mau taoˈa materia a ora noa ˈi i te ara? (b) Eaha te ore e nehenehe e rave ia tamata te hoê metua i te haapii i ta ˈna tamarii tei te fenua ê anaˈe oia?

10 No to ˈna atea, ua tamata Maria e mono i te reira ma te hapono i te moni e te mau taoˈa materia. Ua taa râ ia ˈna e te atea noa ˈtura oia i ta ˈna tamaiti e ma te opua-ore-hia, ua faaitoito oia ia Timi ia tuu i te mau taoˈa materia na mua ˈˈe ia Iehova e i te utuafare. (Mas. 22:6) Ua matau o Timi i te parau ia ˈna: “Eiaha e hoˈi mai, a hapono noa mai i te mau ô.” Haamata ˈtura o Maria i te taa e eita ta ˈna e nehenehe e haapii i ta ˈna tamaiti ma te papai i te rata, ma te taniuniu aore ra ma te tauaparau ia ˈna maoti te Internet. Te faataa ra oia: “Na roto i te Internet, eita oe e nehenehe e tauahi i ta oe tamarii aore ra e apa ˈtu ia ˈna hou o ˈna a taoto ai.”

Eaha te fifi ta oe e nehenehe e faaruru a ora atea ˈi i to oe hoa faaipoipo? (A hiˈo i te paratarafa 11)

11. (a) E nafea te oraraa i te fenua ê no te rave i te ohipa e haafifi ai i te faaipoiporaa? (b) I teihea taime i taa ˈi ia Maria e e mea tia ia hoˈi o ˈna i to ˈna ra utuafare?

11 Ua fifi-atoa-hia te taairaa o Maria e o Iehova. Ua amui atu o ˈna i ta ˈna amuiraa hoê noa taime i te hebedoma aore ra iti aˈe. Ua fifi-atoa-hia to ˈna taairaa e ta ˈna tane. Ua patoi oia i te titauraa a te paoti ia taoto ia ˈna. E i te mea e eita ta Tihoti e o Maria e nehenehe e paraparau no nia i to raua mau fifi te tahi i te tahi, ua faaite raua taitahi i to raua huru aau i te tahi atu taata e fatata roa raua i te faaturi. Ua taa ia Maria e noa ˈtu aita raua i faaturi, te fifi ra to raua faaipoiporaa. Te faaue ra te Bibilia i te mau hoa faaipoipo ia haapao i to raua mau hinaaro i te pae aau e i te pae taatiraa. E mea tia ia faataa te mau hoa faaipoipo i te taime o raua anaˈe no te haapao i to te tahi e te tahi hinaaro e maitai. I te mea râ e te ora atea ra o Tihoti e o Maria, aita ta raua e nehenehe. (Sire 1:2; Kor. 1, 7:3, 5) Aita atoa ta raua e nehenehe e haamori amui ia Iehova e ta raua tamaiti. Ua parau Maria: “I to ˈu faarooraa i te hoê tairururaa e mea faufaa te haamoriraa utuafare tamau no te ora ˈtu i te mahana rahi o Iehova, ua taa ˈtura ia ˈu e e mea tia ia hoˈi au i te fare.” Ua titauhia ia haamaitai faahou oia i te mau taairaa e to ˈna utuafare e to ˈna auhoaraa e o Iehova.

AˈORAA MAITAI E AˈORAA INO

12. Eaha te aˈoraa Bibilia te nehenehe e horoa i te feia o te ora atea ra i to ratou utuafare?

12 A opua ˈi oia e hoˈi i te fare, ua rau te manaˈo ta ˈna i faaroo. Ua haapopou te mau matahiapo o ta ˈna amuiraa ia ˈna no to ˈna faaroo e itoito. Area râ te tahi atu o tei ora atea atoa i to ratou apiti e utuafare aita ïa. Aita ratou i pee i to ˈna hiˈoraa. Ua tamata râ ratou i te faataui i to ˈna manaˈo ma te parau: “E hoˈi oioi mai iho â oe i ǒ nei. Eita e navai te moni ia hoˈi oe i te fare. E nafea oe?” Eiaha e faahiti i tera mau parau haaparuparu. E mea tia ia aˈo te mau hoa Kerisetiano “i te mau vahine apî ra ia aroha i ta ratou mau tane, ia aroha hoi i ta ratou mau tamarii [e] ia parahi i te utuafare,” to ratou iho utuafare. ‘Eita ïa te parau a te Atua e faainohia.’—A taio i te Tito 2:3-5.

13, 14. No te aha e titauhia ˈi te faaroo no te tuu ia Iehova na mua ˈˈe i te mau hinaaro o to tatou utuafare? A faataa.

13 Mea rahi te taata o tei faarue na i to ratou fenua tei paari i roto i te mau taˈere i reira mea faufaa aˈe te tutuu e te utuafare, te mau metua iho â râ. E titauhia te faaroo puai i te hoê Kerisetiano no te faaoaoa ia Iehova ma te ore e pee i te mau peu matauhia aore ra i te mau hinaaro o te utuafare.

14 A feruri na i te aamu o Carin: “A fanau ai au i ta ˈu tamaiti ra ia Don, te ohipa ra mâua ta ˈu tane i te fenua ê e no haapii noa ˈtura vau i te Bibilia. Ua tiai to ˈu utuafare ia afai atu vau ia Don i to ˈu na metua no te haapao ia ˈna e tae roa i te taime e pue ai te moni.” Ua mârô o Carin e na ˈna iho e haapao ia Don. Ua parau râ to ˈna fetii, oia atoa ta ˈna tane, e e taata hupehupe o ˈna e ua faaooohia o ˈna. Te parau ra o Carin: “I tera taime, aita vau i taa maitai eaha te fifi ia vaiiho ia Don i to ˈu na metua tau matahiti noa. Ua ite râ vau e ua horoa Iehova i te hopoia e haapao i ta mâua tamaiti ia mâua ra, to ˈna mau metua.” A hapû faahou ai o Carin, ua faaue ta ˈna tane e ere i te Ite no Iehova ia haamarua i tera tamarii. Ua haapuai te faaotiraa maitai ta Carin i rave i na mua ˈtu i to ˈna faaroo e ua mau papu â oia no Iehova. I teie nei, te oaoa ra oia, ta ˈna tane e ta raua tamarii i te ora amui. Ahani Carin i afai hoê o na tamarii aore ra na tamarii e piti e na te tahi atu e haapao, mea taa ê roa paha to ratou oraraa i teie nei.

15, 16. (a) A faataa na i ta te hoê tuahine i ite i to ˈna tamarii-rii-raa. (b) No te aha oia i faaoti ai e ore e na reira i nia i ta ˈna iho tamahine?

15 Te faatia ra te hoê Ite no Iehova o Vicky te iˈoa: “Tau matahiti i te maoro, ua paari au e to ˈu mama ruau a haapao noa ˈi to ˈu na metua i to ˈu tuahine apî aˈe. A hoˈi ai au i to ˈu na metua ra, ua taui to ˈu huru aau no raua. Mea ohie no to ˈu tuahine ia faaite ia raua i to ˈna manaˈo, ia tauahi ia raua e mea piri roa to ratou taairaa. No ˈu râ, e ere au i te mea piri roa i to ˈu na metua. Noa ˈtu e ua paari mai au, mea fifi no ˈu ia faaite i to ˈu mau manaˈo hohonu. Ua haapapu mâua to ˈu tuahine i to mâua na metua e e aupuru mâua ia raua a paari ai raua. E na reira râ vau no te mea na ˈu tera hopoia. Area râ to ˈu tuahine, e na reira o ˈna no to ˈna here ia raua.”

16 Te parau ra o Vicky: “Te hinaaro nei to ˈu mama ia afai au i ta ˈu tamahine ia ˈna ra e na ˈna e haapao, mai ta ˈna i rave a afai ai ia ˈu i to ˈna mama ra. Ma te faatura, ua patoi au. Te hinaaro ra mâua ta ˈu tane e haapii i ta mâua tamarii no nia ia Iehova. E aita vau e hinaaro ra e haafifi i to ˈu taairaa no a muri aˈe e ta ˈu tamahine.” Ua ite Vicky e ia manuïa te reira, mea faufaa ia tuu ia Iehova e ta ˈNa mau faaueraa tumu na mua roa i te mau fa i te pae moni e te mau hinaaro o te utuafare. Ua parau Iesu ma te papu: “E ore te taata e tia ia faaroo i te fatu toopiti,” oia hoi i te Atua e te mau taoˈa.—Mat. 6:24; Exo. 23:2.

E ‘HAAMANUÏA’ IEHOVA I TA TATOU MAU TUTAVARAA

17, 18. (a) Eaha te mau parau fafau ta te mau Kerisetiano mau e nehenehe e tiaturi noa? (b) E hiˈopoa mai tatou i teihea mau uiraa i roto i to muri nei tumu parau?

17 Ua faaoti to tatou Metua ra o Iehova i te tauturu ia tatou ia fanaˈo i te mau mea ta tatou e hinaaro mau ra ia tuu tatou i te Basileia e ta ˈna parau-tia na mua roa. (Mat. 6:33) Ua fafau Iehova i te horoa i te hoê “haapuraa” o te ore e titau ra ia ofati i te mau faaueraa tumu Bibilia, noa ˈtu eaha te fifi ta tatou e faaruru. (A taio i te Korinetia 1, 10:13.) E nafea o ˈna e na reira ˈi? Ia pure e ia faaroo tatou ia Iehova, e faaite tatou i to tatou tiaturi ia ˈna. (Sal. 37:5, 7) E ite o ˈna i ta tatou mau tutavaraa e e ‘haamanuïa’ oia i te reira ma te horoa mai i te mau mea atoa ta tatou e hinaaro mau ra.—A hiˈo i te Genese 39:3.

18 Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faaafaro i te mau fifi o te faataa-ê-raa? Eaha te tahi mau ravea ohie e nehenehe e faaohipa no te haapao i to tatou utuafare ma te ore e vaiiho ia ratou? E nafea tatou e faaitoito ai ia vetahi ia rave i te mau faaotiraa ia au i te reira? E hiˈopoahia teie mau uiraa i to muri nei tumu parau.

^ Ua tauihia te mau iˈoa.

^ Noa ˈtu e te faataa ra teie tumu parau i te mau vahine o te haere e ohipa i te ara, ua tano atoa te mau faaueraa tumu i roto no te tane.

^ I roto i to ratou mau tere taitahi i Aiphiti, e haere atea paha te mau tamaiti a Iakoba i to ratou utuafare, hau atu e toru hebedoma i te maoro. I muri aˈe a haere ai o Iakoba e ta ˈna mau tamaiti e ora i Aiphiti, ua apee atu ta ratou mau vahine e tamarii.—Gen. 46:6, 7.

^ A hiˈo i te A ara mai na! no Mati–Eperera 2013, “Faarue i to ˈna fenua no te tahi atu—Moemoeâ e te tupuraa mau.”

^ Ia au i te mau parau faataa no e rave rahi fenua, e nehenehe te mau fifi e tupu mai ia vaiihohia te apiti aore ra te tamarii no te rave i te ohipa i te fenua ê. Te fifi paha mai te faaturi, te peu mahu aore ra te taotoraa i te fetii piri. E fifihia paha te mau tamarii i te fare haapiiraa. E riri hanoa paha ratou, e ahoaho, e hepohepo aore ra e hinaaro e haapohe ia ratou.