1, 2. Cu ce dificultăţi se confruntă mulţi emigranţi când se întorc acasă? (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

„CÂT am lucrat în străinătate am avut o funcţie de răspundere şi am câştigat mulţi bani, îşi aminteşte Eduardo. * Însă, după ce am început să studiez Biblia cu Martorii lui Iehova, mi-am dat seama că am o răspundere şi mai importantă: aceea de a mă îngriji de familia mea nu doar pe plan material, ci şi spiritual. Prin urmare, m-am întors acasă.” (Ef. 6:4)

² Eduardo ştia că decizia lui de a se întoarce acasă îi era plăcută lui Iehova. Însă, asemenea lui Marilyn, menţionată în articolul anterior, Eduardo trebuia să-şi reclădească relaţiile cu membrii familiei. De asemenea, el trebuia să-şi întreţină soţia şi copiii într-o ţară săracă. Cum avea să se descurce? Putea conta pe sprijinul celor din congregaţie?

3. Cum sunt afectaţi copiii de absenţa unui părinte?

³ „Am înţeles că îmi neglijasem fetiţele într-o perioadă când aveau cel mai mult nevoie de îndrumarea şi de afecţiunea mea, recunoaşte Eduardo. N-am fost lângă ele să le citesc relatări biblice, să mă rog împreună cu ele, să le iau în braţe şi să mă  joc cu ele.” (Deut. 6:7) Fiica sa cea mare, Anna, îşi aminteşte: „Pentru că tata nu era lângă noi, îmi lipsea siguranţa de sine şi aveam sentimentul că nu sunt iubită. Când s-a întors, îi cunoşteam doar chipul şi vocea. Nu mi se părea firesc să mă îmbrăţişeze”.

4. De ce îi este greu unui tată să-şi îndeplinească rolul de cap de familie când locuieşte departe de casă?

⁴ Cu cât stă mai mult timp departe de casă, cu atât este mai greu pentru un tată să-şi îndeplinească rolul de cap de familie. Soţia lui Eduardo, Ruby, explică: „A trebuit să fiu şi mamă, şi tată. Şi m-am obişnuit să iau singură majoritatea deciziilor. Când Eduardo s-a întors, a trebuit să învăţ ce înseamnă cu adevărat supunerea creştină. Chiar şi acum trebuie să-mi amintesc uneori că soţul meu este acasă” (Ef. 5:22, 23). Eduardo adaugă: „Fetele erau obişnuite să-i ceară mamei lor permisiunea să facă unele lucruri. Ca părinţi, am înţeles că fiicele noastre trebuiau să vadă că noi luam deciziile împreună. Iar eu a trebuit să învăţ să-mi conduc familia într-o manieră creştină”.

5. Cum a început un tată să repare daunele cauzate de absenţa sa şi cu ce rezultat?

⁵ Eduardo a fost hotărât să facă tot posibilul pentru a-şi reclădi relaţiile cu membrii familiei şi a-i ajuta să-şi întărească spiritualitatea. „Obiectivul meu a fost să întipăresc adevărul în inima copiilor prin cuvânt şi faptă: nu doar să spun că îl iubesc pe Iehova, ci şi să arăt acest lucru.” (1 Ioan 3:18) A binecuvântat Iehova străduinţa lui Eduardo? „Eforturile lui de a fi un tată bun şi de a se apropia din nou de noi au avut o influenţă puternică asupra noastră, spune Anna. Am fost mândre de el când am văzut că aspiră la privilegii în congregaţie. Lumea încerca să ne îndepărteze de Iehova. Dar când am văzut că părinţii noştri puneau lucrurile spirituale pe primul loc, ne-am străduit să facem şi noi la fel. Tati ne-a promis că n-o să mai plece şi s-a ţinut de cuvânt. Dacă ar fi plecat, probabil că astăzi n-aş fi în organizaţia lui Iehova.”

6. Ce au înţeles mulţi părinţi în timpul unui război?

⁶ Unele experienţe arată că, în timpul războiului din Balcani, copiii Martorilor lui Iehova din această zonă au fost fericiţi, în pofida condiţiilor grele de viaţă. De ce? Întrucât n-au putut să meargă la serviciu, părinţii au petrecut mai mult timp cu copiii lor. Au studiat, s-au jucat şi au stat de vorbă cu ei. Ce învăţăm de aici? Copiii au nevoie de părinţii lor mai mult decât de bani sau de cadouri. Într-adevăr, aşa cum arată Biblia, copiii sunt fericiţi când părinţii le acordă atenţie şi îi educă (Prov. 22:6).

7, 8. a) Ce constată unii părinţi când se întorc din străinătate şi ce reacţie nepotrivită ar putea avea ei? b) Cum îi pot ajuta părinţii pe copii să-şi învingă sentimentele negative?

⁷ Când se întorc din străinătate, unii părinţi constată cu stupoare că sunt trataţi cu răceală sau cu indiferenţă de copiii lor. „Cum puteţi fi atât de nerecunoscători, după toate sacrificiile pe care le-am făcut pentru voi?”, ar putea spune un părinte. Totuşi, atitudinea negativă a copiilor ar putea fi cauzată în mare parte chiar de absenţa părintelui. Ce pot face părinţii aflaţi în această situaţie?

⁸ Rugaţi-l pe Iehova să vă ajute să înţelegeţi mai bine ce simt membrii familiei voastre. Apoi, când vorbiţi cu ei, asumaţi-vă responsabilitatea şi recunoaşteţi că şi voi aveţi o parte de vină. Aţi putea să vă cereţi în mod sincer iertare. Pe măsură ce partenerul şi copiii observă că vă străduiţi să îndreptaţi lucrurile, vor simţi că sunteţi sincer preocupaţi de ei. Treptat, cu hotărâre şi răbdare, vă veţi bucura din nou de iubirea şi de respectul familiei voastre.

9. De ce faptul de ‘a ne îngriji de ai noştri’ nu presupune să căutăm să ne îmbogăţim?

⁹ Apostolul Pavel a spus că atunci când creştinii în vârstă nu se mai pot descurca singuri pe plan material, copiii şi nepoţii trebuie „să le dea părinţilor şi bunicilor lor răsplata care li se cuvine”. Dar, în continuare, Pavel i-a îndemnat pe toţi creştinii să fie mulţumiţi cu strictul necesar: hrană, îmbrăcăminte şi adăpost. De aceea, nu ar trebui să ne străduim să avem un nivel de trai tot mai ridicat sau tot mai multă siguranţă financiară. (Citeşte 1 Timotei 5:4, 8; 6:6-10.) Pentru ‘a se îngriji de ai lui’, un creştin nu trebuie să caute să se îmbogăţească în această lume, care în curând va trece (1 Ioan 2:15-17). Nu trebuie să permitem ca „puterea amăgitoare a bogăţiilor” sau „îngrijorările vieţii” să pună în pericol perspectiva familiei noastre de ‘a apuca strâns adevărata viaţă’ în lumea nouă şi dreaptă a lui Dumnezeu! (Mar. 4:19; Luca 21:34-36; 1 Tim. 6:19)

10. De ce este înţelept să evităm să facem datorii?

¹⁰ Iehova ştie că avem nevoie de bani. Dar banii nu ne pot ajuta şi nu ne pot ocroti la fel ca înţelepciunea divină (Ecl. 7:12; Luca 12:15). De multe ori, oamenii nu anticipează costul real al plecării la muncă în străinătate. În plus, nu există nicio garanţie că acolo vor câştiga mulţi bani. De fapt, o astfel de mutare poate fi chiar periculoasă. Mulţi emigranţi se întorc cu datorii şi mai mari. În loc să aibă mai mult timp ca să-i slujească lui Dumnezeu, ei ajung să le slujească celor cărora le datorează bani. (Citeşte Proverbele 22:7.) Este înţelept să evităm de la bun început să facem datorii.

11. De ce este util ca familia să-şi întocmească un buget?

¹¹ Eduardo ştia că, pentru a reuşi să se îngrijească de familia lui după întoarcerea acasă, trebuia să fie atent la modul în care se cheltuiau banii. El şi soţia lui şi-au întocmit un buget bazat pe necesităţile lor reale. Evident, bugetul era mult mai mic decât cel cu care fuseseră obişnuiţi. Dar toţi au colaborat şi n-au cumpărat lucruri inutile. * Eduardo spune: „De exemplu, am mutat copiii de la şcoli particulare la şcoli de stat care ofereau o instruire bună”. Eduardo şi familia lui s-au rugat ca el să poată găsi un serviciu care să nu le afecteze programul de activităţi spirituale. Cum le-a răspuns Iehova la rugăciuni?

12, 13. a) Ce a făcut un tată pentru a se îngriji de familia lui? b) Cum i-a binecuvântat Iehova hotărârea de a duce o viaţă simplă?

¹² „În primii doi ani abia ne-am descurcat cu banii, îşi aminteşte Eduardo. Întrucât salariul meu nu acoperea întotdeauna cheltuielile, economiile noastre erau tot mai mici, iar eu eram foarte obosit. Dar am reuşit să fim prezenţi la toate întrunirile şi să mergem în predicare împreună.” Eduardo a hotărât ca nici măcar să nu se gândească să accepte un serviciu care l-ar fi ţinut mult timp departe de familie. El spune: „În schimb, am învăţat diferite meserii care să-mi permită să-mi găsesc mai uşor un loc de muncă”.

¹³ Deoarece i-a trebuit mult timp ca să-şi plătească datoriile, Eduardo a trebuit să plătească şi o dobândă mai mare pentru banii împrumutaţi. Dar a considerat că acest preţ era mic, având în vedere că astfel putea să fie alături de familia sa în toate activităţile, aşa cum aşteaptă Iehova din partea părinţilor. „În prezent, câştig mai puţin de 10 la sută din cât câştigam în străinătate, spune Eduardo, dar nu murim de foame. «Mâna lui Iehova nu s-a scurtat.» De fapt, am luat hotărârea să începem pionieratul. În mod surprinzător, la puţin timp după aceea, situaţia economică  s-a îmbunătăţit şi ne-a fost mult mai uşor să ne descurcăm.” (Is. 59:1)

14, 15. a) Ce pot face membrii unei familii când rudele aşteaptă ca ei să pună lucrurile materiale înaintea celor spirituale? b) Care ar putea fi rezultatul când membrii unei familii pun închinarea la Iehova pe primul loc?

¹⁴ În multe locuri, oamenii se simt obligaţi să le dea rudelor şi prietenilor bani şi cadouri. „Face parte din cultura noastră şi ne place să dăruim”, explică Eduardo. El adaugă: „Există totuşi o limită. Le-am explicat cu tact rudelor mele că le voi ajuta în măsura în care acest lucru nu-mi va afecta familia pe plan spiritual”.

¹⁵ Unele rude ar putea fi dezamăgite ori s-ar putea supăra când cineva decide să se întoarcă acasă sau să nu plece la muncă în străinătate. Ele chiar ar putea spune că acesta este egoist sau lipsit de iubire. De ce? Deoarece aşteaptă să primească bani de la el (Prov. 19:6, 7). Anna, fiica lui Eduardo, a spus: „Când nu sacrificăm lucrurile spirituale de dragul avantajelor materiale, unele rude ar putea înţelege, în cele din urmă, cât de importantă este pentru noi închinarea la Iehova. Însă cum vor înţelege acest lucru dacă noi le satisfacem toate pretenţiile?”. (Compară cu 1 Petru 3:1, 2.)

16. a) Cum ar putea cineva ‘să se amăgească singur cu raţionamente false’? (Iac. 1:22) b) Ce decizii binecuvântează Iehova?

¹⁶ O soră care a plecat să lucreze în străinătate, lăsându-şi în urmă soţul şi copiii, le-a spus bătrânilor: „A trebuit să facem mari sacrificii ca să pot veni aici. Soţul meu chiar a trebuit să renunţe la responsabilitatea de bătrân. Aşa că sper sincer ca Iehova să binecuvânteze decizia de a mă muta”. Iehova binecuvântează întotdeauna deciziile care au la bază credinţa în el. Dar cum ar putea să binecuvânteze o decizie care este contrară voinţei sale, mai ales când aceasta presupune renunţarea în mod nejustificat la privilegii de serviciu? (Citeşte Evrei 11:6; 1 Ioan 5:13-15.)

17. De ce trebuie să căutăm îndrumarea lui Iehova înainte de a lua o decizie şi cum putem face aceasta?

¹⁷ Căutaţi îndrumarea lui Iehova înainte de a lua o decizie, nu după ce aţi luat-o. Rugaţi-l pe Iehova să vă dea spirit sfânt,  înţelepciune şi îndrumare (2 Tim. 1:7). Întrebaţi-vă: Sunt dispus să ascult de Iehova în orice situaţie, chiar şi în timp de persecuţii? Dacă răspunsul vostru este afirmativ, atunci sunteţi dispuşi să ascultaţi de el când aceasta ar însemna să duceţi o viaţă mai simplă? (Luca 14:33) Cereţi-le ajutor bătrânilor şi aplicaţi sfaturile lor bazate pe Biblie. Astfel, veţi dovedi că aveţi încredere în promisiunea lui Iehova că vă va susţine. Bătrânii nu pot lua decizii în locul vostru. Însă ei vă vor ajuta să faceţi alegeri înţelepte, care vă vor aduce fericire pe termen lung (2 Cor. 1:24).

18. a) Cine are responsabilitatea de a se îngriji de familie? b) În ce situaţii am putea să oferim ajutor?

¹⁸ Iehova i-a încredinţat soţului ‘sarcina’ de a se îngriji de familie. Ar trebui să-i lăudăm pe cei care se achită de această responsabilitate fără să plece de lângă familie, chiar dacă li se oferă ocazia sau alţii îi îndeamnă să facă acest lucru. Şi ar trebui să ne rugăm pentru ei. În plus, ne putem arăta iubirea faţă de fraţii noştri când au loc dezastre sau când se confruntă cu probleme grave de sănătate (Gal. 6:2, 5; 1 Pet. 3:8). Dacă apare o situaţie de urgenţă, ai putea să-l ajuţi din punct de vedere material pe un frate de credinţă sau l-ai putea ajuta să-şi găsească un loc de muncă în zona în care locuieşte? Astfel, probabil că fratele nu se va mai simţi nevoit să plece la lucru în altă parte (Prov. 3:27, 28; 1 Ioan 3:17).

19, 20. De ce pot fi siguri slujitorii lui Iehova că el îi va ajuta?

¹⁹ Cuvântul lui Dumnezeu ne îndeamnă: „Felul vostru de viaţă să fie fără iubire de bani, fiind mulţumiţi cu ce aveţi. Căci [Dumnezeu] a zis: «Nicidecum nu te voi lăsa şi nicidecum nu te voi părăsi». Astfel, putem să fim plini de curaj şi să spunem: «Iehova este ajutorul meu, nu mă voi teme! Ce poate să-mi facă omul?»” (Evr. 13:5, 6). Cum ne ajută aplicarea acestui sfat?

²⁰ Un bătrân de congregaţie dintr-o ţară săracă a zis: „Oamenii spun de multe ori că Martorii lui Iehova sunt fericiţi. De asemenea, ei observă că până şi Martorii săraci sunt întotdeauna frumos îmbrăcaţi şi par s-o ducă mai bine decât alţii”. Acest lucru este în armonie cu promisiunea făcută de Isus celor care pun Regatul pe primul loc (Mat. 6:28-30, 33). Da, Iehova, Tatăl nostru ceresc, ne iubeşte şi ne vrea binele. „Ochii lui Iehova străbat tot pământul ca să-şi arate puterea pentru cei a căror inimă este întreagă faţă de el.” (2 Cron. 16:9) Poruncile pe care ni le-a dat, inclusiv cele cu privire la viaţa de familie şi la necesităţile materiale, sunt spre folosul nostru. Când le respectăm, arătăm că îl iubim şi că ne încredem în el. „Iată ce înseamnă iubirea de Dumnezeu: să respectăm poruncile sale, iar poruncile sale nu sunt grele.” (1 Ioan 5:3)

21, 22. De ce eşti hotărât să te încrezi în Iehova?

²¹ Eduardo spune: „Ştiu că nu pot da înapoi timpul pe care l-am petrecut departe de soţia şi de copiii mei, dar încerc să nu-mi reproşez mereu acest lucru. Mulţi dintre foştii mei colegi sunt bogaţi, dar nefericiţi. Familiile lor au probleme grave. Însă familia noastră este foarte fericită! Şi sunt impresionat să văd că alţi fraţi din această ţară, deşi săraci, păstrează lucrurile spirituale pe primul loc. Cu toţii trăim împlinirea promisiunii lui Isus”. (Citeşte Matei 6:33.)

²² Aşadar, fiţi plini de curaj! Alegeţi să ascultaţi de Iehova şi încredeţi-vă în el! Fie ca iubirea voastră pentru Dumnezeu, pentru partenerul conjugal şi pentru copiii voştri să vă îndemne să vă achitaţi de responsabilităţile spirituale pe care le aveţi faţă de familie! Astfel, veţi simţi că ‘Iehova este ajutorul vostru’.