Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CANI NAGUU CHAAHUIʼ XQUIDXI DIOS

«Cayaadxaruʼ gaca stale dxiiñaʼ»

«Cayaadxaruʼ gaca stale dxiiñaʼ»

George Young yendá Río de Janeiro lu beeu marzo 1923

LU IZA 1923, nabé stale binni guyé ndaaniʼ sala ra raca conciertu stiʼ Conservatório Dramático e Musical de São Paulo. Málasi bizulú George Young bidii ti libana ne nuuca sti binni ni zigutiixhi ni oración pur oración lu diidxaʼ portugués. Guiráʼ ca 585 binni nuu raqué cucaadiaga chaahuicaʼ laga cadiʼdiʼ caadxi textu lu diidxaʼ portugués lu ti pantalla. Ne nabé sicarú modo bilúxeni purtiʼ biaaziʼ ti gayuaa folletu ni láʼ Millones que ahora viven no morirán jamás lu diidxaʼ portugués, alemán, inglés ne italiano. ¡Guizáʼ guyuulaʼdxiʼ binni libana que! Gunna stale binni de libana que, ngue runi chupa gueelaʼ despué bidxá sala que sti biaje para gucaadiágacaʼ sti libana. Peru, xi bizaaca ante gaca cani bizéʼtenu ca yaʼ.

Lu iza 1867, Sarah Bellona Ferguson bireené binnilidxi de Estados Unidos ne yendézacaʼ Brasil. Lu iza 1899, biindaʼ Sarah caadxi guiʼchiʼ ni cusiene de Biblia ni bedané bizaʼnaʼ ni jma nahuiiniʼ de Estados Unidos ne oraqueca gúnnabe ngue nga ni dxandíʼ. Cumu racaláʼdxibe guiziidibe jma la? gunábabe guseendacabe revista Watch Tower lu diidxaʼ inglés ra nuube. Nabé guyuuláʼdxibe guiráʼ ni caziidibe, ngue runi bicaabe ra nuu hermanu Russell ne nabe laabe nga ti prueba ni rusihuinni zanda guiziidiʼ binni de Dios neca nuu zitu.

¿Pueden los vivos hablar con los muertos? (lu diidxaʼ portugués)

Biʼniʼ Sarah stale stipa pur gusiidiʼ xcaadxi binni de Dios, peru nabé guníʼ íquebe tu laa zanda gacané laabe, binnilídxibe ne guiráʼ binni ni nayá ladxidóʼ ni nabeza Brasil para guiziidicaʼ de Dios. Lu iza 1912, gudxi Betel ni nuu Brooklyn laabe zuseendaʼ tuuxa São Paulo ne ziné stale tratadu ni láʼ ¿En dónde están los Muertos? lu diidxaʼ portugués. Lu iza 1915, bizeeteʼ Sarah nabé ridxagayaa purtiʼ stale Binni Ruundaʼ Biblia guníʼ íquecaʼ maʼ cadi candaa ziecaʼ guibáʼ. Laabe guniʼbe: «Xi guizaaca xa de Brasil ne Sudamérica yaʼ. [...] Cumu nabé xiroobaʼ ra rugaanda América del Sur la? ngue runi rihuinni dxíchica cayaadxaruʼ gaca stale dxiiñaʼ». Dxandíʼ, ¡nabé stale dxiiñaʼ caquiiñeʼ gaca!

Lu iza 1920, xhono hombrehuiiniʼ ni naca marineru de Brasil guyecaʼ chupa chonna guendaridagulisaa Nueva York laga cayaca chaahuiʼ buque de guerra sticaʼ. Ora bibiguétacabe Río de Janeiro, guniʼnécabe xcaadxi binni de ni biziidicabe. Lu beeu marzo iza 1923, yendá George Young, ni naca peregrinu (yanna runibiáʼcabe laacaʼ casi superintendente viajante) Río de Janeiro. Bidxélabe stale binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Biblia. Gudixhe chaahuisibe modo guibiʼxhiʼ chupa chonna guiʼchiʼ lu diidxaʼ portugués, guyebe São Paulo, ra nabeza 600,000 binni. Ndaaniʼ guidxi ca nga bidiibe libana ni bizéʼtenu ra bizulú tema riʼ ne biaaziʼ folletu Millones que ahora viven no morirán jamás. George Young guníʼ: «Cumu stubeʼ nuaaʼ la? gucané ca periódicu que naa para ganna binni de libana ni chigutiideʼ que». Ne guníʼrube ngue nga ca primé libana ni bieeteʼ lu ca periódicu que ni chigudii ti binni ni biseendaʼ IBSA Brasil». *

Laga cudii hermanu Young ca libana stiʼ ridiʼdiʼ caadxi textu stiʼ Biblia lu ti pantalla

Sicaríʼ bizeeteʼ revista Watch Tower 15 stiʼ diciembre iza 1923 de Brasil: «Cumu bizulú xhiiñaʼ Dios 1 stiʼ junio ne tiempu que gastiʼ nin ti guiʼchiʼ lu diidxaʼ portugués la? nabé bidxagayaadu ora bíʼyadu ximodo guluu ndaayaʼ Señor dxiiñaʼ riʼ». Revista que cusiéneruʼ 2 de ca 21 libana ni bidii hermanu Young de 1 stiʼ junio hasta 30 stiʼ septiembre bidiibe cani São Paulo. Guyé 3,600 binni yegucaadiaga ca libana que. Chaʼhuiʼ chaʼhuiʼ bireeche stiidxaʼ Reinu Río de Janeiro, ne chupa chonna beeu despué maʼ biaaziʼ jma de gadxe mil revista ne folletu lu diidxaʼ portugués. Revista Watch Tower noviembre-diciembre 1923 nga primé ni biree lu diidxaʼ portugués.

Sarah Bellona Ferguson, primé binni de Brasil ni gunabaʼ guseendacabe revista Watch Tower lu diidxaʼ inglés ra nuu

Yeganna George Young hermana Sarah Ferguson. Sicaríʼ cusiene revista Watch Tower modo bidxaagalú Sarah laabe: «Hermana riʼ biuu ndaaniʼ sala ne qué nidxela xi niníʼ. Óraque bidii nabe hermanu Young, biiyadxibe lú ti ratu ne gúdxibe laa: “Ñee dxandíʼ peregrinu lii la?”». Qué nindaa guyuunísabe ne laaca guyuunisa chupa chonna xiiñibe. ¡Veinticinco iza guleza Sarah para guyuunisa! Revista Watch Tower 1 stiʼ agosto 1924 bizeeteʼ maʼ guyuunisa 50 binni ndaaniʼ guidxi Brasil, stale de laacaʼ nácacaʼ de Río de Janeiro.

Yanna, noventa iza despué, maʼ cadi naquiiñeʼ guinabadiidxanu: «Xi guizaaca xa de Brasil ne Sudamérica yaʼ». Yanna riʼ, jma de 760,000 testigu stiʼ Jiobá rucheeche diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Brasil. Ne careeche stiidxaʼ Reinu guidubi Sudamérica lu diidxaʼ portugués, diidxastiá ne xcaadxi diidxaʼ ni riníʼcabe raqué. Dxandíʼ ca diidxaʼ guníʼ Sarah Ferguson lu iza 1915: ¡cayaadxaruʼ gaca stale dxiiñaʼ! (Cani naguu chaahuiʼ xquidxi Dios Brasil.)

^ párrafo 6 Nga nga ca letra ni ruzuluné lá Grupu de Binni ni Ruundaʼ Biblia ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú lu diidxaʼ inglés.