Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee ziuu dxi guiasa ca binnilidxeʼ ni maʼ guti la?

Ñee ziuu dxi guiasa ca binnilidxeʼ ni maʼ guti la?

RACA caadxi iza atrá, lu ti periódicu de Corea ni láʼ The Chosun Ilbo bicaacabe ca diidxaʼ riʼ: «Shim Cheong, ti gunaa ni nabé gunnaxhii binni peru qué ñanna gastiʼ de Jesús. Ñee nuube ndaaniʼ infiernu la?».

Nabé stale binni guníʼ de tema ni bizeeteʼ periódicu que, purtiʼ baʼdudxaapaʼ Shim Cheong riʼ bisaanabe de gúnibe stale cosa ni riuuláʼdxibe para gacanebe bixhózebe purtiʼ ciegu laa, pur ni bíʼnibe ca stale binni riuulaʼdxiʼ guʼndaʼ historia stibe. Ra zidiʼdiʼ iza stale binni bisisaca laabe pur cani bíʼnibe, dede beeda gácabe ti ejemplu para ca dxaapahuiiniʼ de Corea.

Stale binni na cadi jneza guiníʼcabe zándaca cayacaná Shim Cheong ndaaniʼ infiernu purtiʼ si qué ñuunisa casi runi ca católicu, ne dede nuu tu ruchiichini laa. Laaca naquiiñeʼ gánnanu dxi gutiʼ baʼdudxaapaʼ riʼ guirutiʼ caʼruʼ chigusiidiʼ binni de Cristu ndaaniʼ guidxihuiiniʼ ra gulézabe.

Lu periódicu que zeeda ni guníʼ ti xaíque yuʼduʼ. Ora gunabadiidxacabe laa pa infiernu zeʼ guiráʼ cani qué ñanna gastiʼ de Jesús ante gatiʼ, laa guníʼ: «Qué gánnadu ni. Ni rinísidu nga Dios maʼ nanna xi guni né ca binni rati zacá».

ÑEE CAQUIIÑEPEʼ NI PARA GUILANU LA?

Ti libru ni láʼ Catecismo de la Iglesia Católica bizeeteʼ: «Señor na naquiiñeʼ chúʼnisa binni para ganda guilá (cf Jn 3,5)». Lu Biblia de Jerusalén versículo ca na: «Pa qué gale tuuxa de nisa ne de Espíritu, qué zanda diʼ chuʼ ra runi mandar Dios». Pur cani maʼ bizéʼtenu ca, nuu tu runi cré rié binni infiernu o racaná sti lugar, pa gatiʼ sin chúʼnisa.

Peru laaca nuu stale binni na cadi jneza guni cré binni zacá. Purtiʼ millón de binni guti sin ñanna xi rusiidiʼ Biblia. Ñee naquiiñeʼ chécabe infiernu purtiʼ si qué ñuunísacabe la? Xi riníʼ Biblia de tema ca yaʼ.

NI RUSIIDIʼ BIBLIA CABÉZACABE

Biblia rusiidiʼ qué rucaanáʼ diʼ Dios ca binni ni qué ñanda niziidiʼ ley stibe. Hechos 17:30 na: «Chiqué bicheé binni purti qué ñene, ne biʼni Dios sica qué ñuuyaʼ». Yanna, xi cabeza ca binni ni maʼ guti ne qué ñánnacaʼ gastiʼ de Dios yaʼ.

Xi gucalaʼdxiʼ Jesús niníʼ ora bidii stiidxaʼ: «Ziuuneluʼ naa ndaaniʼ Paraísu»

Zacábinu guendarinabadiidxaʼ riʼ ra guidúʼndanu ca diidxaʼ gudxi Jesús tobi de ca binni malu ni gutiʼ cueʼbe. Hombre que gudxi laabe: «Bietenalaʼdxiʼ naa ora guiuuluʼ lu reinu stiluʼ». Xi gudxi Jesús laabe yaʼ. «Dxandipeʼ cayabeʼ lii yannadxí: Ziuuneluʼ naa ndaaniʼ Paraísu.» (Lucas 23:39-43TNM.)

Ñee cudii stiidxaʼ Jesús laabe ziebe guibáʼ la? Coʼ, purtiʼ hombre que caʼruʼ diʼ gale sti biaje, caruʼ gálebe de nisa ne de espíritu, ne laani nga ni naquiiñeʼ guni ti binni para ganda chuʼ lu Reinu ni nuu guibáʼ (Juan 3:3-6). Ni bidii stiidxaʼ Jesús laabe nga zabánibe «ndaaniʼ Paraísu» que sti biaje. Hombre que judíu laa, ne nánnanu binadiágabe de primé Paraísu, jardín ni guyuu Edén, ni ruzeeteʼ primé libru stiʼ Biblia que (Génesis 2:8). Ni gudxi Jesús laabe nga, guni crebe nuu xiixa galán ni zanda cuézabe, guibiguetaʼ guibánibe sti biaje lu Guidxilayú riʼ ora maʼ gácani ti paraísu.

Biblia na: «Zusibani Dios gueʼtuʼ, cásica ni nachaʼhui zaqueca ni cadi nachaʼhuiʼ» (Hechos 24:15). Cani cadi nachaʼhuiʼ ca nga ca binni ni qué ñuni ni na Dios purtiʼ guirutiʼ tu nusiidiʼ ni laacaʼ. Zandisaʼ Jesús hombre malu que de lade gueʼtuʼ para chuʼ ndaaniʼ Paraísu ne zaqueca zúnibe né stale millón de binni ni gutiʼ sin niziidiʼ de Dios. Racá zaziidicabe de ca ley stiʼ Dios ne zanda guzuubacabe stiidxaʼ ne gusihuínnicabe nadxiicabe laa.

XI ZAZAACA ORA GUIASA CANI CADI NACHAʼHUIʼ DE LADE GUEʼTUʼ

Ora guiasa cani cadi nachaʼhuiʼ ca, ñee zuni juzgar Dios laacabe pur cani bíʼnicabe ante gáticabe la? Coʼ. Romanos 6:7 na: «Ni ma guti la? ma bilá de lu ná [guendaruchee]». Casi bidúʼyanu ca, ora gutiʼ cani cadi nachaʼhuiʼ gudíxecaʼ ca pecadu sticaʼ, nga runi, zaca juzgarcaʼ pur cani gúnicaʼ despué de guiásacaʼ de lade gueʼtuʼ, ne cadi pur cani bíʼnicaʼ ante gáticaʼ. Xiñee nga nga ni jma jneza yaʼ.

Purtiʼ zudii Dios lugar guiziidicabe xiná ca ley stiʼ, ne zanna binni gunáʼ nga ca ley riʼ ora guixeleʼ caadxi rollo o libru ni ruzeeteʼ Biblia. Dxicá nga zaca juzgárcabe pur cani gúnicabe, pa gúnicabe ni na ca ley stiʼ Dios o pa coʼ (Apocalipsis 20:12, 13). Para stale de ca binni ni guiasa lade gueʼtuʼ óraca la? deruʼ ndiʼ nga primé biaje guiziidicaʼ de Dios ne gusihuínnicaʼ pa dxandíʼ racaláʼdxicaʼ gúnicaʼ ni nabe. Pa gúnicabe ni nabe la? zanda guibánicabe sin gáticabe lu Guidxilayú.

Ni rusiidiʼ Biblia ca huayacaneni stale binni gápacaʼ fe Dios sti biaje. Yeong Sug nga tobi de ca binni ca. Laabe biniisibe ndaaniʼ religión católica ne nabé biʼniʼ crebe cani biziidibe que. Caadxi de ca binnilídxibe cura laacaʼ. Cumu racaláʼdxibe gácabe monja la? guyuube ndaaniʼ ti convento, peru nagueenda bireebe de raqué purtiʼ qué ñuuláʼdxibe guiráʼ ni raca lugar que. Ne laaca qué ninabe ñuni crebe cayacaná binni ndaaniʼ infiernu; para laabe cadi jneza gúnicabe binni zaqué ne nabé malu ni rúnini.

Despué biluíʼ ti testigu stiʼ Jiobá laabe ca diidxaʼ ni zeeda lu Biblia ra na: «Cani nabani nánnacaʼ záticaʼ; peru cani maʼ guti la? laacabe qué lica gánnacabe gastiʼ» (Eclesiastés 9:5). De raqué bisiene Testigu que laabe cadi cayacaná diʼ ca binnilídxibe ndaaniʼ infiernu, sínuque nisiaasicabe, cabézacabe dxi guiásacabe de lade gueʼtuʼ.

Cumu nanna Yeong Sug stale binni qué ganna cani rusiidiʼ Biblia la? gudixhe íquebe gúnibe ni na ca diidxaʼ guníʼ Jesús ni zeeda lu Mateo: 24:14: «Zuiʼ cabe stiidxa Dios de idubi naca guidxilayú para ganna irá xixé guidxi modo runi mandar, ne dxi que ru nga iluxe guidxilayú riʼ». Yanna rusiidibe binni ca diidxaʼ nacubi ne galán ne ruíʼnebe laacaʼ pabiáʼ sicarú ni biziidibe lu Biblia cabeza ca binni ni maʼ guti.

«BIAʼCA RISACA IRAʼ BINNI NEZALÚ DIOS»

Sicaríʼ na Biblia: «Biaʼca risaca irá binni nezalú Dios. Tutiica idxibi laabe ne guni jneza, runi xiiñi be laa, gasti naca xi raza laa» (Hechos 10:34, 35). Zacapeʼ nga ribézanu guni Dios ni jneza lu guiráʼ ni runi. Xiñee yaʼ. Purtiʼ «laabe riuuláʼdxibe guni binni ni jneza ne qué riuube pur ti binni si ora runi juzgarbe» (Salmo 33:5).