1. De ce a crescut iubirea dintre Dumnezeu şi Fiul său?

ISUS CRISTOS, Fiul lui Iehova, a spus: „Eu îl iubesc pe Tatăl” (Ioan 14:31). El a mai spus: „Tatăl are afecţiune pentru Fiul” (Ioan 5:20). Lucrul acesta n-ar trebui să ne surprindă. În fond, milenii la rând, pe parcursul existenţei sale preumane, Isus a fost ‘meşterul iscusit’ al lui Dumnezeu (Prov. 8:30). Lucrând împreună cu Tatăl său, Fiul a învăţat multe lucruri despre calităţile Sale şi avea nenumărate motive să-l iubească. De fapt, această colaborare strânsă a făcut ca iubirea dintre ei să crească.

2. a) Ce presupune iubirea? b) La ce întrebări vom găsi răspuns în acest articol?

² Iubirea presupune un sentiment de afecţiune profundă faţă de cineva. Biblia spune: „Iehova este plin de tandră afecţiune” (Iac. 5:11). Întrucât Dumnezeu are afecţiune pentru noi, şi noi ar trebui să avem afecţiune pentru el. Dacă ascultăm de Iehova, el ne va arăta iubire. (Citeşte Deuteronomul 7:12, 13.) Dar cum îl putem iubi pe Dumnezeu, din moment ce nu-l putem vedea? Ce înseamnă a-l iubi pe Iehova? De ce trebuie să-l iubim? Şi cum ne putem dovedi iubirea faţă de Dumnezeu?

3, 4. De ce putem să-l iubim pe Iehova?

³ Întrucât „Dumnezeu este Spirit”, nu putem să-l vedem (Ioan 4:24). Totuşi, putem să-l iubim, iar în Scripturi ni se porunceşte să ne arătăm iubirea faţă de el. De exemplu, Moise le-a spus israeliţilor: „Să-l iubeşti pe Iehova, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta” (Deut. 6:5).

⁴ De ce putem avea o iubire profundă faţă de Dumnezeu? Deoarece el ne-a creat cu necesităţi spirituale şi ne-a înzestrat cu capacitatea de a manifesta iubire. Când ne satisfacem în mod corespunzător necesităţile spirituale, iubirea noastră pentru Iehova creşte şi putem fi cu adevărat fericiţi. Isus a spus: „Fericiţi sunt cei conştienţi de necesităţile lor spirituale, căci al lor este regatul cerurilor!” (Mat. 5:3). În legătură cu ceea ce unii numesc dorinţa înnăscută a omului de a se închina unei divinităţi, un erudit a spus: „Ar trebui să fim cuprinşi de admiraţie, de uimire şi de veneraţie când înţelegem universalitatea căutării unei fiinţe supreme şi a credinţei omului în ea” (Man Does Not Stand Alone, de Abraham Morrison).

5. De unde ştim că nu este inutil să-l căutăm pe Dumnezeu?

⁵ Este oare inutil să-l căutăm pe Dumnezeu? Nu, deoarece el vrea să-l găsim. Apostolul Pavel a arătat clar lucrul acesta când le-a depus mărturie unor oameni adunaţi la Areopag. Din acel loc se putea vedea Partenonul, un templu dedicat Atenei, zeiţa protectoare a oraşului cu acelaşi nume. Imaginează-ţi că te afli acolo în timp ce Pavel vorbeşte despre „Dumnezeul care a făcut lumea şi toate lucrurile din ea”, iar apoi spune că El „nu locuieşte în temple făcute de mâini”. Apostolul mai spune că Dumnezeu „a făcut dintr-un singur om toate naţiunile oamenilor, ca să locuiască pe toată faţa pământului, şi a decretat timpurile fixate şi graniţele stabilite ale locuinţei oamenilor, pentru ca ei să-l caute pe Dumnezeu, chiar dacă ar trebui să bâjbâie după el şi să-l găsească, deşi nu este departe de niciunul dintre noi” (Fap. 17:24-27). Da, oamenii îl pot găsi pe Dumnezeu. Peste şapte milioane şi jumătate de Martori ai lui Iehova ‘l-au găsit’ şi îl iubesc cu adevărat.

6. Potrivit cuvintelor lui Isus, care este „cea mai mare şi cea dintâi poruncă”?

⁶ Iubirea noastră pentru Iehova trebuie să izvorască din inimă. Isus a arătat clar lucrul acesta când un fariseu l-a întrebat: „Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?”. Isus a răspuns: „«Să-l iubeşti pe Iehova, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată mintea ta». Aceasta este cea mai mare şi cea dintâi poruncă” (Mat. 22:34-38).

7. Ce înseamnă a-l iubi pe Dumnezeu: a) „cu toată inima”? b) „cu tot sufletul”? c) „cu toată mintea”?

⁷ Când a spus că trebuie să-l iubim pe Dumnezeu „cu toată inima”, Isus s-a referit la inima noastră simbolică, adică la dorinţele şi sentimentele noastre. De asemenea, trebuie să-l iubim „cu tot sufletul”, sau cu toată fiinţa noastră. În plus, trebuie să-l iubim pe Dumnezeu „cu toată mintea”, sau capacităţile noastre intelectuale. Cu alte cuvinte, trebuie să-l iubim pe Iehova cu tot ce avem, fără rezerve.

8. Cum putem arăta că îl iubim pe Dumnezeu?

⁸ Dacă îl iubim pe Dumnezeu cu toată inima, cu tot sufletul şi cu toată mintea, vom studia în mod sârguincios Cuvântul său, vom face tot ce ne cere şi vom predica plini de zel vestea bună despre Regat (Mat. 24:14; Rom. 12:1, 2). Iubirea faţă de Iehova ne va apropia tot mai mult de el (Iac. 4:8). Desigur, nu putem enumera toate motivele pentru care ar trebui să-l iubim pe Dumnezeu. Să analizăm totuşi câteva dintre ele.

9. De ce îl iubeşti pe Iehova?

⁹ Iehova ne-a creat şi ne poartă de grijă. „Prin el avem viaţă, ne mişcăm şi existăm”, a spus Pavel (Fap. 17:28). Iehova ne-a dăruit o locuinţă superbă, Pământul (Ps. 115:16). De asemenea, el ne dă hrană şi alte lucruri de care avem nevoie pentru a trăi. Astfel, Pavel le-a putut spune oamenilor idolatri din Listra: „Dumnezeul cel viu . . . nu s-a lăsat fără mărturie, fiindcă a făcut bine, dându-vă ploi din cer şi anotimpuri roditoare, umplându-vă inimile până la refuz de hrană şi de bucurie” (Fap. 14:15-17). Nu este acesta un motiv întemeiat ca să-l iubim pe Marele nostru Creator, care ne dă cu iubire tot ce avem nevoie? (Ecl. 12:1)

10. Ce simţim când medităm la ce a făcut Dumnezeu pentru a înlătura păcatul şi moartea?

¹⁰ Dumnezeu a făcut posibilă înlăturarea păcatului şi a morţii, pe care le-am moştenit de la Adam (Rom. 5:12). Într-adevăr, „Dumnezeu ne arată iubirea sa prin faptul că, pe când eram încă păcătoşi, Cristos a murit pentru noi” (Rom. 5:8). Dacă ne căim sincer şi manifestăm credinţă în jertfa de răscumpărare a lui Isus, Dumnezeu ne va ierta păcatele. Fără îndoială, îl iubim foarte mult pe Iehova deoarece a făcut posibilă iertarea păcatelor noastre (Ioan 3:16).

11, 12. Ce pot spera slujitorii lui Iehova?

¹¹ Iehova ‘ne dă speranţă, care ne umple de bucurie şi pace’ (Rom. 15:13). Speranţa pe care ne-o dă Dumnezeu ne ajută să rezistăm când credinţa ne este pusă la încercare. Creştinii unşi care ‘se dovedesc fideli până la moarte vor primi coroana vieţii’ cereşti (Rev. 2:10). Creştinii care au speranţă pământească şi îşi păstrează integritatea se vor bucura de binecuvântări eterne în promisul Paradis (Luca 23:43). Cum ne influenţează perspectiva pe care o avem? Nu-i aşa că inima noastră este plină de bucurie şi de pace, precum şi de iubire faţă de Iehova, care ne dă „orice dar bun şi orice cadou perfect”? (Iac. 1:17)

¹² Dumnezeu ne dă speranţa minunată a învierii (Fap. 24:15). Bineînţeles, moartea unei persoane dragi ne întristează profund. Însă, având perspectiva învierii, ‘nu ne întristăm ca şi ceilalţi, care n-au speranţă’ (1 Tes. 4:13). Plin de iubire, Iehova Dumnezeu aşteaptă cu nerăbdare să-i învie pe morţi, îndeosebi pe cei care i-au fost fideli, cum ar fi dreptul Iov (Iov 14:15). Să ne imaginăm cât de mare ne va fi bucuria când ne vom întâlni cu cei ce vor fi readuşi la viaţă pe pământ! Nu-i aşa că îl iubim din inimă pe Tatăl nostru ceresc, care ne-a dat minunata speranţă a învierii?

13. Ce dovezi avem că Dumnezeu se îngrijeşte cu adevărat de noi?

¹³ Iehova se îngrijeşte cu adevărat de noi. (Citeşte Psalmul 34:6, 18, 19; 1 Petru 5:6, 7.) Deoarece ştim că Dumnezeul nostru iubitor este întotdeauna gata să-i ajute pe slujitorii săi fideli, ne simţim în siguranţă în ‘turma păşunii lui’ (Ps. 79:13). În plus, Dumnezeu îşi va arăta iubirea faţă de noi prin ceea ce va face în folosul nostru prin intermediul Regatului mesianic. După ce Isus Cristos, Regele numit de Dumnezeu, va curăţa pământul de violenţă, asuprire şi răutate, oamenii ascultători vor fi binecuvântaţi cu pace şi prosperitate durabile (Ps. 72:7, 12-14, 16). Nu-i aşa că această perspectivă ne dă motive să-l iubim cu toată inima, cu tot sufletul şi cu toată mintea pe Dumnezeul nostru? (Luca 10:27)

14. Ce privilegiu deosebit ne-a dat Dumnezeu?

¹⁴ Iehova ne-a dat privilegiul deosebit de a sluji ca Martori ai săi (Is. 43:10-12). Îl iubim pe Dumnezeu pentru că ne dă ocazia să susţinem suveranitatea sa şi să le oferim o speranţă reală oamenilor din această lume agitată. Mai mult, putem  vorbi cu credinţă şi convingere deoarece anunţăm vestea bună din Cuvântul adevăratului Dumnezeu, ale cărui promisiuni nu rămân niciodată neîmplinite. (Citeşte Iosua 21:45; 23:14.) Bineînţeles, binecuvântările de care ne bucurăm şi motivele pe care le avem ca să-l iubim pe Iehova sunt mult mai multe. Dar cum ne putem dovedi iubirea faţă de el?

15. Cum ne ajută studierea şi aplicarea Cuvântului lui Dumnezeu?

¹⁵ Să studiem în mod sârguincios Cuvântul lui Dumnezeu şi să-l aplicăm în viaţă. În felul acesta arătăm că-l iubim pe Iehova şi că dorim cu adevărat ca Biblia, Cuvântul său, să fie ‘o lampă pentru piciorul nostru’ (Ps. 119:105). Când trecem printr-un necaz, putem găsi multă mângâiere în versete încurajatoare, cum ar fi: „O, Dumnezeule, tu nu vei dispreţui o inimă frântă şi zdrobită!” sau „Bunătatea ta iubitoare, o, Iehova, m-a susţinut. Când gândurile tulburătoare s-au înmulţit înăuntrul meu, mângâierile tale au început să-mi aline sufletul” (Ps. 51:17; 94:18, 19). Lui Iehova, dar şi lui Isus, le este milă de cei care suferă (Is. 49:13; Mat. 15:32). Studierea Bibliei ne ajută să înţelegem cât de mult ne iubeşte Iehova. Ca urmare, ne simţim îndemnaţi să-l iubim din toată inima.

16. Cum ne ajută rugăciunile făcute cu regularitate să avem o iubire mai profundă faţă de Dumnezeu?

¹⁶ Să ne rugăm lui Dumnezeu cu regularitate. Rugăciunile ne ajută să ne apropiem tot mai mult de ‘Ascultătorul rugăciunii’ (Ps. 65:2). Când ne dăm seama că Dumnezeu ne răspunde la rugăciuni, iubirea noastră pentru el devine mai profundă. De exemplu, am observat, probabil, că el nu permite să fim ispitiţi mai mult decât putem suporta (1 Cor. 10:13). Când suntem îngrijoraţi şi ne îndreptăm spre Iehova cu implorări fierbinţi, simţim „pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gândire” (Filip. 4:6, 7). Poate că uneori ne rugăm în gând, la fel ca Neemia, iar mai târziu ne dăm seama că am primit răspuns la rugăciunea noastră (Neem. 2:1-6). În timp ce ‘perseverăm în rugăciune’ şi înţelegem că Iehova ne răspunde, iubirea  noastră faţă de el creşte şi, la fel, încrederea că el ne va ajuta să facem faţă viitoarelor încercări (Rom. 12:12).

17. Cum vom considera participarea la întruniri dacă-l iubim pe Dumnezeu?

¹⁷ Să avem obiceiul de a fi prezenţi la întruniri şi la congrese (Evr. 10:24, 25). Israeliţii se întruneau ca să asculte şi să înveţe despre Iehova. Acest obicei îi ajuta să-i aducă închinare şi să respecte Legea sa (Deut. 31:12). Dacă-l iubim cu adevărat pe Dumnezeu, nu ne va fi greu să îndeplinim voinţa sa. (Citeşte 1 Ioan 5:3.) De aceea, să nu permitem niciodată vreunui lucru să ne facă să considerăm că participarea la întruniri este de mică importanţă. Cu siguranţă, nu vrem să ajungem să ne pierdem iubirea pe care am avut-o la început pentru Iehova (Rev. 2:4).

18. Ce ne îndeamnă să facem iubirea faţă de Dumnezeu?

¹⁸ Să predicăm cu zel „adevărul veştii bune” (Gal. 2:5). Iubirea faţă de Dumnezeu ne îndeamnă să vorbim despre Regatul mesianic al Fiului său iubit, care, la Armaghedon, va ‘înainta călare pentru adevăr’ (Ps. 45:4; Rev. 16:14, 16). Ce bucurie este să facem discipoli învăţându-i pe oameni despre iubirea lui Dumnezeu şi despre lumea nouă promisă de el! (Mat. 28:19, 20)

19. De ce ar trebui să apreciem măsurile luate de Iehova pentru a-şi păstori turma?

¹⁹ Să apreciem măsurile luate de Dumnezeu pentru a-şi păstori turma (Fap. 20:28). Iehova acţionează întotdeauna în folosul nostru. El s-a îngrijit ca în congregaţie să existe bătrâni, care sunt „ca un adăpost împotriva vântului şi ca o ascunzătoare împotriva furtunii, ca nişte şuvoaie de apă într-un ţinut fără apă, ca umbra unei stânci mari într-un ţinut uscat” (Is. 32:1, 2). Când afară bate un vânt puternic sau este o furtună înfricoşătoare, suntem foarte recunoscători dacă găsim un adăpost! Când soarele arde cu putere, ne bucurăm dacă putem sta la umbra unei stânci. Aceste figuri de stil ne ajută să înţelegem că bătrânii ne oferă ajutor şi înviorare din punct de vedere spiritual. Ascultând de fraţii care sunt în fruntea noastră, arătăm cât de mult îi apreciem pe aceşti „oameni ca daruri” şi ne dovedim iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de Cristos, Capul congregaţiei (Ef. 4:8; 5:23; Evr. 13:17).

20. Cum vei reacţiona la îndemnul din Iacov 1:22-25 dacă îl iubeşti pe Dumnezeu?

²⁰ Dacă avem o prietenie strânsă cu Iehova, vom fi „împlinitori ai cuvântului, nu doar ascultători”. (Citeşte Iacov 1:22-25.) Un ‘împlinitor’ al cuvântului are credinţă. De exemplu, aceasta îl îndeamnă să predice cu zel vestea bună şi să participe la întrunirile creştine. Întrucât îl iubim cu adevărat pe Iehova, vom asculta de ‘legea sa perfectă’, care cuprinde toate cerinţele sale (Ps. 19:7-11).

21. Cu ce pot fi asemănate rugăciunile pe care le rostim din inimă?

²¹ Iubirea pentru Iehova Dumnezeu ne va îndemna să ne rugăm din inimă şi cu regularitate. Făcând, probabil, aluzie la arderea zilnică a tămâii prevăzută în Lege, psalmistul David a cântat: „Ca tămâia să fie pregătită rugăciunea mea înaintea ta, ca ofranda de cereale de seară să fie ridicarea mâinilor mele” (Ps. 141:2; Ex. 30:7, 8). Fie ca şi cererile noastre umile, implorările noastre fierbinţi şi cuvintele noastre sincere de laudă şi de mulţumire să fie ca tămâia parfumată, care simbolizează rugăciunile plăcute lui Dumnezeu! (Rev. 5:8)

22. Ce vom analiza în articolul următor?

²² Isus a spus că trebuie să-l iubim pe Dumnezeu şi că trebuie să ne iubim şi aproapele (Mat. 22:37-39). Iubirea pentru Iehova şi pentru principiile sale ne va ajuta să manifestăm iubire de aproapele. În articolul următor, vom vedea cum putem face acest lucru.