Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa”

“Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa”

“Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to manaˈo atoa.”—MAT. 22:37.

1. No te aha te here i rotopu ia Iesu e to ˈna Metua i rahi mai ai?

 UA FAATAA Iesu i to ˈna taairaa piri roa e to ˈna Metua a parau ai oia: “Te hinaaro nei au i te Metua” e “E here â hoi te Metua i te Tamaiti.” (Ioa. 5:20; 14:31) Hou Iesu a haere mai ai i te fenua, ua ohipa amui raua e rave rahi miria matahiti. (Mas. 8:30) I tera roaraa, mea rahi ta Iesu i haapii mai no nia i te mau huru maitatai o to ˈna Metua e ua here atu â raua te tahi i te tahi.

2. (a) Mai ia Davida, eaha to tatou huru aau no Iehova? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa mai?

2 Ua himene Davida: “Te hinaaro atu nei au ia oe, e Iehova, e tau puai!” (Sal. 18:1) Tera to tatou huru aau no te Atua. Ua fafau oia e ia faaroo tatou ia ˈna, e faaite mai oia i to ˈna here ia tatou. (A taio i te Deuteronomi 7:12, 13.) Eita râ tatou e nehenehe e ite i te Atua. E nafea ïa e here ai ia ˈna? Eaha te auraa e here ia Iehova? No te aha ia here ai ia ˈna? E e nafea e faaite ai e te here ra tatou i te Atua?

E NEHENEHE TATOU E HERE I TE ATUA

3, 4. No te aha tatou e nehenehe ai e here ia Iehova?

3 Eita tatou e nehenehe e ite i te Atua no te mea “e Varua” o ˈna. (Ioa. 4:24) Noa ˈtu râ, e nehenehe e here ia Iehova, tera hoi ta te Bibilia e ani maira. Ei hiˈoraa, ua parau Mose ia Iseraela: “E hinaaro atu oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to puai atoa.”—Deut. 6:5.

4 No te aha e nehenehe ai e here i te Atua? Ua hamani oia ia tatou e te hinaaro e haamori ia ˈna. E nehenehe atoa tatou e faaite i te here. E here atu â tatou ia Iehova a haapii ai no nia ia ˈna e e faaoaoa atoa mai te reira. Tera ta Iesu i manaˈo a parau ai: “O tei faaroo â e ua haapao i te parau a te Atua, o ratou tei maitai.” (Luka 11:28) I roto i te hoê o ta ˈna mau buka, ua parau te hoê taata papai o Morrison te iˈoa e mea faahiahia ia ite e ua imi noa te taata i te Atua e ua hinaaro ratou e tiaturi ia ˈna. (Man Does Not Stand Alone) Mai teie taata papai, ua taa i e rave rahi e ua fanauhia te taata e te hinaaro e haapii no nia i te Atua.

5. No te aha e parau ai e e nehenehe tatou e ite o vai te Atua?

5 E nehenehe anei tatou e ite o vai te Atua? E, te hinaaro nei oia ia faatupu tatou i te taairaa e o ˈna. Ta te aposetolo Paulo ïa i haapapu a paraparau ai oia i te hoê pǔpǔ i Ateno i tahito ra. E rave rahi o ratou o tei manaˈo e mea titauhia ia haere i te hoê hiero no te haamori i te ruahine ra ia Atena. Ua parau râ o Paulo e e nehenehe ta ratou e ite o vai te Atua mau o tei “hamani i teie nei ao, e te mau mea atoa i roto.” Ua faataa oia e aita te Atua e ora ra i roto i te mau hiero. E nehenehe te taata e imi ra i te Atua e ite o vai ra o ˈna, noa ˈtu eaha to ratou fenua. Parau aˈera oia e ‘aita te Atua i atea ê atu ia tatou atoa nei.’ (Ohi. 17:24-27) E nehenehe iho â te taata e ite o vai te Atua. Ua hau atu i te hitu mirioni e te afa Ite no Iehova tei ite o vai o ˈna e o te here mau ra ia ˈna.

EAHA TE AURAA E HERE I TE ATUA?

6. Eaha ‘te ture matamua e te hau i te rahi’?

6 Mai te aha te puai o to tatou here ia Iehova? Teie ta te hoê Pharisea i ui ia Iesu: “E Rabi, teihea te parau rahi i roto i te ture?” Ua parau maitai atu Iesu: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to manaˈo atoa. O te ture matamua teie e te hau i te rahi.”—Mat. 22:34-38.

7. Eaha te auraa e here i te Atua ma to tatou (a) “aau atoa”? (b) “varua atoa”? (c) “manaˈo atoa”?

7 Eaha ta Iesu i manaˈo a parau ai oia ia hinaaro, aore ra here, i te Atua ma to tatou “aau atoa,” “varua atoa” e “manaˈo atoa”? To tatou “aau atoa,” o to tatou ïa mau manaˈo hohonu, hinaaro e huru aau. To tatou “varua atoa,” o to tatou ïa taata e te mau mea atoa ta tatou e rave ra i roto i te oraraa. E to tatou “manaˈo atoa,” o to tatou ïa huru feruriraa e manaˈo. Ma te na reira, ua faataa maitai Iesu e mea titauhia ia here tatou ia Iehova ma te taatoa.

8. E nafea tatou e faaite ai i te Atua e te here ra tatou ia ˈna?

8 E nafea e faaite ai i te Atua e te here ra tatou ia ˈna ma to tatou aau, ora e manaˈo atoa? Ma te haapii tamau i te Bibilia, ma te rave maite i ta te Atua e ani maira e ma te paraparau i te tahi atu ma te itoito rahi no nia i te Basileia. (Mat. 24:14; Roma 12:1, 2) E piri atu â to tatou taairaa e o ˈna a na reira ˈi. (Iak. 4:8) Eita e nehenehe e faataa i te mau tumu atoa e here ai tatou i te Atua, e hiˈopoa noa mai râ tatou i te tahi.

NO TE AHA IA HERE AI IA IEHOVA?

9. No te aha oe e here ai ia Iehova?

9 O Iehova tei hamani ia tatou e te horoa nei oia i ta tatou e hinaaro mau ra. Ua parau o Paulo: “No ˈna hoi to tatou ora, e i hahaere ai, e i parahi ai hoi.” (Ohi. 17:28) Ua horoa mai Iehova i teie fenua nehenehe ia ora tatou i reira. (Sal. 115:16) Te horoa atoa maira oia i te maa e te tahi atu mau mea ia nehenehe tatou e ora noa. No reira Paulo i nehenehe ai e parau i to Lusetera e eiaha ratou e haamori i te idolo, e haamori râ ia Iehova “te Atua ora.” Ua parau o Paulo no nia i te Atua: “Oia i hamani maitai mai, e te horoaraa mai i te ûa no nia i te raˈi ra, e te anotau auhune, e te faaîraa mai i to tatou aau i te maa e te oaoa.” (Ohi. 14:15-17) Te horoa nei Iehova ma te here i ta tatou e hinaaro mau ra. E tumu maitai mau â teie no te here i tei Hamani ia tatou!—Koh. 12:1.

10. Eaha to oe manaˈo no nia i te hoo?

10 E faaore roa te Atua i te hara e te pohe ta Adamu i tutuu mai. (Roma 5:12) Te parau ra te Bibilia: “Ua faarahi . . . te Atua i to ˈna aroha ia tatou nei, i te mea te vai taata hara noa nei â tatou, i pohe ai te Mesia no tatou nei.” (Roma 5:8) Ma te tatarahapa mau e ma te faatupu i te faaroo i te tusia taraehara, e faaore mai te Atua i ta tatou mau hara. Ua mauruuru roa tatou ia Iehova, no to ˈna hoi aroha rahi ia tatou i tono ai oia i ta ˈna Tamaiti no te pohe no tatou.—Ioa. 3:16.

11, 12. Eaha na tiaturiraa ta Iehova i horoa mai?

11 Ua horoa mai Iehova i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu. (Roma 15:13) E tauturu mai teie tiaturiraa ia faaoromai ia tamatahia to tatou faaroo. Te fanaˈo ra te feia faatavaihia taiva ore i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i te raˈi. (Apo. 2:10) No te tahi atu feia taiva ore, o te tiaturiraa ïa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i te fenua. (Luka 23:43) Eaha to tatou huru aau no nia i to tatou tiaturiraa? Ua î to tatou aau i te oaoa, te hau e te here i te Atua o tei ho mai i ‘te mau mea maitatai e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi.’—Iak. 1:17.

12 Ua horoa mai Iehova i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa. (Ohi. 24:15) Mea oto mau ia pohe te hoê taata ta tatou e here. E ere râ hoê â huru oto to tatou i to te feia “aore o ratou tiairaa” no te mea ua fafau Iehova e faatia faahou mai i te feia tei pohe i te ora. (Tes. 1, 4:13) Te tiai ru nei tatou i tera taime, hau roa ˈtu â ïa Iehova. Te hinaaro mau ra oia e faatia faahou mai e mirioni taata, te feia taiva ore iho â râ. (Ioba 14:15) Eaha râ ïa to tatou huru ia ite i te mau tamarii ia tahoêhia i to ratou metua e te mau hoa piri ia farerei faahou te tahi i te tahi! Ua manaˈo o Iehova i te tia-faahou-raa, ua fafau oia i te reira e e na reira iho â oia. Te here roa ra tatou ia Iehova no teie tiaturiraa faahiahia mau.

13. Mea nafea tatou i te iteraa e te tâuˈa mau ra te Atua ia tatou?

13 Te tâuˈa mau ra Iehova ia tatou. (A taio i te Salamo 34:6, 18, 19; Petero 1, 5:6, 7.) I teie atoa mahana, e nehenehe tatou e fanaˈo i te hau no te mea ua ite tatou e ua ineine Iehova i te tauturu i te feia o te vai taiva ore ia ˈna. (Sal. 79:13) A feruri na râ i te rahiraa ohipa ta te Atua e rave no tatou. O Iesu te Arii o te Basileia o te Atua e e faaore roa oia i te hamani-ino-raa, te haavîraa e te ino i nia i te fenua. I muri iho, e haamaitai te Atua i te mau taata auraro atoa ma te horoa i te hau e te mau mea atoa ta ratou e hinaaro ra no te oaoa i te oraraa. (Sal. 72:7, 12-14, 16) E turai mai te feruri-maite-raa i teie mau parau fafau ia here i to tatou Atua ma to tatou aau, ora, puai e manaˈo atoa.—Luka 10:27.

14. Eaha te fanaˈoraa taa ê ta Iehova i horoa mai?

14 Ua horoa mai Iehova i te fanaˈoraa taa ê e riro ei Ite no ˈna. (Isa. 43:10-12) Te here nei tatou i te Atua no te mea maoti o ˈna e nehenehe ai tatou e turu i to ˈna Basileia e e faaite i to tatou tiaturiraa i te feia e mauiui ra. Ma te faaroo e te tiaturi, te faaite nei tatou i te parau apî maitai i te taata. No te aha tatou e na reira ˈi ma te tiaturi? No te mea no ǒ mai ta tatou poroi i te Parau a te Atua te Bibilia e e tupu noa iho â ta ˈna mau parau fafau. (A taio i te Iosua 21:45; 23:14.) E rave rahi tumu e here ai tatou ia Iehova. E nafea râ e faaite ai i tera here?

E NAFEA E FAAITE AI I TO TATOU HERE I TE ATUA?

15. E nafea te haapiiraa i te Parau a te Atua e te faaohiparaa i ta te reira e faaite maira e tauturu mai ai?

15 A haapii tamau i te Parau a te Atua a faaohipa ˈtu ai. E faaite te reira e te here ra tatou ia Iehova e te hinaaro mau ra tatou i te aratairaa a ta ˈna Parau. (Sal. 119:105) A mauiui ai, e tamahanahanahia tatou e te tahi o teie mau parau fafau î i te here: “O te aau paruparu ra e te oto ra, e ore roa te Atua e vahavaha i te reira.” “E tauturu mai to hamani maitai ra ia ˈu, e Iehova. I rotopu i to ˈu nei manaˈo tapitapi i roto ia ˈu nei, na to haamahanahana e faaoaoa mai.” (Sal. 51:17; 94:18, 19) Te faaite ra o Iehova e Iesu i te aroha i te taata atoa o te mauiui ra. (Isa. 49:13; Mat. 15:32) I roto i te Bibilia, e nehenehe tatou e haapii mai no nia i to Iehova here ia tatou. E tauturu mai te reira ia here atu â ia ˈna.

16. E nafea te pure-tamau-raa e tauturu mai ai ia here atu â i te Atua?

16 A pure tamau i te Atua. E here atu â tatou ia Iehova a pure ai ia ˈna e a ite ai e ua pahono oia i ta tatou mau pure. (Sal. 65:2) Ei hiˈoraa, ua ite paha tatou e aita oia i vaiiho ia tatou ia tamatahia hau aˈe i te tia ia tatou ia faaoromai. (Kor. 1, 10:13) Ia haapeapea tatou e ia pure tatou ma te haavare ore no te ani i te tauturu, e nehenehe tatou e ite i te “hau a te Atua.” O Iehova noa te nehenehe e horoa mai i tera hau. (Phil. 4:6, 7) I te tahi taime, e pure tatou i roto i to tatou aau mai ia Nehemia a taa ˈtu ai i muri iho e ua pahono Iehova i ta tatou pure. (Neh. 2:1-6) Ia tamau tatou i te pure e ia ite tatou mea nafea Iehova i te pahonoraa mai, e here atu â tatou ia ˈna. E i roto i te tamataraa, e papu ia tatou e e tauturu mai Iehova ia faaoromai.—Roma 12:12.

17. Mai te peu e te here ra tatou i te Atua, eaha to tatou manaˈo no nia i te haereraa i te mau putuputuraa?

17 A haere tamau i te mau putuputuraa e tairururaa. (Heb. 10:24, 25) I haaputuputu na te mau Iseraela no te faaroo e no te haapii no nia ia Iehova ia nehenehe ratou e haamori ia ˈna ma te faatura rahi e e auraro i ta ˈna Ture. (Deut. 31:12) Mai te peu e te here mau ra tatou ia Iehova, e haere tamau tatou i te mau putuputuraa. (A taio i te Ioane 1, 5:3.) E rave anaˈe i tei nehenehe no te haere i te mau putuputuraa atoa. E eiaha roa ˈtu tatou e ere i to tatou here matamua no Iehova.—Apo. 2:4.

18. E turai te here i te Atua ia tatou ia aha?

18 A faaite i te parau mau ma te itoito rahi. (Gal. 2:5) No to tatou here i te Atua, e hinaaro tatou e paraparau i te tahi atu no nia i te Basileia o te Atua. I Aramagedo, e paturu te Arii a te Atua, o Iesu, i te tiaraa o Iehova ia faatere. (Sal. 45:4; Apo. 16:14, 16) Te oaoa rahi nei tatou i te tauturu i te taata ia haapii no nia i te here o te Atua e te ao apî ta ˈna i fafau!—Mat. 28:19, 20.

19. No te aha ia mauruuru ai tatou i te mau matahiapo o te amuiraa?

19 A faaite i to oe mauruuru no te mau matahiapo o te amuiraa. (Ohi. 20:28) E hinaaro noa Iehova i to tatou maitai, no reira oia i faatoroa ˈi i te mau matahiapo. Ua riro te mau matahiapo “mai te faarǔrǔraa i te vero ra, e mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra; e mai te pape rii tahe i te vahi pâpâmaro ra; e mai te mǎrǔ o te hoê mato rahi i te fenua paurâ.” (Isa. 32:1, 2) A feruri na i te hau ta tatou e fanaˈo a itea ˈi te hoê vahi o te paruru ia tatou i te mataˈi rahi aore ra te ûa puai! Aore ra i to tatou huru a itea ˈi te hoê vahi haumǎrû i te mahana veavea! Oia atoa, e tauturu e e faaitoito mai te mau matahiapo ia tamau i te tavini ia Iehova noa ˈtu te mau fifi o te oraraa. No te aha e auraro ai i te mau matahiapo? No te mea te mauruuru ra tatou i teie mau ‘taata horoahia mai’ e te here nei tatou ia Iehova e Iesu, te Upoo o te amuiraa.—Eph. 4:8; 5:23; Heb. 13:17.

Ua faatoroa Iehova i te mau matahiapo o te faaroo e o te aupuru mai ia tatou (A hiˈo i te paratarafa 19)

IA HERE ATU Â OE I TE ATUA

20. Mai te peu e te here ra oe i te Atua, eaha ta oe e rave?

20 Ua horoa mai Iehova i te hoê “ture tia roa” o te faaite maira i te mau mea atoa ta ˈna e hinaaro ia rave tatou. (A taio i te Iakobo 1:22-25.) Ia hinaaro oe ia puai to taairaa e o Iehova, eita e navai ia faaroo noa ia ˈna. (Sal. 19:7-11) E mea titauhia ia faaohipa oe i ta oe e haapii ra. Ei hiˈoraa, no to oe here ia Iehova, e faaitoito oe i te paraparau i te tahi atu no nia ia ˈNa e i te horoa i te pahonoraa i te mau putuputuraa.

21. E nehenehe oe e faaau i ta oe mau pure haavare ore i te aha?

21 No to tatou here ia Iehova e pure tamau ai tatou ia ˈna. I Iseraela, i tutui na te mau tahuˈa i te mau mahana atoa i te mea noˈanoˈa na Iehova. Ua faaau te arii Davida i ta ˈna mau pure i te mea noˈanoˈa a himene ai oia: “Ia faaineinehia atu tau pure i mua ia oe [Iehova] mai te mea hauˈa noˈanoˈa; e te hopoiraa o tau rima i nia mai te tusia ahiahi ra.” (Sal. 141:2; Exo. 30:7, 8) Ua faaroo Iehova i ta Davida mau pure. Ia pure tatou ma te haehaa, te haavare ore e te mauruuru, e riro atoa ta tatou mau pure mai te mea noˈanoˈa e e au Iehova i te reira.—Apo. 5:8.

22. Eaha ta tatou e ite mai i roto i to muri mai tumu parau?

22 Ua parau Iesu e mea titauhia ia here tatou ia Iehova, oia atoa râ i to tatou taata-tupu. (Mat. 22:37-39) E tauturu mai to tatou here ia Iehova e to tatou hinaaro i ta ˈna mau aratairaa ia here i to tatou taata-tupu. E ite atu â tatou eaha te auraa i roto i to muri mai tumu parau.