Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee jneza Ley bidii Dios Israel ne cadi maca  nuu si tu gucaneni la?

Ñee jneza Ley bidii Dios Israel ne cadi maca  nuu si tu gucaneni la?

RACA caadxi iza, ti tribunal de ti guidxi ni nuu neza Occidente ca, guniʼcaʼ gatiʼ chupa hombre ni bigaanicabe donda íquecaʼ purtiʼ nácabe biiticaʼ tuuxa. Lu guiropaʼ juiciu ni guca que cadi dxandíʼ diʼ ca prueba bidiicabe. Ora biʼyaʼ ca abogadu que cadi jneza modo biʼniʼ juzgárcabe ca hombre que la? bíʼnicaʼ stale stipa ne gunda guleecaʼ tobi de ca hombre que de ndaaniʼ cárcel. Peru stobi que nin xa ñuu xcaadxi abogadu jma nanna qué ñanda ñúnicaʼ gastiʼ, purtiʼ mápeca biiticabe laabe.

Ni bizéʼtenu ca zanda guizaaca ni ndaaniʼ intiica guidxi ora qué guni juzgar ca juez ca jneza. Nga runi Biblia rudii conseju riʼ: «Cadi gusaanaluʼ de gúniluʼ ni jneza» (Deuteronomio 16:20). Ora runi ca juez ca ni jneza, runi sentirnu nuu tu cayapa laanu. Jneza ley bidii Dios Israel ne cadi nuu si tu gucaneni. Guiduʼyaʼ chaahuinu ley riʼ para gánnanu pa dxandíʼ ca «neza [stiʼ Dios] jneza cani» (Deuteronomio 32:4).

JUEZ NI NUU XPIAANIʼ, NI RINÍʼ IQUE ANTE GUNI XIIXA NE NI NANNA

Pa nanna ca juez gúnicaʼ xhiiñacaʼ, rúnicaʼ ni jneza ne qué rudiicaʼ lugar chuʼ tu ugadxe lu nacaʼ la? rápacabe binni. Ley stiʼ Dios nabé bisisácani ca juez ni biʼniʼ zacá. Ne dxi bizulú guidxi Israel guzacaʼ lu desiertu, guyuu tu gudxi Moisés guyubi «hombre nanna guni dxiiñaʼ, ni ridxibi Dios, hombre ni runi ni gábicabe laa, ni [qué riuulaʼdxiʼ] guyubi guni ganar para laasi» (Éxodo 18:21, 22). Gudiʼdiʼ si cuarenta iza bisihuinni Moisés pabiáʼ risaca guyúbicabe «hombre ni nuu xpiaaniʼ ne [riníʼ ique ante guni xiixa] ne ni nanna stale» (Deuteronomio 1:13-17).

Gudiʼdiʼ si caadxi siglu gudxi Jehosafat, * rey stiʼ Judá, ca juez que ca diidxaʼ riʼ: «Laguuyaʼ xi cayúnitu, purtiʼ cadi para binni nga cayuni juzgartu, sínuque para Jiobá; ne laabe nuube né laatu ora cayuni juzgartu. Ne yanna naquiiñeʼ guidxíbitu Jiobá. Lachuu cuidadu ni cayúnitu, purtiʼ Dios runi puru si ni jneza ne qué riuu pur ti binni si ne qué rudii lugar ugádxecabe lu naʼ» (2 Crónicas 19:6, 7). Né ca diidxaʼ riʼ, bisietenalaʼdxiʼ rey que laacabe pa pur gachelúcabe stiʼ tuuxa o gúnicabe menu tuuxa ora guni juzgárcabe laa la? zugaaniʼ Dios donda íquecabe pur ni guizaaca binni que.

Ora rinanda ca juez que ni gudixhe Dios gúnicaʼ la? guidubi naca guidxi que runi sentir nuu tu cayapa laa. Peru aparte de cani gudixhe Dios gúnicabe, lu Ley stibe que laaca beeda caadxi principiu ni gucané laacabe para gúʼyacabe gunáʼ nga ni jma jneza gúnicabe ora guni juzgárcabe tuuxa, dede né ora guidxaagalúcabe guendanagana nabé naroʼbaʼ. Guidúʼyanu caadxi de ca principiu ca.

CA PRINCIPIU NI GUCANÉ LAACABE GÚNICABE NI JNEZA

Nécapeʼ ca juez que napa xidé gácacaʼ hombre nuu xpiaaniʼ ne ni zanda guni dxiiñaʼ que, qué rúnicabe ni de laasicabe ne de ni nannasícabe; bidii Jiobá Dios laacabe caadxi principiu ni gucané laacabe guni juzgárcabe jneza. Ndiʼ nga caadxi de laacani:

Guʼyaʼ chaahuicabe xi guiráʼ gucaʼ. Gudxi Jiobá Moisés gabi ca juez de guidxi Israel que ca diidxaʼ riʼ: «Ora guni juzgarluʼ ca bíʼchiluʼ, naquiiñeʼ guni juzgarluʼ jneza» (Deuteronomio 1:16). Modo si zanda guni juzgar ti juez jneza nga ora guʼyaʼ chaahuibe xi guiráʼ gucaʼ lu guendanagana que. Ngue runi gudxi Dios cani runi juzgar naquiiñeʼ guʼyaʼ chaahuicaʼ xi guiráʼ bizaaca. Ante guni juzgar ca juez que tuuxa naquiiñeʼ guʼyaʼ chaahuicabe pa dxandíʼ ni caníʼcabe de laa (Deuteronomio 13:14; 17:4).

Gucaadiágacabe cani zeʼ casi testigu. Nabé bisaca ca diidxaʼ guiníʼ ca testigu que para gánnacabe xipeʼ nga bizaaca. «Qué zanda diʼ guiníʼ ti testigu si lu xiixa ni bichee tuuxa o lu xiixa pecadu bíʼnibe. Zasaca ni guiníʼcabe de tuuxa pa guiníʼ chupa testigu o chonna testigu» (Deuteronomio 19:15). Ne biʼniʼ mandar Ley stiʼ Dios que cani cheʼ de testigu cadi guiniʼcaʼ xiixa ni cadi dxandíʼ guníʼ tuuxa ne cadi chuʼcaʼ tobi si né ti binni malu para gusiguiicaʼ lu ti juiciu (Éxodo 23:1).

Gusihuínnicabe ni dxandíʼ. Modo biʼniʼ castigárcabe tuuxa ni gusiguii lu ti juiciu biquiiñeʼ ni para guʼyaʼ xcaadxi nuu lu juiciu que xi zazaacacaʼ pa gúnicaʼ zaqueca. Ley que na: «Ca juez ca naquiiñeʼ guʼyaʼ chaahuicaʼ, ne pa cadi dxandíʼ ni guníʼ testigu ca ne guniʼbe ni cadi dxandíʼ de bíʼchibe la? naquiiñeʼ gúnitu laabe ni gudixhe íquebe gacaʼ bíʼchibe, ne naquiiñeʼ cueetu ni malu de ládetu» (Deuteronomio 19:18, 19). Casi pa gusiguii tuuxa para guiaanané herencia stiʼ sti binni la? rucaacabe laa quixe biaʼca risaca ni nuu gaxhaʼ binni que. Ne pa gusiguiibe para guuticabe ti binni ni qué gapa donda la? naquiiñeʼ gátibe. Ley que rucaani binni guiníʼ ni dxandíʼ.

Cadi chúʼcabe pur tuuxa ora maʼ cayuni juzgárcabe. Ora maʼ nápacabe guiráʼ prueba que la? ca juez que ruuyaʼ chaahuicabe cani, oracaruʼ nga guiníʼcabe xi guizaaca binni ca. Peru ora gúnicabe nga naquiiñeʼ chinándacabe ti conseju nabé risaca zeeda lu ley stiʼ Dios ra na: «Cadi gúniluʼ menu ca binni pobre, ne cadi guʼnuʼ jma pur ca binni risaca. Naquiiñeʼ guni juzgarluʼ jneza» (Levítico 19:15). Guiráʼ biaje guni juzgar ca juez que naquiiñeʼ guʼyaʼ chaahuicaʼ xi bizaaca ne cadi modo rihuinni ti binni o pa napa bidxichi, oracaruʼ nga guiníʼcabe xi guizaaca.

Ca principiu ni zeeda lu Ley bidii Dios guidxi Israel maʼ raca stale siglu, zanda gacaneni ca juez ni nuu yanna. Pa chinándacabe cani maʼ qué ziuuruʼ juiciu ni qué zasaca ne maʼ qué zucheecabe ora guni juzgárcabe binni.

Pa chinándacabe ca principiu zeeda lu ley stiʼ Dios la? qué zucheecabe ora guni juzgárcabe

GUIDXI NI DXANDÍʼ GUCAʼ NI JNEZA NDAANIʼ

Sicaríʼ gunabadiidxaʼ Moisés ca israelita: «Ne gunáʼ sti guidxi roʼ ni napa ley ni gabi laacaʼ ximodo guibánicaʼ ne modo gaca juzgar binni jneza casi guiráʼ ca ley ni caguixheʼ nezalutu yannadxí yaʼ» (Deuteronomio 4:8). Ni dxandíʼ nga qué ñuu ruʼ sti guidxi ni ñuni juzgárcabe ndaaniʼ casi biʼniʼ juzgárcabe ndaaniʼ guidxi Israel que. Dxi biʼniʼ mandar rey Salomón, bíʼnibe stipa pur chinándabe ca ley stiʼ Jiobá dxi nahuiinibe, ngue runi ca israelita que «guirutiʼ tu nuchiichi laacaʼ», guyuu guendariuudxi ládecaʼ ne gupa ca binni que stale cosa galán; guirácabe «gudócabe ne güéʼcabe ne biéchecabe» (1 Reyes 4:20, 25).

Triste ni bizaaca despué, ca israelita que bidxiidéchecaʼ Dios. Ngue runi biquiiñeʼ Dios profeta Jeremías para guníʼ: «Maʼ bicaanácabe stiidxapeʼ Jiobá, ñee nuu xpiaanicabe nga la?» (Jeremías 8:9). Pur ngue beeda gaca Jerusalén ti «guidxi ni napa donda pur bixii rini» ne bidxani de «cosa ni rixhacalaʼdxiʼ binni». Ne últimu la? binitiluni ne setenta iza guirutiʼ tu nibeza ndaaniʼ ni (Ezequiel 22:2; Jeremías 25:11).

Profeta Isaías bibani ti tiempu nabé nagana gudiʼdiʼ guidxi Israel. Ora bietenaláʼdxibe guiráʼ ni bizaaca ndaaniʼ guidxi que sicaríʼ guniʼbe de Jiobá ne de Ley stiʼ: «Ora lii guni juzgarluʼ guidxilayú la? puru si ni jneza nga zaziidiʼ binni guidxilayú» guni (Isaías 26:9).

Isaías laaca guníʼ ni chiguni Rey ni gulí Jiobá, Jesucristu ora maʼ guni mandar: «Laabe qué zuni juzgarbe pur cani gúʼyasibe, qué zugaanibe donda pur cani gunadiágasibe. Ne jneza zuni juzgarbe ca pobre» (Isaías 11:3, 4). ¡Nabé sicarú modo zabani binni dxi maʼ guni mandar Reinu stiʼ Dios ne Rey stini! (Mateo 6:10).

^ párrafo 6Jehosafat riniʼni «Jiobá Nga Juez».