Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gucáʼ íquenu «ni nuu ibáʼ»

Gucáʼ íquenu «ni nuu ibáʼ»

«Laucaa ique ni nuu ibáʼ, ne cadi ni nuu ndaani guidxilayú.» (COL. 3:2)

1, 2. 1) Xiñee gupa ca xpinni Cristu ni nuu Colosas guendanagana. 2) Xi conseju bidii Pablu ca xpinni Cristu de Colosas.

LU PRIMÉ siglu que gupa ca xpinni Cristu de Colosas stale guendanagana. Chupa chonna de laacaʼ bitíndecaʼ ca binni ridagulisaa purtiʼ nacaʼ naquiiñeʼ chinándacabe ni na Ley stiʼ Moisés. Xcaadxi rinanda filosofía stiʼ ca asceta, ni rusiidiʼ cadi jneza nga guyubi binni chuʼ nayecheʼ. Para gusihuinni apóstol Pablu cadi jneza ni cusiidicabe que bicaa ti carta ra nuu neza binni ridagulisaa que. Raqué gúdxibe laacaʼ: «Laguuya gá laatu né cani canayuíʼ ni biree de xquenda biaani binni. Cadi dxandí ni, sínuque binni guidxilayú gudixhe ni casi na ca naca guidxilayú, ne cadi de Cristu zeeda ni» (Col 2:8).

2 Pa ca xpinni Cristu ni bibí né espíritu santu quixhe íquecaʼ lu «irá ni riguixhe binni guidxilayú» la? zusihuínnicabe cucaanácabe ni biseendaʼ Dios para gulá laacabe (Col. 2:20-23). Ne para cadi guixélecabe de Dios la? Pablu bidii conseju riʼ laacabe: «Laucaa ique ni nuu ibáʼ, ne cadi ni nuu ndaani guidxilayú» (Col. 3:2). Zacá ni, ca xpinni Cristu ni bibí naquiiñeʼ quixhe íquecaʼ ni «nuu chaahui para laa[caʼ] ibáʼ» (Col. 1:4, 5).

3. 1) Xi cabeza ca xpinni Cristu ni bibí né espíritu santu guicaacaʼ. 2) Xi zazíʼdinu lu tema riʼ.

3 Ca xpinni Cristu ni bibí ni nabani yanna laaca naguixhe íquecaʼ lu Reinu stiʼ Dios ni nuu guibáʼ ne cabézacaʼ guni mandárnecaʼ Cristu (Rom. 8:14-17). Peru, xi zazaaca de ca «xcaadxi dendxu», o de cani chiguibani lu Guidxilayú riʼ yaʼ. Xi riziidicabe de ca diidxaʼ bicaa apóstol Pablu yaʼ. Ximodo zanda guiníʼ íquecabe ca cosa ni «nuu chaahui para laa[cabe] ibáʼ» yaʼ (Juan 10:16). Guzéʼtenu ejemplu stiʼ Abrahán ne Moisés, chupa xpinni Dios. Neca gudíʼdicaʼ stale ra nagana gudixhe íquecaʼ lu ca cosa ni nuu «ibáʼ». Xi rizíʼdinu de ejemplu stícabe yaʼ.

XI RINÍʼ GUICÁ ÍQUENU NI NUU GUIBÁʼ

4. Ximodo zanda quixhe ique xcaadxi dendxuʼ lu ca cosa ni nuu guibáʼ.

4 Neca cadi cabeza xcaadxi dendxuʼ cheʼ guibáʼ, laaca zanda quixhe íquecaʼ lu ca cosa ni nuu guibáʼ. Ximodo yaʼ. Ra gúnicaʼ ni na Jiobá ne Reinu stiʼ primé lu xquendanabánicaʼ (Luc. 10:25-27). Nga nga ni biʼniʼ Cristu, ne ngaca nga ni naquiiñeʼ gúninu (1 Ped. 2:21). Cásica ca xpinni Cristu de primé siglu, tiempu riʼ ca binni ni nuu lu náʼ Binidxabaʼ riníʼ íquecaʼ ni cadi jneza, runi crecaʼ filosofía ne ricá íquecaʼ gápacaʼ bidxichi (biindaʼ 2 Corintios 10:5). Nga runi, naquiiñeʼ gúninu casi biʼniʼ Jesús, naquiiñeʼ guireecueʼnu de ca cosa ni zándaca guxheleʼ laanu de Dios.

5. Ximodo zanda gánnanu pa riníʼ íquenu gápanu bidxichi o stale cosa risaca casi riníʼ ique binni guidxilayú.

5 Ñee riníʼ íquenu casi riníʼ ique binni guidxilayú, casi gápanu bidxichi o xcaadxi cosa la? Ximodo zanda gánnanu xii nga ca cosa ni nadxiinu. Zahuínnini lu cani riníʼ íquenu ne cani rúninu. Jesús guníʼ: «Ra nuu ni risaca para laatu la? raqueca nuu ladxidóʼ to» (Mat. 6:21). Para gánnanu xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno la? galán guinabadiidxanu: «Ñee nabé riníʼ iqueʼ ximodo gapaʼ jma bidxichi, gapaʼ ti dxiiñaʼ jma galán, guneʼ xiixa negocio o guibaneʼ modo riuuladxeʼ la? O runeʼ stipa pur guibaneniáʼ ni caquiiñesiáʼ, ne jma nga runeʼ xhiiñaʼ Dios la?» (Mat. 6:22). Jesús guníʼ pa jma guicá íquenu «gapa [nu] stale ni risaca ndaani guidxilayú riʼ» la? zuxheleʼ cani laanu de Jiobá (Mat. 6:19, 20, 24).

6. Xi zanda gúninu para cadi guchéʼnenu Dios.

6 Cumu nácanu binni gulené donda la? cadi nagana nga gucheʼnu (biindaʼ Romanos 7:21-25). Pa qué gápanu espíritu santu stiʼ Dios la? zúninu ni «cadi jneza ni raca lu guelacahui». Nga runi «cadi sa gueela nu, nin chuʼ nu luguiá gunaa, nin luguiá viciu, nin tinde nu» (Rom. 13:12, 13). Para cadi gúninu ca cosa «ni nuu ndaani guidxilayú» —ca cosa ni ruquiinde laanu pur nácanu binni ruchee—, naquiiñeʼ quixhe íquenu lu ca cosa ni nuu guibáʼ. Peru nagana nga para gúninu ni. Nga runi apóstol Pablu guníʼ: «Rucueeza laca naa purti rune mandar naa» (1 Cor. 9:27). Pa racaláʼdxinu chuulaʼdxiʼ Dios ni rúninu, naquiiñeʼ gucueezanu laca laanu. Guidúʼyanu xi biʼniʼ Abrahán ne Moisés para qué nucheenecaʼ Dios (Heb. 11:6).

GUPA ABRAHÁN FE JIOBÁ

7, 8. 1) Xi guendanagana bidxaagalú Abrahán ne Sara. 2) Xi gudixhe ique Abrahán.

7 Dxi gudxi Jiobá Abrahán chiné binnilidxi Canaán, bizuubaʼ diidxaʼ de guidubi ladxidóʼ. Ora biiyaʼ Jiobá nápabe fe ne ruzuubabe diidxaʼ biʼniné laabe ti pactu. Ne gudxi laabe: «Zuneʼ lii ti guidxi naroʼbaʼ ne zaguaaʼ ndaayaʼ lii» (Gén. 12:2). Peru gudiʼdiʼ stale iza ne cadi cayapa Abrahán ne Sara xiiñiʼ. Ñee guníʼ íquecabe pa maʼ bisiaandaʼ Jiobá ni gudxi laacabe la? Guca nagana para laacabe gusaanacabe binnilídxicabe ne lídxicabe ni nuu Ur, ti guidxi stiʼ Mesopotamia ra nuu stale bidxichi. Guzácabe jma de 1,600 kilómetru para yendácabe Canaán, ne raqué gulézacabe ndaaniʼ yoo de lari, guyuu biaje qué ñócabe ne biree gubaanaʼ lúcabe (Gén. 12:5, 10; 13:18; 14:10-16). Neca zaqué, qué nicá íquecabe nibiguétacabe guidxi Ur (biindaʼ Hebreos 11:8-12, 15).

8 Lugar de nicá ique Abrahán ñapa «stale ni risaca ndaani guidxilayú» riʼ, «gupa fe Jiobá» (Gén. 15:6). Gudixhe íquebe lu ca cosa ni nuu guibáʼ: qué nusiaandabe ni bizabiruaa Dios. Ne Jiobá guluu ndaayaʼ laabe pur fe stibe. Bibiguetaʼ gudxi Jiobá laabe: «“Gundisalú guibáʼ ne bigabaʼ ca beleguí ca pa zanda ugábaluʼ cani”. Ne óraque gúdxibe laa: “Zacá zeeda gaca cani za de lii”» (Gén. 15:5). Ora binadiaga Abrahán ca diidxaʼ riʼ, gúnnabe caʼruʼ gusiaandaʼ Jiobá laabe. Cada biaje gúʼyabe ca beleguí cá guibáʼ, rietenaláʼdxibe cani gudxi Dios laabe. Ne ora bedandá dxi la? bidii Jiobá laacabe ti xiiñicabe, zacá biʼniʼ Jiobá ni gudxi laabe (Gén. 21:1, 2).

9. Ximodo racané ejemplu stiʼ Abrahán laanu para gúninu xhiiñaʼ Jiobá de guidubi ladxidoʼno.

9 Cásica Abrahán, laanu laaca cabézanu guni Jiobá cani maʼ bizabiruaa (2 Ped. 3:13). Pa qué quixhe íquenu lu ca cosa ni nuu guibáʼ, zuni sentirnu candaa Jiobá para guni cani maʼ guníʼ ne zándaca gucaa nga laanu maʼ qué gúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno. Zándaca bíʼniluʼ stipa dxiqué para gúcaluʼ precursor o para bíʼniluʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá de sti modo. Peru, xi cayúniluʼ yanna yaʼ. Bietenalaʼdxiʼ, Abrahán qué nusaana de ñuni ni na Jiobá para guicaa «guidxi ni qué ziuu dxi initilú», ne guníʼ íquebe ca ndaayaʼ ni cabeza laabe (Heb. 11:10). «Bini cre Abraham Dios, ne nga runi bixhá Dios stonda be.» (Rom. 4:3.)

BIIYAʼ MOISÉS «DIOS NECA QUÉ RIHUINNI»

10. Ximodo bibani Moisés dxi guca nahuiiniʼ.

10 Sti hombre ni gudixhe ique lu ca cosa ni nuu guibáʼ nga Moisés. Dxi nahuiinibe «biziidi be irá ni nanna ca binni Egipto». Stale nga ni biziidibe raqué. Dxiqué Egipto nga naca ti guidxi jma risaca, ne naca Moisés de ca binnilidxi faraón. Né guiráʼ ni biziidibe, beeda gácabe ti binni nuu xpiaaniʼ «pur ni uníʼ be ne pur ni biʼni be» (Hech. 7:22). ¡Guníʼ ique xi guiráʼ ñanda niziidibe! Peru laabe gudixhe íquebe lu sti cosa nabé risaca: gúnibe ni na Dios.

11, 12. 1) Xii nga ni jma bisaca para Moisés. 2) Ximodo bisihuínnibe jma risaca para laabe cani biziidibe de Dios.

11 Dxi nahuiiniʼ Moisés, bisiidiʼ jñaabe, Jokébed, laabe de Dios stiʼ ca hebreu. Ni jma bisaca para Moisés nga ni gúnnabe de Jiobá. Ngue runi, bicaanabe guiráʼ cosa risaca ni gúpabe Egipto (biindaʼ Hebreos 11:24-27). Guiráʼ ni biziidibe dxi nahuiinibe ne fe ni gúpabe Jiobá gucané cani laabe para quixhe íquebe lu ca cosa ni nuu guibáʼ.

12 Neca biziidiʼ Moisés guiráʼ ni nanna ca binni nuu xpiaaniʼ ni bibani dxiqué, qué niquiiñebe ni para ñácabe ti binni risaca o para ñácabe ti binni ricu Egipto. Casi na Biblia: «Qué ñuulaʼdxi ñaca xiiñi xiñi dxaapa rey Faraón. Purti neca ñeche né be irá ni ñapa be, peru chupa chonna si gubidxa, ne qué ñuulaʼdxi Dios ni. Ne pur nga ulí be acaná né be ca binni xquidxi be». Despué, ni gúnnabe de Jiobá que gucané ni laabe para saʼnírube nezalú guidxi Israel.

13, 14. 1) Xi naquiiñeʼ guni Moisés ante cuee guidxi Israel de esclavu. 2) Cásica Moisés, xi naquiiñeʼ gúninu.

13 Nabé gunnaxhii Moisés Jiobá ne guidxi Israel, ni nuu de esclavu Egipto. Dxi nápabe 40 iza, guníʼ íquebe maʼ nuube listu para cueebe ca israelita de esclavu (Hech. 7:23-25). Peru Jiobá nanna caquiiñeruʼ gácabe ti binni ni qué rudxiibaʼ laca laa, gápabe paciencia, gácabe ti binni nachaʼhuiʼ ne gucueezabe laca laabe (Prov. 15:33). Caquiiñeʼ gápabe ca guenda riʼ para ganda guni huantarbe guiráʼ ca guendanagana ni guidxagalube. Cuarenta iza de gúcabe pastor gucané ni laabe para gunda gúpabe ca guenda ca.

14 Nabé gucané ngue laabe. Biblia na «jma nadóʼ guca Moisés lade guiráʼ ca hombre ni guyuu lu guidxilayú» (Núm. 12:3). Cumu biziidibe gácabe ti binni ni qué rudxiibaʼ laca laa la? ngue gucané laabe para gúpabe paciencia ca israelita (Éx. 18:26). Laanu laaca naquiiñeʼ gápanu ca guenda ni zacané laanu para tiidinu gran tribulación ne chuʼnu ndaaniʼ guidxilayú cubi stiʼ Dios (Apoc. 7:14). Ñee nánnanu guidxaaganu guiráʼ clase binni, dede né cani nagueenda racaná ne cani nagueenda ridxiichi la? Apóstol Pedro guníʼ: «Laguni respetar irá binni. Laganaxhii irá ca hermanu» (1 Ped. 2:17).

GUCÁʼ ÍQUENU LU CA COSA NI NUU GUIBÁʼ

15, 16. 1) Xiñee risaca nga guiníʼ íquenu lu ca cosa ni nuu guibáʼ. 2) Xiñee naquiiñeʼ gúninu ni jneza.

15 Nabézanu ca dxi «jma nagana [ne] mayaca izaa xhi guidxilayú» (2 Tim. 3:1). Nga runi, para ganda gaca fe stinu naguidxi ne gatananu, caquiiñeʼ quixhe íquenu lu ca cosa ni nuu guibáʼ (1 Tes. 5:6-9). Guidúʼyanu chonna cosa ni naquiiñeʼ gúninu lu xquendanabáninu.

16 Gúninu ni jneza: Xiñee naquiiñeʼ gúninu ni jneza yaʼ. Pedro bisiene ni sicaríʼ: «Lasá jneza lade cani qué runi cre Dios, [ti gúʼyacabe] pabiáʼ jneza runi tu, ne zacá zusisaca cabe Dios» (1 Ped. 2:12). Pa nuunu ra lídxinu, ra dxiiñaʼ, ra scuela, o zizanu paxaraa o canagucheechenu diidxaʼ, rúninu stipa pur gúninu guiráʼ cosa jneza ti zacá gusisácanu Jiobá. Dxandíʼ, guiranu rucheʼnu (Rom. 3:23). Peru pa cadi gusaananu de gudxíʼlunu cani ruquiinde laanu guchéʼnenu Dios la? zanda gucueezanu ca cosa malu ca (1 Tim. 6:12).

17. Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Cristu. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

17 Gácanu nadóʼ: Para ganda gúninu ni jneza, caquiiñeʼ gácanu nadóʼ. Apóstol Pablu guníʼ: «Laguietenalaʼdxi pabiáʼ nadóʼ uca Cristu Jesús dxi uzá ndaani guidxilayú, ne lachinanda ejemplu stiʼ» (Filip. 2:5). Ximodo guca Cristu yaʼ. Gúcabe ti hombre ni qué nudxiibaʼ laca laa, ne ngue bicaa laabe gúnibe biaʼ gándatiʼ lu xhiiñaʼ Jiobá. Qué nusaanabe de niníʼnebe binni de ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu (Mar. 1:38; 13:10). Biiyabe Stiidxaʼ Dios nga ni jma zanda gacané binni (Juan 7:16; 8:28). Ngue runi biindaʼ chaahuibe ni, guniʼbe de laani, guniʼbe jneza guiráʼ ni rusiidiʼ ni nezalú cani riníʼ mal de laani ne bisiénebe ni na ni. Pa racaláʼdxinu gácanu casi laabe, naquiiñeʼ guidúʼndanu Biblia ne cadi gudxíʼbanu laca laanu ora gucheechenu diidxaʼ ne gúninu ni na ni né stale gana.

Qué nusaana Jesús de niníʼ ique gucheecheʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu (Biiyaʼ párrafo 17)

18. Ximodo zanda gacanenu para gaca xhiiñaʼ Jiobá.

18 Gacanenu: Ni na Jiobá nga lu «lá [Jesús] guzuxibi irá cani nuu ibáʼ ne irá cani nuu ndaani guidxilayú» (Filip. 2:9-11). Neca nabé risaca puestu ni napa Jesús guibáʼ, ruzuubabe stiidxaʼ Bixhózebe. Ne ngaca nga ni naquiiñeʼ gúninu (1 Cor. 15:28). Nga runi, gacanenu lu xhiiñaʼ Jiobá ne gusíʼdinu «binni de guiráʼ guidxi sananda» Jesús (Mat. 28:19). Ne laaca naquiiñeʼ gacanenu binni ne zaqueca ca hermanu stinu (Gál. 6:10).

19. Xi cucaa tema riʼ laanu gúninu.

19 Ñee cadi rudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ rusietenalaʼdxiʼ laanu naquiiñeʼ quixhe íquenu lu ca cosa ni nuu guibáʼ la? Nga runi, naquiiñeʼ guni huantarnu laga cabézanu ni chigudii Dios laanu (Heb. 12:1). Gúninu xhiiñaʼ Jiobá «de idubi ladxidó [no]». Ne laabe zaguube ndaayaʼ laanu (Col. 3:23, 24).