Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Xiñee naquiiñeʼ gácanu nayá

Xiñee naquiiñeʼ gácanu nayá

«Naquiiñeʼ gácatu nayá.» (LEV. 11:45)

1. Ximodo racané libru stiʼ Levítico laanu.

JIOBÁ racalaʼdxiʼ chuʼnu nayá nezalú, guibáninu jneza ne gácanu binni nayá. Lu guidubi Biblia rieeteʼ gaca binni nayá, peru jma nga rieeteʼ ni lu libru stiʼ Levítico. Nga runi, ra gunibiáʼ chaahuinu libru riʼ zacané ni laanu gácanu binni nayá.

2. Bizeeteʼ chupa chonna cosa risaca ni zeeda lu libru stiʼ Levítico.

2 Libru stiʼ Levítico, ni bicaa Moisés, zeeda gácani ti ndaa de «irá Xquiʼchi Dios» ni riquiiñeʼ para gusiidiʼ binni (2 Tim. 3:16). Biaʼ 10 biaje zeeda lá Jiobá ndaaniʼ cada capítulo. Ora guidúʼndanu libru riʼ zudii ni laanu stipa para cadi gúninu xiixa ni guni biidiʼ lá Dios (Lev. 22:32). Diidxaʼ ni na «Naa nga Jiobá», ni rieeteʼ stale biaje lu Biblia, rusietenaláʼdxini laanu naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ Dios. Lu tema riʼ ne lu stiʼ tema ca zadúʼyanu caadxi cosa nabé risaca ni zacané laanu chuʼnu nayá ora guni adorarnu Jiobá.

NAQUIIÑEʼ GÁCANU NAYÁ

3, 4. 1) Xi riníʼ ora riguiibicabe Aarón. 2) Xi riníʼ ora riguiibicabe ca xiiñiʼ Aarón yaʼ. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

3 Biblia na: «De raqué gudxi Moisés guidxi que: “Ndiʼ nga ni maʼ biʼniʼ mandar Jiobá gúnitu”. Nga runi gudxi Moisés Aarón ne ca xiiñiʼ guidxíñacaʼ, ne gudiibibe laacaʼ né nisa» (Levítico 8:5, 6). Gulí Jiobá Aarón para gaca xaíque stiʼ ca sacerdote ne gulibe ca xiiñiʼ para gácacaʼ sacerdote. Aarón nga zeeda gaca Jesucristu, ne ca xiiñiʼ Aarón zeeda gácacaʼ ca xpinni Cristu ni bibí né espíritu santu. Peru, xi riníʼ quíʼbicabe Aarón yaʼ. Ñee laaca naquiiñeʼ niguiibicabe Jesús la? Coʼ, purtiʼ Jesús guca ti hombre «nayá», ni qué gapa pecadu (Heb. 7:26; 9:14). Ora riguiibicabe Aarón riuu nayá ne nga rusihuinni nuu Jesús nayá nezalú Dios. Yanna, xi riníʼ quíʼbicabe ca xiiñiʼ Aarón yaʼ.

4 Ndiʼ rusihuinni cani cheʼ guibáʼ para gácacaʼ sacerdote naquiiñeʼ gácacaʼ nayá. Ñee ora chuʼnísacabe nga reeda gácacabe nayá la? Coʼ, purtiʼ ora chúʼnisa tuuxa qué rixá donda stiʼ; sínuque rusihuínnini maʼ bidii binni ca xquendanabani Dios para guni ni nabe. Yanna, ximodo nga reeda gácacabe binni nayá yaʼ. Pablu guníʼ «purtiʼ bini cre cabe stiidxaʼ» Jesús, nga runi cani bibí né espíritu santu naquiiñeʼ gúnicaʼ guiráʼ ni bisiidiʼ Cristu laacaʼ lu xquendanabánicaʼ (Efes. 5:25-27). Raríʼ ridúʼyanu racané Stiidxaʼ Dios laacabe para guiáʼricabe ne gácacabe nayá. Ñee laaca zanda guininu zaqueca de ca «xcaadxi dendxu» la? (Juan 10:16.)

5. Xiñee zanda guininu laaca racané Stiidxaʼ Dios ca xcaadxi dendxuʼ para gácacaʼ binni nayá.

5 Casi maʼ guninu ca, cadi zeeda gaca diʼ ca xiiñiʼ Aarón ca xcaadxi dendxuʼ stiʼ Cristu, o cani nuu lu gran muchedumbre (Apoc. 7:9). Neca zacá, ca xpinni Cristu riʼ laaca racané Stiidxaʼ Dios laacaʼ para gácacaʼ nayá. Nápacabe fe lu guiráʼ ni rusiidiʼ Biblia ora rusiene de pabiáʼ risaca rini ni bixhii Jesús, ne nga rucaa laacabe gúnicabe ni na Jiobá «ridxí ne huaxhinni» (Apoc. 7:13-15). Ca xpinni Cristu ni bibí riʼ ne ca xcaadxi dendxuʼ qué rusaana de gácacaʼ binni nayá, ne pur nga rúnicaʼ ni jneza ora tiica si (1 Ped. 2:12). ¡Guizáʼ riecheʼ Jiobá ora ruuyaʼ pabiáʼ nayá nuu cani bibí ne ca xcaadxi dendxuʼ ne nuucaʼ tobi si, ruzuubacaʼ stiidxaʼ Jesús, Pastor sticaʼ, ne qué rusaanacaʼ laabe!

6. Xiñee gatigá naquiiñeʼ guidúʼyanu ximodo nuunu.

6 Ra guca ca sacerdote que binni nayá nabé risaca ni para laanu ca dxi riʼ. Ca binni ni ridúʼndanenu Biblia nabé ridxagayaacaʼ ora ruuyacaʼ pabiáʼ nayá ca lugar ra ridagulisaanu ne pabiáʼ galán ruzuchaahuinu ne nayá modo rireʼnu. Modo nayá guca ca sacerdote que laaca rusietenaláʼdxini laanu naquiiñeʼ gaca cani quibaʼ «lu dani stiʼ Jiobá» nayá ne guiráʼ tu guni adorar Jiobá naquiiñeʼ chuʼ ladxidoʼcaʼ nayá. Biblia na: «Tu laa zanda quibaʼ lu dani stiʼ Jiobá; ne tu laa zanda guiasa lugar ra nayá stibe yaʼ. Ni qué huayuni cosa malu né náʼ ne ni nayá ladxidóʼ, ni qué huaguixhe xhialmaʼ lu ca cosa ni qué risaca, ne ni qué runi jurar pur ti cosa ni cadi dxandíʼ» (Salmo 24:3, 4; Is. 2:2, 3). Jiobá racalaʼdxiʼ chuʼ ladxidoʼno nayá ora guni adorarnu laa ne zaqueca xquendabiaaninu ne xcuérpunu. Nga runi, gatigá naquiiñeʼ guidúʼyanu ximodo nuunu. Ora gúninu zacá, zándaca gudiʼnu cuenta naquiiñeʼ guchaʼnu modo laanu (2 Cor. 13:5). Casi ti xpinni Jiobá ni maʼ guyuunisa ne ruyubi guʼyaʼ pornografía, galán guni guinabadiidxaʼ: «Ñee cusihuinneʼ nacaʼ ti binni nayá la?». Ne despué naquiiñeʼ guinábabe gacanécabe laabe para gusaana de gúʼyabe ni (Sant. 5:14).

GÁCANU NAYÁ RINÍʼ NI GUZÚʼBANU DIIDXAʼ

7. Ximodo biʼniʼ Jesús ni na Levítico 8:22-24.

7 Ora gudíxhecabe chuʼ sacerdote ndaaniʼ guidxi Israel, Moisés bineʼ rini stiʼ ti dendxuʼ barracu diaga Aarón, xaíque stiʼ ca sacerdote, ne ca xiiñiʼ, ne laaca bineʼbe rini que bicuini roʼ nacaʼ ladu derechu ne zaqueca bicuini roʼ ñeecaʼ ladu derechu. Biblia na: «Óraque bichíñabe guiropa dendxuʼ barracu que, dendxuʼ ni rusihuinni Aarón ne ca xiiñiʼ nga chigaca sacerdote, ne laacaʼ gudixhe nacaʼ ique dendxuʼ que. Despué biiti Moisés laame ne gucuaabe caadxi rini stime ne bineʼbe ni diaga Aarón ladu derechu ne lu bicuini roʼ náʼ ladu derechu ne lu bicuini roʼ ñee ladu derechu. De raqué bichiña Moisés ca xiiñiʼ Aarón ne bineʼbe caadxi rini diágacaʼ ladu derechu ne lu bicuini roʼ nacaʼ ladu derechu ne lu bicuini roʼ ñeecaʼ ladu derechu; peru Moisés bixhii xcaadxi rini biaana que guidubi buelta altar que» (Levítico 8:22-24). Ndiʼ rusihuinni naquiiñeʼ guzuubaʼ ca sacerdote diidxaʼ ne naquiiñeʼ gúnicaʼ stipa pur gúnicaʼ xhiiñacaʼ. Jesús, ni naca Xaíque stiʼ ca Sacerdote, ne xaíque stinu laaca bisaana ti ejemplu galán para ca xpinni Cristu ni bibí ne para ca xcaadxi dendxuʼ. Bicaadiágabe guiráʼ ni gudxi Jiobá laabe; bíʼnibe guiráʼ ni gudxi laabe, ne qué nixélebe lu ca neza stiʼ (Juan 4:31-34).

8. Xi naquiiñeʼ gúninu guiráʼ cani nácanu xpinni Jiobá.

8 Pa nácanu de cani bibí né espíritu santu o de ca xcaadxi dendxuʼ, naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stiʼ Jesús, Xaíque stiʼ ca Sacerdote, qué zusaananu Jiobá ne zúninu guiráʼ ni na ca ley stibe ni zeeda lu Biblia, purtiʼ qué racaláʼdxinu guninanu espíritu santu stiʼ Dios (Efes. 4:30). Naquiiñeʼ sanu «jneza sin iree chu[nu]» de lu neza stiʼ Dios (Heb. 12:13).

9. 1) Xi guníʼ chonna xpinni Cristu ni biʼniné ca hermanu ni nuu lu Grupu ni Zaniruʼ dxiiñaʼ. 2) Ximodo racané ca diidxaʼ ni guníʼcabe ca laanu para cadi gusaana de gácanu nayá.

9 Guidúʼyanu xi guníʼ chupa chonna xpinni Cristu ni maʼ ziné stale iza de cayúnicaʼ dxiiñaʼ né cani nuu lu Grupu ni Zaniruʼ. Tobi de laacabe guníʼ: «Nécapeʼ ti ndaayaʼ nga guneniáʼ laacabe dxiiñaʼ, bidieeʼ cuenta neca nácacabe binni ni bibí né espíritu santu nácacabe binni ruchee. Neca zacá, runeʼ stipa pur guzuubaʼ stiidxaʼ cani maʼ gulí Jiobá para sániruʼ ndaaniʼ xquidxi». Sti hermanu guníʼ: «Ca textu ni riguu gana laanu guzúʼbanu stiidxaʼ Cristu casi 2 Corintios 10:5, racané cani naa guzuubaʼ diidxaʼ ne gacaniáʼ cani cayuuyaʼ modo gaca dxiiñaʼ riʼ. Ne zacá huayuneʼ ni de guidubi ladxiduáʼ». Sti hermanu guníʼ sicaríʼ: «Ti binni ni nadxii ca cosa ni nadxii Jiobá, nanalaʼdxiʼ ni nanaláʼdxibe, ne qué rusaana de guyubi gacané Dios laa ne ruyubi chuuláʼdxibe cani runi la? zuni ni na xquídxibe ne ni na cani riquiiñebe para gaca ni maʼ gudixhe íquebe lu Guidxilayú riʼ». Hermanu riʼ rietenalaʼdxiʼ pabiáʼ bidxagayaa ora biiyaʼ modo bizuubaʼ Nathan Knorr diidxaʼ, ne despué guca tobi de cani guyuu lu Grupu ni Zaniruʼ. Lu iza 1925 dxi bisiene revista riʼ chupa chonna cosa ni bidxaa de cani runi cré xquidxi Dios lu tema ni láʼ «Nacimiento de la nación», neca guyuu xpinni Cristu guníʼ ique pa jneza ni cusiene ni, hermanu Knorr casi zeʼ biʼniʼ cré ni. Ora guiníʼ íquenu ni guníʼcabe riʼ racané ni laanu gánnanu ti cosa nabé risaca: ti binni nayá la? nga nga ti binni ni ruzuubaʼ diidxaʼ.

GÚNINU NI NA LEY STIʼ DIOS NI CANÍʼ DE RINI

10. Xiñee risaca para laanu chinándanu ley stiʼ Dios ni caníʼ de rini.

10 Biblia na: «Ne tutiica binni de guidxi Israel ne cani chindeza ndaaniʼ guidxi ca gó rini stiʼ guiráʼ ni nabani, dxandipeʼ zucaaluáʼ binni ni cayó rini ca, ne dxandipeʼ zuniteluáʼ laabe de ndaaniʼ xquídxibe» (Levítico 17:10). Jiobá gudxi ca israelita cadi naquiiñeʼ gocaʼ «rini stiʼ guiráʼ ni nabani», ne laanu ca xpinni Cristu laaca cayuni mandar Dios laanu cadi guicanu rini stiʼ binni ne cadi guidoʼno rini stiʼ maniʼ (Hech. 15:28, 29). Neca chuʼ xquendanabáninu ra naxoo, ne gucaa cani qué runibiáʼ Jiobá ne cani qué rulabi ca ley stibe laanu guicanu rini ne guidoʼno ni, riguixhe íquenu chinándanu ni na mandatu riʼ. Laanu cadi nácanu casi laacabe, purtiʼ nadxiinu Jiobá ne qué racaláʼdxinu guchéʼnenu laabe. Qué lica zudiʼnu lugar gudxiideche Jiobá laanu ne cuee laanu de ndaaniʼ xquidxi. Neca chuʼ tu guni burla laanu pur qué ricanu rini ne qué guidoʼno ni, naguixhe íquenu guzúʼbanu diidxaʼ (Jud. 17, 18). Xi zanda gacané lii para qué chuʼ dxi goloʼ o guicaluʼ rini yaʼ (Deut. 12:23).

11. Xi rusihuinni nabé risaca modo biquiiñecabe rini Dxi Rixá Stonda Binni yaʼ.

11 Guiráʼ ni gudxi Jiobá xaíque stiʼ ca sacerdote ni guyuu Israel de modo iquiiñecaʼ rini Dxi Rixá Stonda Binni, zacané ni laanu guiénenu ximodo ruuyaʼ Dios rini. Rini que biquiiñeʼ ni para ti cosa si ni nabé risaca: guxhiá ni stonda cani cuyubi gutiidilaʼdxiʼ Jiobá laacaʼ. Dxi Rixá Stonda Binni, xaíque stiʼ ca sacerdote que ruruuba caadxi rini stiʼ ti yuze ne stiʼ ti chivu barracu nezalú arca stiʼ pactu que (Lev. 16:14, 15, 19). Pa guzuubacabe diidxaʼ la? zutiidilaʼdxiʼ Jiobá stonda guidxi que. Dios laaca biʼniʼ mandar laacabe guxhiicabe rini stiʼ ti maniʼ ni guinaazecabe ante gócabe laa, ne guchiicabe luni né yú. Xiñee yaʼ. «Purtiʼ xhialma [xquendanabani] guiráʼ clase maniʼ nga rini stiʼ» (Lev. 17:11-14). Modo biquiiñecabe rini Dxi Rixá Stonda Binni ne mandatu bidii Jiobá de guxhiicabe ni riniʼni ti cosa nabé risaca. Cadi beeda gaca si ni costumbre stiʼ ca binni que, sínuque gayuaa iza ante maca gudxi Jiobá Noé ne ca xiiñiʼ cadi naquiiñeʼ gocaʼ rini para ganda guibánicaʼ (Gén. 9:3-6). Xi rusiidini laanu yaʼ.

12. Casi rieeteʼ lu carta ni bicaa Pablu ra nuu ca hebreu, ximodo racané rini para guixá stonda binni.

12 Lu carta ni biseendaʼ apóstol Pablu ra nuu ca hebreu, bisiénebe caquiiñeʼ rini para guixá stonda binni. Ley que na: «Nanna nu irá ni guia naquiiñe guia ne rini, ne pa qué ixii rini la? qué zanda guiaxa xpecadu cabe» (Heb. 9:22). Pablu bizeeteʼ neca risaca guuticabe maniʼ para gudiicabe Dios, biquiiñeʼ ni para gusietenalaʼdxiʼ ni ca israelita nácacaʼ binni ruchee ne caquiiñecaʼ gatiʼ tuuxa pur laacaʼ ti guixá chaahuiʼ stóndacaʼ. Biblia na zeeda gaca Ley que «casi bandá sti ni qué nihuinni chiqué» (Heb. 10:1-4). Ximodo zanda guixá stonda binni tobi si tiru yaʼ.

13. Ximodo runi sentirnu pur ni biʼniʼ Jesús.

13 (Biindaʼ Efesios 1:7.) Ra bidii Jesús xquendanabani para gulá binni risácani stale para cani nadxii laabe ne para cani nadxii Bixhózebe (Gál. 2:20). Peru ni dxandipeʼ bixhá stóndanu nga ni biʼniʼ Jesús despué de guti ne biasa de lade gueʼtuʼ. Ne ngapeʼ nga ni guca Dxi Rixá Stonda Binni casi na Ley que. Dxi que, xaíque stiʼ ca sacerdote riuu lugar ra jma nandxóʼ stiʼ tabernáculo que —ne despué ra jma nandxóʼ stiʼ templu que—, ne raqué rinebe caadxi rini nezalú Jiobá, casi ñaca nuzuhuaabe nezalú (Lev. 16:11-15). Ne ngaca nga ni biʼniʼ Jesús despué de biasa lade gueʼtuʼ, guyebe guibáʼ, guyuube nezalú Jiobá ne raqué biluiʼbe laa pabiáʼ risaca rini ni bixhiibe (Heb. 9:6, 7, 11-14, 24-28). ¡Nabé rudiʼnu xquíxepeʼ Jesús pur ni biʼniʼ! Pur fe ni nápanu lu rini ni bixhii Jesús riʼ, ruxhá Dios stóndanu ne zanda chuʼ xquendabiaaninu nayá.

14, 15. Xiñee naquiiñeʼ guiénenu ne gúninu ni na ley stiʼ Jiobá ni caníʼ de rini.

14 Cadi dxandíʼ yanna maʼ riénenu xiñee qué niná Jiobá ñó ca xpinni rini stiʼ guiráʼ ni nabani la? (Lev. 17:10.) Para Dios rini ca nga guendanabani, nga runi guizáʼ risácani (Gén. 9:4). Nga runi, racaláʼdxinu guidúʼyanu rini casi ruuyaʼ Jiobá ni ne guzúʼbanu stiidxabe ra cadi iquiiñenu ni. Ziuʼnu galán né Dios pa gápanu fe lu guendaguti stiʼ Jesús ne guiénenu pabiáʼ risaca rini para Dios ni bizáʼ guiráʼ cosa (Col. 1:19, 20).

15 Ora tiica si zanda guidxaagalunu o guidxaagalú ti binnilídxinu xiixa guendanagana ra guihuinni pa zacanu rini o pa coʼ, pa zacaanu ca cosa jma nahuiiniʼ zeeda lu rini o sti tratamientu ra iquiiñeʼ ca doctor ca rini. Peru nin tobi de laanu qué racaláʼdxinu uguʼnu Jiobá triste ra gúninu xiixa ni qué riuuláʼdxibe. Nga runi, nabé risaca nga guni orarnu laabe, guidúʼyanu xi zanda gúninu ne gánnanu xi gúninu ante guizaacanu xiixa cosa ni cadi cabézanu. Pa gúninu zacá, zácanu nadxibalú para guininu de cani runi crenu. Ca doctor, ca enfermeru ne xcaadxi binni ni riníʼ ique caquiiñeʼ guicá binni rini para guibani rucaacaʼ tuuxa gudii rini stiʼ. Peru nánnanu Jiobá, ni Bizáʼ guiráʼ cosa nga ni napa derechu guiníʼ ximodo iquiiñeʼ binni rini, ne para laabe nabé risaca nga «rini stiʼ guiráʼ ni nabani». Nga runi, quixhe íquenu gúninu ni na ley stiʼ Dios ni caníʼ de rini. Zanda gusihuínninu rusisácanu guendaguti stiʼ Xiiñibe ra gácanu nayá, purtiʼ pur laani zaxiá stóndanu ne zacaanu guendanabani ni qué zaluxe (Juan 3:16).

Ñee naguixhe íqueluʼ gúniluʼ ni na ley stiʼ Jiobá ni caníʼ de rini la? (Biiyaʼ párrafo 14 ne 15)

XIÑEE RACALAʼDXIʼ JIOBÁ GÁCANU NAYÁ

16. Xiñee naquiiñeʼ gácanu nayá.

16 Dxi gulee Jiobá ca israelita de esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto la? gúdxibe laacaʼ ca diidxaʼ riʼ: «Purtiʼ naa nga Jiobá ni cabee laatu de guidxi Egipto para gueeda gacaʼ Dios stitu; ne laatu naquiiñeʼ gácatu nayá, purtiʼ naa nacaʼ nayá» (Lev. 11:45). Gucalaʼdxiʼ Jiobá ñaca xquidxi nayá purtiʼ laa nayá. Nga runi naquiiñeʼ gácanu nayá. Libru stiʼ Levítico nayaʼniʼ modo rusiene de laani.

17. Ximodo racané libru stiʼ Levítico laanu.

17 Ra bidúʼndanu chupa chonna versículo stiʼ Levítico, nabé gucaneni laanu. Maʼ gucané ni laanu gusisácanu libru stiʼ Biblia riʼ ne guiénenu xiñee naquiiñeʼ gácanu nayá. Peru lu libru stiʼ Levítico zeeda xcaadxi cosa sicarú ni naquiiñeʼ gánnanu. Lu sti tema ca zazíʼdinu xcaadxi cosa ni zacané laanu gácanu nayá ora guni adorarnu Jiobá.