Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cabí Dios ti guidxi

Cabí Dios ti guidxi

«¡Nayecheʼ nga riuu ti guidxi ora nápacaʼ Jiobá casi Dios sticaʼ!» (SAL. 144:15)

1. Xi runi cré chupa chonna binni de ca religión ca ne de ca binni nuu ndaaniʼ ni.

YANNA riʼ nuu stale religión naroʼbaʼ, cásica ni runi cré Cristu ne cani qué runi cré laabe, peru nuu stale tu riníʼ huaxiéʼ racanécabe binni. Laaca nuu tu riníʼ cadi jneza ni rusiidiʼ ca religión ca de Dios ne qué rusisácacabe laabe pur modo nabánicabe; nga runi riníʼ binni qué riuulaʼdxiʼ Dios modo runi adorar ca religión ca laa. Peru laaca riníʼ ca binni riʼ nuu binni nachaʼhuiʼ ndaaniʼ ca religión ca ne riuulaʼdxiʼ Dios ni rúnicaʼ. Qué ruuyacabe pa caquiiñeʼ guiree ca binni ca de ndaaniʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ne guni adorarcaʼ Jiobá ne chuʼcaʼ ndaaniʼ xquídxibe. Peru, xi riníʼ ique Dios de laani yaʼ. Guidúʼyanu ni ra guidúʼndanu historia ni ruzeeteʼ Biblia stiʼ ca binni ni biʼniʼ adorar Jiobá dxiqué.

CABÍ JIOBÁ XQUIDXI

2. 1) Tuu nga cani beeda gaca xquidxi Jiobá, ne xi bisihuinni maʼ gadxé guidxi riʼ de xcaadxi. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

2 Raca biaʼ tapa mil iza, gulí Jiobá ti grupu de binni para gueeda gaca xquídxibe. Binibiáʼcabe Abrahán casi «bixhoze irá xixé cani» napa fe Dios, gúcabe xaíque stiʼ ti familia naroʼbaʼ ne gúpabe gayuaa de mozo (Rom. 4:11; Gén. 14:14). Ca binni biʼniʼ mandar guidxi Canaán gúpacaʼ laabe casi ti xaíque ni risaca ne gúpacaʼ respetu laabe (Gén. 21:22; 23:6). Biʼniʼ Jiobá ti pactu né Abrahán ne cani za de laa (Gén. 17:1, 2, 19). Ne gúdxibe laa: «Ndiʼ nga pactu stinneʼ ni naquiiñeʼ gápatu, pactu ni bineniáʼ laatu, ne cani za de lii: Guiráʼ hombre naquiiñeʼ gaca circuncidar. Ne [...] ndiʼ zácani ti seña de pactu ni bineniáʼ laatu» (Gén. 17:10, 11). Ngue runi guca circuncidar Abrahán ne guiráʼ ca hombre ni nuu ndaaniʼ lidxi (Gén. 17:24-27). Ora guca circuncidar cani za de Abrahán bisihuínnicaʼ laacaʼ nga tobi lucha guidxi ni nuuné Jiobá tobi si.

3. Ximodo beeda gaca cani za de Abrahán ti guidxi.

3 Jacob o Israel, xhiaga Abrahán gupa 12 xiiñiʼ (Gén. 35:10, 22b-26). Ca xiiñicabe riʼ beeda gácacaʼ bixhozegola ca 12 tribu stiʼ Israel (Hech. 7:8). Cumu guyuu ti guendarindaana xquidxi Jacob la? ngue runi yendezané binnilidxi Egipto. José, tobi de ca xiiñibe, ngue nga ni ruuyaʼ gapa guidxi que ni gó ne laa nga ti hombre ni jma risaca gupa faraón (Gén. 41:39-41; 42:6). Ra gudiʼdiʼ iza, cani za de Jacob bidálecaʼ ne gúcacaʼ ti guidxi (Gén. 48:4; biindaʼ Hechos 7:17).

RULÁ JIOBÁ XQUIDXI

4. Ximodo bibaniné cani za de Jacob ca egipciu biaʼ ti gayuaa iza.

4 Cani za de Jacob gulézacaʼ biaʼ chupa gayuaa iza ndaaniʼ guidxi Egipto, ti lugar ni láʼ Gosén (Gén. 45:9, 10). Ruluíʼ si biaʼ ti gayuaa iza bibánicabe galán lade ca egipciu. Gulézacabe ndaaniʼ guidxihuiiniʼ ne rápacabe dendxuʼ. Cumu binibiáʼ faraón que José ne bisisácabe laa la? ngue runi guca nachaʼhuiʼ né binni xquídxibe (Gén. 47:1-6). Ngue runi, neca qué riuuláʼdxicabe ca binni ni rapa dendxuʼ, gupa xidé biʼniʼ huantárcabe ca israelita (Gén. 46:31-34).

5, 6. 1) Ximodo bidxaa xquendanabani ca israelita ndaaniʼ guidxi Egipto. 2) Ximodo bilá Moisés. 3) Xi biʼniʼ Jiobá pur xquidxi.

5 Peru qué nindaa bidxaa modo bibani ca israelita. «Ra gudiʼdiʼ iza gurí sti rey nacubi Egipto ni qué runibiáʼ José. Ne gúdxibe xquídxibe: “¡Laguuyaʼ! Ca xiiñiʼ Israel jma stálecaʼ ne jma nadípacaʼ que laanu[”].» Ne pur ngue «bicaa ca egipciu que ca xiiñiʼ Israel gúnicaʼ dxiiñaʼ casi esclavu ne biquiichiʼ nácabe laacaʼ. Ne qué nusaana de ñuninácabe ladxidoʼcaʼ ne bicaacabe laacaʼ gúnicaʼ ladríu de beñe ne gúnicaʼ dxiiñaʼ layú» (Éx. 1:8, 9, 13, 14).

6 Faraón que biʼniʼ mandar gatiʼ guiráʼ ca hombrehuiiniʼ xiiñiʼ ca hebreu cásipeʼ gálecaʼ (Éx. 1:15, 16). Ca dxi que nga gule Moisés. Ximodo bilabe yaʼ. Dxi nápabe chonna beeu, jñaabe, Jokébed, bicaachiʼ laabe lade ca yaga papiro ni zuhuaa ruaa guiiguʼ Nilo, ne raqué nga bidxelaʼ xiiñidxaapaʼ faraón laabe. Despué gucuaa laabe casi xiiñiʼ, peru jñaa Moisés nga bisiniisi laa ca primé iza que ne beeda gaca Moisés ti xpinni Jiobá ni qué nucheené laa (Éx. 2:1-10; Heb. 11:23-25). Biiyaʼ Jiobá cayacaná ca israelita ne gudixhe ique iquiiñeʼ Moisés para gulá laacaʼ (Éx. 2:24, 25; 3:9, 10). Zacá nga bilá Jiobá xquidxi de lu náʼ ca xhenemigu. Biblia na: «Ne naquiiñeʼ guietenaláʼdxiluʼ beeda gácaluʼ esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto ne Jiobá Dios stiluʼ bilá lii. Nga runi yannadxí cayuneʼ mandar lii gúniluʼ cosa riʼ» (Deuteronomio 15:15; Éx. 15:13).

BEEDA GACA GUIDXI QUE TI GUIDXI ROʼ

7, 8. Ximodo beeda gaca xquidxi Jiobá ti guidxi nayá.

7 Neca caʼruʼ gudii Jiobá ca ley stiʼ ca israelita ne caʼruʼ quixhe chaahuibe dxiiñaʼ ni guni ca sacerdote, peru maʼ ruuyabe laacaʼ casi xquídxibe. Ngue runi biʼniʼ mandarbe Moisés ne Aarón chitídxicaʼ faraón: «Ndiʼ nga ni maʼ guníʼ Jiobá Dios stiʼ Israel: “Biseendaʼ xquidxeʼ lu desiertu para gúnicaʼ ti saa para naa”» (Éx. 5:1).

8 Gupa xidé biseendaʼ Jiobá 10 plaga luguiáʼ Egipto ne binitilube faraón ne ejércitu stiʼ ndaaniʼ nisadóʼ Xiñáʼ para gunda bilá Jiobá xquidxi de lu náʼ Egipto (Éx. 15:1-4). Biaʼ chonna beeu despué, biʼniʼ Jiobá ti pactu né ca israelita lu dani Sinaí ne gúdxibe laacaʼ: «Pa gúnitu guiráʼ ni gabeʼ laatu ne dxandipeʼ gúnitu ni na pactu stinneʼ la? dxandipeʼ zeeda gácatu guidxi stinneʼ ni nabé risaca de lade guiráʼ ca guidxi ni nuu, [...] ti guidxi nayá» (Éx. 19:5, 6).

9, 10. 1) Casi rieeteʼ lu Deuteronomio 4:5-8, ximodo gucané Ley que ca israelita para gusihuínnicaʼ gadxé laacaʼ de xcaadxi guidxi. 2) Ximodo zusihuinni ca israelita nácacaʼ ti guidxi nayá para Jiobá.

9 Dxi nuu ca hebreu Egipto, ante gácacaʼ esclavu, nácacaʼ tribu ne bixhozegola nga ruuyaʼ xi gaca ndaaniʼ cada tribu. Ca hombre riʼ, cásica xcaadxi xpinni Jiobá ni bibani ante, bíʼnicabe dxiiñaʼ ni runi ti xaíque guidxi, juez ne sacerdote ndaaniʼ lídxicabe (Gén. 8:20; 18:19; Job 1:4, 5). Peru biquiiñeʼ Jiobá Moisés para bidii guidxi que caadxi ley ni zusihuinni maʼ gadxé laacabe que xcaadxi guidxi. Biblia na: «Laguuyaʼ, maʼ bisiideʼ laatu ca ley ni cayabi laatu modo guibánitu ne modo gaca juzgar binni, casi modo biʼniʼ mandar Dios stinneʼ naa, ti gúnitu zacá ora maʼ nuutu lu layú ni chiguicaatu. Ne nápatu xidé gápatu cani ne gúnitu ni na cani, purtiʼ zacá zahuinni pabiáʼ nuu xpiaanitu ne zusihuínnitu pabiáʼ riénetu cani nezalú ca binni ni nuu ndaaniʼ ca guidxi ni gunadiaga de guiráʼ ca ley riʼ, ne dxandipeʼ zaniʼcaʼ: “Rihuinni dxichi naca guidxi roʼ riʼ ti guidxi nuu xpiaaniʼ ne riene”. Xi guidxi roʼ napa ca dios stiʼ gaxha de laa casi nuu Jiobá Dios stinu gaxha de laanu ora tiica si gucaʼnu ridxi laa yaʼ. Ne xi guidxi roʼ napa ca ley ni caníʼ modo guibani binni ne modo raca juzgar binni jneza casi guiráʼ ley ni caguixheʼ nezalutu yannadxí yaʼ» (Deuteronomio 4:5-8; Sal. 147:19, 20). Ley que gudixhe chuʼ ti grupu de sacerdote. Ne ca binnigola que beeda gácacaʼ juez stiʼ guidxi que, purtiʼ runi respetárcabe laacaʼ pur nánnacaʼ ne nuu xpiaanicaʼ (Deut. 25:7, 8). Racá ridúʼyanu, Ley que gudixhe modo guni adorárcabe Dios ne modo guibánicabe.

10 Dxi mayaca chuʼ ca israelita lu Layú ni Bizabiruaa Dios gudii laacaʼ, bisietenaláʼdxibe laacaʼ ca ley stibe. Óraque gudxi Moisés laacabe: «Ne Jiobá maʼ guníʼ, zeeda gácaluʼ xquidxi, ti guidxi risaca para laa, casi maʼ bidii stiidxabe lii, ne zinándaluʼ ca mandamientu stibe, ne zusisácabe lii jma que guiráʼ guidxi roʼ ni maʼ bizaʼbe, para gusisácacaʼ lii ne para gánnacaʼ ximodo lii, laga gusihuínniluʼ nácaluʼ ti guidxi nayá para Jiobá Dios stiluʼ» (Deut. 26:18, 19).

RINÁ JIOBÁ GUNI ADORAR BINNI DE STI GUIDXI LAA

11-13. 1) Tu guiráʼ nga guyuu lade xquidxi Dios dxiqué. 2) Xi naquiiñeʼ guni ca binni de sti guidxi ni bibani dxiqué pa racaláʼdxicaʼ gúnicaʼ ni na Jiobá.

11 Neca ca israelita nga gulí Jiobá para gaca xquidxi lu Guidxilayú riʼ la? bidiibe lugar guyuu binni ni cadi naca israelita lade ca binni xquídxibe. Dxi biree ca israelita de Egipto bireenecaʼ stale binni de Egipto ne xcaadxi binni de sti guidxi (Éx. 12:38). Ládecabe zándaca zeʼ ca xpinni Faraón, cani bilabi stiidxaʼ Jiobá ante guiaba gadxe plaga stiʼ Dios que luguiacaʼ (Éx. 9:20).

12 Ante tiidiʼ ca israelita guiiguʼ Jordán ne chuʼcaʼ ndaaniʼ guidxi Canaán, gudxi Moisés laacaʼ naquiiñeʼ gannaxhiicaʼ binni de sti guidxi (Deut. 10:17-19). Ca israelita que naquiiñeʼ gudiicaʼ lugar chuʼ binni de sti guidxi ládecaʼ, cani racalaʼdxiʼ chinanda ca ley ni bidii Moisés laacaʼ, casi ca Chii Mandamientu (Lev. 24:22). Chupa chonna de laacaʼ gúcacaʼ xpinni Jiobá ne guniʼcaʼ casi guníʼ Rut, ti moabita ni gudxi Noemí ca diidxaʼ riʼ: «Xquídxiluʼ zaca xquidxeʼ ne Dios stiluʼ zaca Dios stinneʼ» (Rut 1:16). Ca binni de sti guidxi riʼ binibiáʼcabe laacaʼ casi prosélito, ne pa hombre laacabe la? naquiiñeʼ gaca circuncidárcabe (Éx. 12:48, 49). Riuu Jiobá nayecheʼ cuʼ laacabe lade ca binni xquidxi (Núm. 15:14, 15).

Ca israelita que gunnaxhiicaʼ binni de sti guidxi (Biiyaʼ párrafo 11 dede 13)

13 Dxi biʼniʼ dedicar Salomón yuʼduʼ stiʼ Jerusalén, bihuinni dxíchica guná Jiobá guni adorar binni de sti guidxi laa. Ne zacá bihuínnini lu oración ni biʼniʼ Salomón: «Ne binni de sti guidxi ni cadi naca de Israel ne dxandipeʼ gueeda de ti guidxi zitu pur gunna pabiáʼ nandxóʼ laluʼ ne pabiáʼ nadipaʼ naluʼ ne modo rusigaa naluʼ, ne dxandipeʼ gueedacaʼ ne guni orarcaʼ ndaaniʼ yoo riʼ, óraque bicaadiaga laacabe dede guibáʼ, ra nuuluʼ ca, ne napa xidé gúniluʼ guiráʼ ni canabaʼ binni de sti guidxi lii; ti zacá ganna guiráʼ guidxi ni nuu lu guidxilayú de laluʼ ne guidxíbicaʼ lii cásica runi xquídxiluʼ Israel, ne gánnacaʼ laluʼ nga ni rucaʼdu ridxi ndaaniʼ yoo riʼ» (2 Crón. 6:32, 33). Ca dxi bibani Jesús lu Guidxilayú riʼ, ca binni de sti guidxi ni racalaʼdxiʼ guni adorar Jiobá zanda gúnicaʼ ni, peru naquiiñeʼ gúnicabe ni né xquídxibe ni maʼ gulibe (Juan 12:20; Hech. 8:27).

TI GUIDXI RA NUU PURU TESTIGU

14-16. 1) Xiñee zanda guininu guca ca israelita ti guidxi ra nuu puru testigu. 2) Xi naquiiñeʼ guni cani nuu ndaaniʼ xquidxi Dios yanna.

14 Ca israelita que biʼniʼ adorarcaʼ Jiobá, Dios sticaʼ, peru xcaadxi guidxi que runi adorarcaʼ dios sticaʼ. Yanna, tupeʼ nga Dios ni naquiiñeʼ gaca adorar yaʼ. Ca dxi bibani Isaías, guníʼ Jiobá naquiiñeʼ guicábicabe guendarinabadiidxaʼ riʼ cásica ora ricabi tuuxa ora maʼ zuhuaa nezalú ti juez para gaca juzgar. Biʼniʼ invitar Jiobá ca dios stiʼ ca guidxi que para guchíñacaʼ testigu ni gusihuinni pa dxandíʼ laacaʼ. Guniʼbe: «Guiráʼ guidxi roʼ guidagulisaa ti lugar si, ne guidagulisaa guiráʼ guidxi. Tu laa de ládecabe zanda guiníʼ ndiʼ yaʼ. O zanda gábicabe laanu ca cosa ni bizaaca dxiqué la? Guchíñacabe ca testigu stícabe, para guiniʼcaʼ jneza nuucabe o gunadiágacaʼ ne guiniʼcaʼ: “¡Dxandíʼ ni!”» (Is. 43:9).

15 Ca dios stiʼ ca guidxi ca qué zanda gusihuínnicaʼ dxandíʼ laacaʼ. Nácacaʼ caadxi estatua ni qué zanda guiníʼ ne qué zanda guiniibi ne caquiiñeʼ chuʼ tu chiné laacaʼ sti lugar (Is. 46:5-7). Peru Jiobá gudxi guidxi Israel: «Laatu nga ca testigu stinneʼ [...], ne xpinneʼ ni maʼ gulieeʼ, ti gánnatu ne gápatu fe naa, ne para guiénetu Ngueca nga naa. Ante de naa qué ñaʼ diʼ sti Dios, ne despué de naa laaca qué ñuu diʼ nin stobi. Naa... naa nga Jiobá, ne despué de naa guirútiruʼ tu gulá. [...] Nga runi laatu nga testigu stinneʼ [...], ne naa nga Dios» (Is. 43:10-12).

16 Ca binni de guidxi ni gulí Jiobá riʼ naquiiñeʼ guiniʼcaʼ sin guidxíbicaʼ, Jiobá nga tobi lucha Dios ni dxandíʼ. Laabe gúdxibe laacaʼ: «Guidxi ni bineʼ para naasiáʼ, para gusisaca naa» (Is. 43:21). Guidxi riʼ ziné labe. Cumu laabe nga guleebe laacaʼ de Egipto la? naquiiñeʼ guzuubacaʼ stiidxabe ne gusisácacabe laabe nezalú xcaadxi guidxi ni nuu lu Guidxilayú. Casi guníʼ Miqueas, naquiiñeʼ ñúnicabe ni cayuni xquidxi Dios yanna, purtiʼ laa bicaa: «Guiráʼ ca guidxi ca la? cada tobi zazá lu lá dios stiʼ; peru laadu la? qué ziuu dxi gusaanadu de sadu lu lá Jiobá, Dios stidu» (Miq. 4:5).

BIDXIIDECHE JIOBÁ GUIDXI QUE

17. Ximodo beeda gaca guidxi Israel casi ti lubáʼ uva ni maʼ qué niquiiñeʼ nezalú Jiobá.

17 Triste guininu ni, peru ca israelita que bidxiidéchecaʼ Jiobá. Bidiicabe lugar guicá modo naca ca guidxi dxaagacabe que laacabe, cani runi adorar dios de yaga ne de guié. Raca chupa mil xhono gayuaa iza, profeta Oseas bicaa naca guidxi Israel «ti lubáʼ uva ni maʼ cayuudxuʼ» ni maʼ cayaca feu, ni maʼ qué iquiiñeʼ. Ximodo guca yuudxuʼ ni yaʼ. Profeta Oseas bisiene ni sicaríʼ, maʼ bidale ca altar sticaʼ ne «riguite ladxidoʼcaʼ laca laacaʼ; yanna zahuinni nápacaʼ donda» (Oseas 10:1, 2). Biaʼ ti gayuaa cincuenta iza despué, biquiiñeʼ Jiobá Jeremías para gabi ca diidxaʼ riʼ guidxi ni maʼ qué niná nuzuubaʼ diidxaʼ que: «[“]Peru naa, naa bidxiibaʼ lii casi ti lubáʼ uva naxiñáʼ ni guliéʼ, de ni jma sicarú biidxiʼ stiʼ. Ximodo bichaaluʼ modo lii yanna para naa maʼ nácaluʼ ti lubáʼ uva ni qué runebiaʼyaʼ”. Judá, paraa nuu ca dios ni bíʼniluʼ para lii yaʼ. Guiásacabe, pa zanda gulácabe lii ora maʼ napuʼ guendanagana. Purtiʼ maʼ nápaluʼ stale dios cásica ca guidxi ni nápaluʼ». Ne guníʼrube: «Peru xquidxeʼ maʼ bisiaandaʼ naa» (Jer. 2:21, 28, 32).

18, 19. 1) Ximodo maca guníʼ Jiobá ziuu ti guidxi nacubi ni chiné lá o xlá. 2) Xi zadúʼyanu lu sti tema ca.

18 Lugar de nusihuínnicabe cayuni adorárcabe Jiobá jneza ne ñácacabe testigu stiʼ Dios ni ruzuubaʼ diidxaʼ, laga biʼniʼ adorárcabe dios ni cadi dxandíʼ. Ngue runi Jesús gudxi ca xaíque yuʼduʼ ni qué ñuni jneza que ca diidxaʼ riʼ: «Ziaaxha tu de lade ca xpinni Dios ne ma adxé tu guiuu jlugar tu, tobi ni zanda iquiiñe para laabe» (Mat. 21:43). Ca binni si ni gulí Jiobá nga zanda chuʼ ndaaniʼ guidxi cubi stiʼ, Israel stiʼ Dios. Guniʼbe zúnibe «ti pactu cubi» né laacaʼ ne guniʼbe: «Ne zeeda gacaʼ Dios stícabe, ne laacabe zeeda gácacabe xquidxeʼ» (Jer. 31:31-33).

19 Cumu bicheené guidxi Israel que Jiobá la? lu primé siglu que gulibe Israel stiʼ Dios para gaca xquídxibe. Yanna, tuu nga cani naca xquídxibe ca dxi riʼ yaʼ. Ximodo zanda ganna ca binni ni nayá ladxidóʼ tuu nga cani dxandíʼ xpinni Dios yaʼ. Lu sti tema ca zacábinu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ.