Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Guidxi cubi stiʼ Dios

Guidxi cubi stiʼ Dios

«Qué ñaca tu xpinni be chiqué, peru yanna ma xpinni be laatu.» (1 PED. 2:10)

1, 2. 1) Xi cosa bidxaa lu Pentecostés iza 33. 2) Tuu nga cani guyuu lu guidxi cubi. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

LU PENTECOSTÉS iza 33 bizaaca ti cosa ni bichaa xquendanabani binni. Dxi que bizáʼ Jiobá ti guidxi cubi: Israel stiʼ Dios (Gál. 6:16). Biquiiñebe espíritu santu stibe para gulibe cani chichuu ndaaniʼ guidxi riʼ. Apóstol Pablu guníʼ maʼ cadi caquiiñeʼ gaca circuncidar ca hombre ni naca de guidxi riʼ, casi guca cani za de Abrahán. Laa guníʼ: «Ne ni dxandí ucuaa circuncisión la? ucuaa ni de idubi ladxidóʼ purti ucuaa ni de Espíritu sti Dios» (Rom. 2:29).

2 Ca apóstol ne jma de ti gayuaa discípulo ni bidagulisaa lu guiropa pisu stiʼ ti yoo ni guyuu Jerusalén nga ca primé binni guyuu ndaaniʼ guidxi cubi riʼ (Hech. 1:12-15). Gulí Dios laacabe né espíritu santu ne zacá beeda gácacabe xiiñiʼ (Rom. 8:15, 16; 2 Cor. 1:21). Ni bizaaca riʼ bisihuínnini maʼ gucuaa Jiobá guendaguti stiʼ Jesús ne maʼ pactu cubi riʼ nga chichuu lugar stiʼ pactu stiʼ Ley (Luc. 22:20; biindaʼ Hebreos 9:15). Zacá nga beeda chuu ca discípulo que ndaaniʼ guidxi cubi riʼ, o xquidxi Dios. Espíritu santu que nga gucané para guníʼcabe gadxé gadxé diidxaʼ. Pur nga gunda guniʼnécabe ca judíu «de irá enda nandxóʼ ni biʼni Dios» ne laaca guniʼnécabe ca prosélito ni zeeda de guiráʼ guidxi ra runi mandar ca romanu ni guyé Saa stiʼ ca Semana o Pentecostés (Hech. 2:1-11).

GUIDXI CUBI STIʼ DIOS

3-5. 1) Xi gudxi Pedru ca judíu dxi guca Pentecostés que. 2) Ximodo biniisi guidxi cubi que ca primé iza bizulú.

3 Biquiiñeʼ Jiobá apóstol Pedru para bixheleʼ neza para ca judíu ne ca prosélito ni guyuu ndaaniʼ guidxi cubi stiʼ Dios. Dxi guca Pentecostés, qué nidxibi Pedru ora gudxi ca judíu que naquiiñeʼ gúʼyacaʼ Jesús, hombre ni biiticaʼ que casi «Xaíque sti iráʼ, ne [...] laabe nga Cristu». Ora gunabadiidxacabe xi naquiiñeʼ gúnicabe la? Pedru bicabi: «Lainaba perdón Dios ne lachuu nisa para ihuinni ma xpinni Cristu laatu. Zacá zaca perdonar ni huachee tu ne zudii Dios laatu Espíritu Santu» (Hech. 2:22, 23, 36-38). Dxi queca guyuu biaʼ chonna mil binni lade Israel stiʼ Dios (Hech. 2:41). Qué nusaana de nucheeche ca apóstol que diidxaʼ né stale gana ne ra zidiʼdiʼ dxi jma stale binni guná biziidiʼ de Dios (Hech. 6:7). Guidxi cubi que nabé ziroobaʼ.

4 Despué, yendá stiidxaʼ Dios ra nuu ca samaritanu, ne guleendúcabe stale cosa galán. Guluunisa Felipe stale binni. Peru cadi nagueendaca gucuaacabe espíritu santu. Grupu ni Zaniruʼ ni guyuu Jerusalén biseendaʼ Pedru ne Juan para chiguuyacaʼ cani nacubi guca xpinni Cristu. Guyuusícabe raqué «udixhe ná Pedru ne Juan luguiá cabe para ucuaa cabe Espíritu Santu» (Hech. 8:5, 6, 14-17). Zacá nga beeda chuʼ ca samaritanu lade Israel stiʼ Dios.

Guniʼné Pedru Corneliu ne ca binnilidxi de Dios (Biiyaʼ párrafo 5)

5 Lu iza 36, biquiiñeʼ Jiobá Pedru sti biaje para guni invitar sti grupu de binni para chuʼ ndaaniʼ guidxi cubi que. Bizaaca ndiʼ dxi guniʼné Pedru ti oficial stiʼ Roma ni láʼ Corneliu, binnilidxi ne ca xhamigu (Hech. 10:22, 24, 34, 35). Biblia na: «Caníʼ ru Pedru biete Espíritu Santu [luguiáʼ] irá [cani cadi naca judíu] ni cucaa diaga laa que. Nabé bidxagayaa ca hermanu judíu ni yené Pedru que ora biʼya ca laca cacaa cani cadi judíu Espíritu Santu» (Hech. 10:44, 45). Dede dxi que cani cadi naca judíu ne caʼruʼ gaca circuncidar zanda chuʼ ndaaniʼ xquidxi Dios.

«TI GUIDXI NI CHINÉ LABE»

6, 7. Ximodo naquiiñeʼ nusihuinni cani dxandíʼ xpinni Cristu nácacaʼ ti guidxi ni ziné lá Jiobá.

6 Dxi bidagulisaa grupu ni zaniruʼ lu iza 49, discípulo Santiago guníʼ: «Maʼ guníʼ Simón [Pedru] ximodo maʼ caguu Dios ndaayaʼ guiráʼ guidxi ne maʼ cabibe binni ládecaʼ para guzaʼbe ti guidxi ni chiné labe» (Hech. 15:14TNM). Guidxi cubi riʼ ziné lá Jiobá ne ziuu ca judíu ne cani cadi judíu ndaaniʼ ni (Rom. 11:25, 26a). Despué, Pedru bicaa ra nuucabe: «Qué ñaca tu xpinni [Dios] chiqué, peru yanna ma xpinni be laatu». Ne bisiénebe xi dxiiñaʼ nga chigúnicaʼ ora gúdxibe laacaʼ ca diidxaʼ riʼ: «Laatu la? gulí pe Dios laatu para gaca tu xpinni, ne naca tu casi sacerdote para guni tu xhiiña rey stinu ni nuu ibáʼ. Ma naca tu ti guidxi ni ulee chu be para laabe. Ma sti pe be laatu. Ne gudixhe be gaca ni zacá para gabi tu binni rihuinni pabiáʼ nandxóʼ be pur ni runi be, purti ulee be laatu de lu guelacahui ne uluu be laatu lu biaani sicarú stibe» (1 Ped. 2:9, 10). Naquiiñeʼ gusisácacabe Jiobá nezalú stale binni ne guiníʼcabe lá. Naquiiñeʼ gácacabe testigu stiʼ Jiobá, Dios ni jma nandxóʼ guibáʼ ne lu guidubi Guidxilayú ne gácacabe nadxibalú.

7 Cásica biquiiñebe guidxi Israel de dxiqué, Jiobá caquiiñeʼ Israel stiʼ Dios ne guniʼbe de laa sicaríʼ: «Guidxi ni bineʼ para naasiáʼ, para gusisaca naa» (Is. 43:21). Ca xpinni Cristu riʼ gúcacaʼ nadxibalú ora guniʼcaʼ Jiobá nga tobi lucha Dios ni dxandíʼ ne laaca qué nidxíbicaʼ ora guniʼcaʼ cadi dxandíʼ xcaadxi dios ni runi adorar ca binni que (1 Tes. 1:9). Zacá ni, gúcacabe testigu stiʼ Jiobá ne Jesús «ndaani guidxi Jerusalén ne idubi Judea ne Samaria ne idubi naca guidxilayú» (Hech. 1:8; Col. 1:23).

8. Xi gudxi Pablu xquidxi Dios de primé siglu que.

8 Pablu nga tobi de ca xpinni Cristu ni guca nadxibalú ndaaniʼ xquidxi Dios. Dede nezalú ca filósofo ni qué runi adorar Dios, qué nidxíbibe niniʼbe Jiobá nga naca Dios guibáʼ ne Guidxilayú, «laabe bizáʼ be guidxilayú ne irá ni nuu ndaani ni, [ne] laabe nga xpixuaana» cani (Hech. 17:18, 23-25). Ra maʼ ziluxe guionna biaje biʼniʼ Pablu casi misioneru, gúdxibe ca xpinni Cristu: «Nanna dxiʼche casi pe naa gaxha ñee, zeeda xcaadxi zacalaʼdxi uchiá ca xpinni Cristu casi ruxuuxe gueu dendxuʼ. Ne dede lade ca tu ziuu tu guiasa usiguii ca xcaadxi para chi nanda laacaʼ» (Hech. 20:29, 30). Ne zaqué gúcani. Ra maʼ ziluxe primé siglu, maʼ nuu stale apóstata (1 Juan 2:18, 19).

9. Xi bizaaca xquidxi Dios dxi maʼ guti ca apóstol.

9 Dxi guti ca apóstol, bidale ca apóstata ne guyuu religión ni na naca xpinni Cristu. Lugar de nusihuinni ca apóstata nácacaʼ ti guidxi ni ziné lá Dios la? laga guleecaʼ labe o xlabe ndaaniʼ stale Biblia. Laaca qué nusisácacabe Dios de stale modo. Ne yenándacabe ca ritual ni qué riuulaʼdxiʼ Dios ne bisiidicabe ni cadi zeeda lu Biblia. Gudíndecabe lu ni rábicabe «guerra santa», ruquiichinácabe binni ne riuunécabe ni cadi xheelacabe. Nga runi, stale iza gupa Jiobá chupa chonna si xpinni lu Guidxilayú riʼ, ne cadi ti grupu ni nexheʼ chaahuiʼ dxiiñaʼ guni para «chiné labe».

GULE XQUIDXI DIOS STI BIAJE

10, 11. 1) Xi guníʼ Jesús lu ejemplu de trigu ne baladxiʼ. 2) Ximodo guca ni na ejemplu stiʼ Jesús despué de 1914.

10 Lu ejemplu guníʼ Jesús de trigu ne baladxiʼ, bisiénebe zaca nagana para binni ganna gunáʼ nga religión ni dxandíʼ pur ca apóstata. Bizeetebe «laga nisiaasi binni», zudxiibaʼ Binidxabaʼ baladxiʼ lu layú lade trigu que. Zaniisi ca yaga ca juntu dede «dxi iluxe guidxilayú». Bisiénebe «semiá que zeda gaca ca xpinni Dios, ne baladxi que, xpinni binidxabaʼ». Dxi gueeda fin ca, Jesucristu zuseendaʼ «cani chi uchuugu» ni, ca ángel, para cueecabe baladxiʼ ca de lade trigu ca. Óraque maʼ zadopa cani cheʼ guibáʼ (Mat. 13:24-30, 36-43). Ximodo guca ni na ca diidxaʼ riʼ yaʼ. Ne ximodo gupa Jiobá ti guidxi lu Guidxilayú riʼ sti biaje yaʼ.

11 Lu iza 1914 nga bizulú «dxi iluxe guidxilayú». Lu iza ca, biaʼ gaayuʼ mil si xpinni Cristu nga guyuu lu Guidxilayú. Lu guerra ni bizulú iza que, «ca xpinni Dios» nácarucaʼ esclavu Babilonia Guidxi roʼ, ni zeeda gaca ca religión ni cadi dxandíʼ. Peru lu iza 1919 bilá Jiobá laacabe, ne raqué bihuinni dxichi tuu nga cani cadi dxandíʼ naca xpinni Cristu o «baladxi». Cásica maca guníʼ Isaías, biʼniʼ Jiobá ca xpinni ti guidxi nexheʼ chaahuiʼ dxiiñaʼ ni runi. Lu Isaías 66:8 na: «Ñee rale ti guidxi roʼ ti dxi si la? Ñee rale ti guidxi ti ratu si la? Purtiʼ Sión maʼ cayapa xhiuubaʼ baʼduʼ ne laaca maʼ gule ca xiiñiʼ». Sión ni cayeeteʼ raríʼ nga guidxi ni napa Jiobá guibáʼ ra nuu puru ángel, ne casi ñaca gúpani xiiñiʼ ni ne laacaʼ nga cani bibí né espíritu santu ne bíʼnibe laacaʼ ti guidxi roʼ.

12. Ximodo maʼ bisihuinni cani bibí né espíritu santu nácacaʼ ti guidxi ni ziné lá Jiobá.

12 Cásica ca primé xpinni Cristu ni zeeda gaca ca xiiñiʼ Reinu maʼ nácacaʼ testigu ne riniʼcaʼ pur Jiobá. Biblia na: «Ndiʼ nga ni maʼ guníʼ Jiobá, ni bizáʼ lii, Jacob, ne ni biʼniʼ lii guidxi Israel: “Cadi guidxíbiluʼ, purtiʼ naa maʼ guziéʼ lii sti biaje. Naa gudixhe laluʼ. Stinneʼ lii[”]. Laatu nga ca testigu stinneʼ, na Jiobá, ne xpinneʼ ni maʼ gulieeʼ, ti gánnatu ne gápatu fe naa, ne para guiénetu Ngueca nga naa. Ante de naa qué ñaʼdiʼ sti Dios, ne despué de naa laaca qué ñuu diʼ nin stobi» (Isaías 43:1, 10, 11). Runibiáʼ binni ca testigu riʼ pur modo nácacaʼ ne pur rucheechecaʼ «stiidxa Dios [...] para ganna irá xixé guidxi» (Mat. 24:14; Filip. 2:15). Zacá huayacanécabe millón de binni chuʼcaʼ gaxha de Dios. Biblia na: «Cani nuu xpiaaniʼ zuzaanicaʼ casi xpiaaniʼ dxi; ne cani cayacané stale binni guiziidiʼ guni ni jneza, qué zusaana de guzaanicaʼ casi ca beleguí ca» (Daniel 12:3).

«ZINEDU LAATU»

13, 14. 1) Xi naquiiñeʼ guni cani cadi naca de Israel stiʼ Dios para chuulaʼdxiʼ Jiobá modo guni adorarcaʼ laabe. 2) Xi maca guníʼ Biblia de laani.

13 Lu tema ni gudiʼdiʼ ca bíʼyanu ca binni si ni cadi naca judíu ni guyuu ndaaniʼ xquidxi Dios nga cani bidii Jiobá lugar guni adorar laa (1 Rey. 8:41-43). Ngaca nga ca dxi stinu riʼ, pa racalaʼdxiʼ cani cadi naca de Israel stiʼ Dios chuuláʼdxibe modo runi adorarcaʼ laabe naquiiñeʼ chuʼcaʼ ndaaniʼ xquídxibe, lade ca xpínnibe ni maʼ gulibe né espíritu santu.

14 Chupa profeta ni ruzeeteʼ Biblia maca guniʼcaʼ ziuu stale binni ndaaniʼ xquidxi Jiobá ca dxi stinu riʼ. Tobi de laacabe nga Isaías, laa guníʼ: «Ne dxandipeʼ zié stale guidxi ne zaniʼcaʼ: “Latáʼ, ne quíbanu lu dani stiʼ Jiobá, ralidxi Dios stiʼ Jacob; ne laabe zusiidibe laanu ca neza stibe, ne dxandipeʼ zazanu lu ca nezahuiiniʼ stibe”. Purtiʼ zaree ley de Sión, ne zaree stiidxaʼ Jiobá de Jerusalén» (Is. 2:2, 3). Ne Zacarías, guiropa profeta riʼ, guníʼ: «Stale guidxi ne stale guidxi roʼ ni nadipaʼ dxandipeʼ zeedacaʼ Jerusalén ne zuyúbicaʼ Jiobá stiʼ ca ejércitu ne zucuudxicaʼ lú Jiobá». Guniʼ Zacarías zeeda gácacabe «chii hombre de guiráʼ diidxaʼ stiʼ ca guidxi ca» ne casi ñaca nigápicaʼ bizuudiʼ stiʼ Israel stiʼ Dios ne niniʼcaʼ: «Dxandipeʼ zinedu laatu, purtiʼ huayunadiágadu nuuné Dios laatu» (Zac. 8:20-23).

15. Ximodo nuu «xcaadxi dendxu» tobi si né cani naca de Israel stiʼ Dios.

15 Cani naca de «xcaadxi dendxu» nuucaʼ tobi si né cani naca de Israel stiʼ Dios, purtiʼ rucheechenécabe laacaʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu (Mar. 13:10). Maʼ beeda gácacame de xquidxi Dios ne cani bibí né espíritu santu «zaca came tobi si ne zapa came tobi si pastor», Jesucristu (biindaʼ Juan 10:14-16).

BIYUBI GAPA JIOBÁ LII NDAANIʼ XQUIDXI

16. Xi zuni Jiobá ra maʼ ziluxe gran tribulación.

16 Guinitilú si Babilonia Guidxi roʼ, guizáʼ nadipaʼ modo gucaalúcabe xquidxi Dios. Para ganda guilanu caquiiñeʼ gapa Jiobá laanu. Ne Jiobá nga chitixhe modo gácani ni ne ora gácani. Purtiʼ ora gucaalúcabe xquidxi Dios nga guzulú Armagedón, zácani ra maʼ ziluxe gran tribulación (Mat. 24:21; Ezeq. 38:2-4). Zucaalú Gog «guidxi ni bitagulisaabe lade guiráʼ guidxi roʼ» (Ezeq. 38:10-12). Peru cásipeʼ gucaalú Gog, zulá Jiobá ca xpinni ne zadindenebe laa ne ca ejércitu stiʼ. Zacá zusihuínnibe laabe nga nápabe derechu de guni mandarbe ne zusiabe labe. Jiobá maʼ guníʼ: «Ne zunibiáʼ stale guidxi naa; ne napa xidé gánnacabe naa nga Jiobá» (Ezeq. 38:18-23).

Lu gran tribulación naquiiñeʼ chuʼnu gaxha de ca neza binni ridagulisaa ra riuunu (Biiyaʼ párrafo 16 dede 18)

17, 18. 1) Xi zabi Jiobá laanu gúninu ora gucaalú Gog laanu. 2) Xi naquiiñeʼ gúninu pa racaláʼdxinu gapa Jiobá laanu.

17 Ora gucaalú Gog xquidxi Dios, Jiobá zabi ca xpinni: «Binni xquídxecaʼ lachuu ndaaniʼ ca cuartu stitu, ne laguseeguʼ puertaʼ stini. Lagucaachilú ti ratu dede ora maʼ gudiʼdiʼ xiana stinneʼ» (Is. 26:20). Ora guizaaca nga, Jiobá zabi laanu xipeʼ naquiiñeʼ gúninu para ganda guilanu. Ne zándaca ca «cuartu» ca nga ca neza binni ridagulisaa.

18 Nga runi, pa racaláʼdxinu gapa Jiobá laanu lu gran tribulación, naquiiñeʼ guiénenu nápabe ti guidxi lu Guidxilayú riʼ ne gudixhe chaahuibe ni pur grupu de neza binni ridagulisaa. Nga runi ¡cadi guixélenu de ca neza binni ridagulisaa ra riuunu! Cásica guníʼ salmista que, laanu laca zanda guininu: «Jiobá nga rulá. Nuu ndaayaʼ stiluʼ luguiáʼ xquídxiluʼ» (Sal. 3:8).