Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Ximodo ribícabe cani gaca binnigola ne siervu ministerial

Lu primé siglu que, apóstol Pablu gudxi ca binnigola ni nuu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa ni guyuu Éfeso ca diidxaʼ riʼ: «Yanna lagapa laca laatu ne lagapa ca xpinni Dios ni gucané espíritu santu para bibicaʼ casi xaíque, casi rapa pastor dendxuʼ stiʼ, purtiʼ guziʼbe laacaʼ né rini stiʼ Xiiñibe» (Hech. 20:28TNM). Ca dxi stinu riʼ yaʼ, ximodo racané espíritu santu para cuícabe ca binnigola ne ca siervu ministerial.

Primé, espíritu santu nga gudxi ca binni ni bicaa Biblia gucaacaʼ xi naquiiñeʼ guni cani racalaʼdxiʼ gaca binnigola ne siervu ministerial. Lu 1 Timoteo 3:1-7 rieeteʼ 16 cosa ni naquiiñeʼ guni tuuxa ni racalaʼdxiʼ gaca binnigola, ne lu xcaadxi textu, casi Tito 1:5-9 ne Santiago 3:17, 18, zeeda xcaadxi de laacani. Ne lu 1 Timoteo 3:8-10, 12, 13 zeeda cani naquiiñeʼ guni tuuxa ni racalaʼdxiʼ gaca siervu ministerial. Guiropa, cásica cani riníʼ tuu nga cani zanda gaca binnigola o siervu ministerial ne zaqueca cani ribí laacabe rinábacaʼ Jiobá gacané espíritu santu stiʼ laacaʼ ti gánnacaʼ pa cayuni tuuxa guiráʼ ni rinabaʼ Stiidxaʼ Dios para ganda ugaanda ca guenda riʼ. Guionna, xpinni Cristu ni racalaʼdxiʼ gaca binnigola o siervu ministerial naquiiñeʼ gusihuinni ca guenda rudii espíritu santu laa lu xquendanabani (Gál. 5:22, 23). Racá ridúʼyanu, espíritu santu nga racané para gueeda gaca tuuxa binnigola o siervu ministerial.

Peru, tuu nga ribí tu laa zanda gaca binnigola o siervu ministerial yaʼ. Dxiqué la? dede Betel nga rié lá tuuxa xpinni Cristu ni racalaʼdxiʼ gaca binnigola o siervu ministerial. Raqué, ca xpinni Cristu ni maʼ gulí Grupu ni Zaniruʼ ruuyacaʼ pa zinanda ca hermanu riʼ cani rieeteʼ lu Biblia para gácacaʼ binnigola o siervu ministerial. De racá, Betel rabi grupu de binnigola riʼ zanda gaca xpinni Cristu ca binnigola o siervu ministerial. Ne ca binnigola rábicaʼ hermanu ca xi gudxi Betel laacaʼ ne rinabadiidxacaʼ laabe pa gastiʼ ni gucueeza laabe para gápabe guenda riʼ. Despué, rieeteʼ ni lade ca binni ridagulisaa.

Yanna, tuu nga gulí ca binnigola ne ca siervu ministerial lu primé siglu yaʼ. Riuu biaje, ca apóstol que nga ribicaʼ tu guicaa xiixa guenda, casi dxi gulícabe gadxe hombre para quiʼziʼ guendaró para ca viuda guiráʼ dxi (Hech. 6:1-6). Peru qué rusihuinni ndiʼ pa ca apóstol nga ribí tu laa zanda gaca binnigola o siervu ministerial, purtiʼ zándaca maca nácacabe binnigola ante guicaacabe dxiiñaʼ riʼ. Yanna, tuu nga gulí ca binnigola ne ca siervu ministerial dxiqué yaʼ.

Neca qué rusiene chaahuiʼ Biblia ximodo gulícabe ca hombre riʼ, neni caadxi cosa ni rusihuinni ximodo bíʼnicabe ni. Biblia na ora bibiguetaʼ Pablu ne Bernabé de primé viaje bíʼnicaʼ casi misioneru, «ulí cabe caadxi hermanu para sa niru lú ca xcaadxi, ne ulee lá cabe laaca hermanu gola. Biaana cabe sin ño cabe ne uníʼ né cabe Dios, ne óraque udixhe cabe irá ca lu ná Señor ni runi cre caʼ» (Hech. 14:23). Chupa chonna iza despué, Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ ra nuu Tito, sti xpinni Cristu ni yeganna ca binni ridagulisaa: «Bisaana lii lu isla Creta para unduuxe lu dxiiña bizulú nu, ne irá guidxi cui lu ti hermanu gola, quixhe lu laa sa niru lú ca xpinni Cristu ni nuu ndaani guidxi que, casi bisiide lii guʼnu ni» (Tito 1:5). Ne ruluíʼ si ngaca biʼniʼ Timoteu, laa nabé guzané Pablu (1 Tim. 5:22). Racá ridúʼyanu, ca binnigola ni yeganna ca neza binni ridagulisaa que nga gulicaʼ cani gaca binnigola ne siervu ministerial, ne cadi ca apóstol ne ca binnigola de Jerusalén.

Cumu maʼ bidúʼyanu ximodo nga gulícabe ca binnigola ne ca siervu ministerial dxiqué la? nga runi Grupu ni Zaniruʼ stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá maʼ bichaacaʼ modo ribicaʼ ca hombre riʼ. Ra biuʼnu 1 stiʼ septiembre 2014 maʼ sicaríʼ nga rácani: cada tobi de ca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa ruuyaʼ chaahuicaʼ xi gabi ca binnigola ni nuu lu circuito sticaʼ laacaʼ de tuu nga cani zanda gaca binnigola ne siervu ministerial. Ora rigánnacabe ca neza binni ridagulisaa riʼ, rúnicabe stipa pur gunibiáʼcabe cani zanda gaca binnigola ne siervu ministerial, ne ora randa, rucheechenécabe laacaʼ diidxaʼ. Despué de guuyanebe grupu de binnigola tu laa zanda guicaa guenda riʼ, binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa ca nga napa dxiiñaʼ de guiníʼ tuu nga zanda gaca binnigola o siervu ministerial ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ni nuu lu circuito stiʼ. Ne zacá rúnicabe cásica biʼniʼ ca xpinni Cristu lu primé siglu.

Ti grupu de binnigola ne ti binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa cayuuyacaʼ pa cayuni ti xpinni Cristu ni na Biblia (Malaui)

Tuu nga cani runi cada tobi de ca dxiiñaʼ riʼ yaʼ. Cásica dxiqué «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» nga ni rudii ni caquiiñeʼ ca domésticu (Mat. 24:45-47). Racané espíritu santu laacabe para guyúbicabe lu Stiidxaʼ Dios ni gacané laacabe para quixhe chaahuicabe ca dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ni nuu lu guidubi Guidxilayú, de racá riníʼcabe ximodo naquiiñeʼ gaca cani. Grupu ni Zaniruʼ riʼ, laca laa nga ribí guiráʼ ca binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa ne cani nuu lu Grupu ni Ruuyaʼ Modo Raca Dxiiñaʼ Betel. Ne cada Betel racané ca xpinni Cristu para gúnicaʼ guiráʼ ni na Grupu ni Zaniruʼ. Ca grupu de binnigola nga naquiiñeʼ guuyaʼ chaahuicaʼ pa cayuni tuuxa xpinni Cristu ni na Biblia para ganda gaca binnigola o siervu ministerial. Ne últimu, ca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa rúnicaʼ ti oración para gacané laacaʼ cuicaʼ tuu nga cani cayuni ni na Biblia para gaca binnigola.

Ora gánnanu ximodo raca dxiiñaʼ riʼ, rudiʼnu cuenta espíritu santu nga ni racané laacabe para gácani. Ne pur nga, nápanu confianza ca hombre ni maʼ gulícabe ra ridagulisaanu ne runi respetarnu laacaʼ (Heb. 13:7, 17).

Tuu nga guiropaʼ testigu ni rieeteʼ lu Apocalipsis 11.

Apocalipsis 11:3 caníʼ de chupa testigu ni guníʼ xi chigaca lu 1,260 dxi. Óraque na relatu que sicaríʼ: «Mani ngola [...] zaguixhe dxí laacabe dede zuuti laacabe». Peru despué de «chonna gubidxa aronda», guiropaʼ testigu que zabiguetaʼ guibánicaʼ ne zadxagayaa guiráʼ tu cayuuyaʼ laacaʼ (Apoc. 11:7, 11).

Tuu nga guiropaʼ testigu riʼ yaʼ. Relatu riʼ zacané laanu gánnanu tu laacabe. Primé, zeeda gácacabe «iropa yaga olivo ne iropa candeleru» (Apoc. 11:4). Ndiʼ rusietenalaʼdxiʼ laanu candeleru ne guiropaʼ yaga olivo ni rieeteʼ lu ti diidxaʼ riguixhená ni guníʼ Zacarías. Luni rieeteʼ guiropaʼ olivo que zeeda gaca «guiropaʼ ni bibí», o Zorobabel, ti hombre ni biʼniʼ mandar ne Josué, xaíque stiʼ ca sacerdote, ne rieeteʼ lu Biblia «zuhuaacaʼ cueʼ Señor stiʼ guidubi guidxilayú» (Zac. 4:1-3, 14). Guiropa, relatu ca rusihuinni runi guiropaʼ testigu riʼ milagru cásica biʼniʼ Moisés ne Elías (laaca zanda guchaagaluʼ Apocalipsis 11:5, 6 né Números 16:1-7, 28-35 ne 1 Reyes 17:1; 18:41-45).

Ximodo ngueca nga ni rieeteʼ lu Apocalipsis ne Zacarías yaʼ. Guiropaʼ cani cuzeeteʼ de ca hombre ni bibí para sániruʼ ndaaniʼ xquidxi Dios ora bidxagalucaʼ guendanagana. Nga runi, cani bicheeche diidxaʼ chonna iza arondaʼ cani nacu sacu, o lari chonga, nga ca hombre ni bibí ni guzaniruʼ ndaaniʼ xquidxi Dios lu iza 1914, dxi gurí Reinu stiʼ Dios guibáʼ, zacá nga guca ni na Apocalipsis capítulo 11. *

Dxi biluxe bicheeche ca hombre ni nacu sacu riʼ diidxaʼ, cani bibí riʼ biseguyoocabe laacaʼ ti tiempu si: chonna gubidxa arondaʼ, zacá casi ñaca ñuuticabe laacaʼ. Ca xhenemígucabe guníʼ íquecaʼ maʼ binduuxecaʼ dxiiñaʼ ni cayúnicabe, ngue runi nabé biéchecaʼ (Apoc. 11:8-10).

Peru casi rieeteʼ lu ca diidxaʼ riguixhená que, ra guizaa chonna dxi arondaʼ guiropaʼ testigu riʼ zabiguetaʼ zabánicaʼ, o zareecaʼ de ra deguyoocaʼ. Ne cani qué nucheené Jiobá laaca bidii Jesucristu laacaʼ ti guenda nabé risaca ni zeeda de Dios. Lu iza 1919 beeda gácacaʼ «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza», ne laacaʼ zudiicaʼ guiráʼ ni caquiiñeʼ xquidxi Dios lu ca últimu dxi riʼ (Mat. 24:45-47; Apoc. 11:11, 12).

Nabé risaca nga gánnanu, tobi si runi Apocalipsis 11:1, 2 guiropaʼ diidxaʼ riguixhená ni maʼ bidúʼyanu ca, ra cayeeteʼ de ti tiempu chichuubiáʼ yuʼduʼ stiʼ Dios. Capítulo 3 stiʼ Malaquías caníʼ ziuubiáʼ yuʼduʼ stiʼ Dios ne de racá ziá ni (Mal. 3:1-4). Pabiáʼ bindaa guyuubiáʼ yuʼduʼ riʼ ne biá ni yaʼ. Bizulú ni dede 1914 hasta 1919. Cásica diidxaʼ riguixhená riʼ zaqueca nga ni rieeteʼ lu Apocalipsis capítulo 11, tobi si cani: 1,260 dxi (42 beeu) riʼ laaca laani nga chonna dxi arondaʼ que.

Nabé nayecheʼ riuʼnu ora gánnanu bisiá Jiobá yuʼduʼ stiʼ ne gudixhe chaahuibe guidxi riʼ para gúnicaʼ xhiiñabe né stale gana (Tito 2:14). Rudiʼnu xquíxepeʼ pur ejemplu ni bisaana ca xpinni Cristu ni bibí ni qué nucheené laa ne guzanírucaʼ nezalú xquidxi Dios dxi gudíʼdicaʼ lu guendanagana, ne zacá bisihuínnicabe laacabe nga zeeda gácacabe guiropaʼ testigu que. *

^ párrafo 14 Lari de sacu ni gúcucabe riʼ ruluíʼ si rusihuínnini pabiáʼ biʼniʼ huantárcabe ora guníʼcabe de ca juiciu stiʼ Jiobá. Laaca nácacabe testigu ni guníʼ de dxi gusabanáʼ Jiobá ca guidxi que ne nga zuniná laacaʼ.