Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CANI NAGUU CHAAHUIʼ XQUIDXI DIOS

«Ti tiempu nabé risaca»

«Ti tiempu nabé risaca»

LU IZA 1870, bizulú ti grupuhuiiniʼ de binni cayuundaʼ Biblia ndaaniʼ guidxi Pittsburgh (Allegheny) Pensilvania. Ne ni guzaniruʼ ládecabe nga Charles T. Russell. Laacabe bizulú biindaʼ chaahuicabe xi rusiidiʼ Biblia de guendaguti stiʼ Cristu ne bidiicabe cuenta nabé risaca ni para gaca ni naguixhe ique Jiobá. Guizáʼ biéchecabe ora biziidicabe zanda guilá binni pur guendaguti stiʼ Cristu dede né cani qué ñuu dxi ñanna de laabe. Ngue runi, guiráʼ iza bizulú bietenaláʼdxicabe guendaguti stiʼ Cristu (1 Corintios 11:23-26).

Despué bizulú Russell gulee revista Zionʼs Watch Tower (La Torre del Vigía de Sión). Luni guniʼbe bisihuinni Dios guizáʼ nadxii laanu ra biseendaʼ Xiiñiʼ gueeda gati pur laanu. Revista que bizeeteʼ «ti tiempu nabé risaca» nga dxi rietenaláʼdxinu guendaguti stiʼ Cristu ne gúdxini cani ruundaʼ revista que guietenaláʼdxicaʼ dxi que ndaaniʼ guidxi Pittsburgh ne ndaaniʼ xcaadxi guidxihuiiniʼ. Laabe guniʼbe «pa nuu chupa o chonna binni ni napa ngueca fe, o neca ti binni si, ziuuné Cristu laacaʼ».

Ra zidiʼdiʼ iza, jma bidale binni ndaaniʼ guidxi Pittsburgh para guietenaláʼdxicaʼ guendaguti stiʼ Cristu. Invitación que ná sicaríʼ: «Raríʼ zadxeʼluʼ binni ni zacané lii guni sentirluʼ galán». Ca Binni Ruundaʼ Biblia nabeza ndaaniʼ guidxi que nabé riéchecabe ora guidxaagalúcabe cani zeeda de sti ladu ne riaanacaʼ ra lídxicabe ne rudiicabe ni gocaʼ. Lu iza 1886, tiempu rietenaláʼdxicabe guendaguti stiʼ Cristu, gúpacabe ti guendaridagulisaa roʼ ni bindaa chupa chonna gubidxa. Lu revista Watch Tower zeeda ca diidxaʼ riʼ: «Latáʼ, ne lagusihuinni nadxiitu xpixuaanatu, ca xpinni Cristu ne lagusihuinni nadxiitu ni dxandíʼ».

Modo gudiʼdiʼ pan ne vinu ndaaniʼ Tabernáculo stiʼ Londres

Stale iza biʼniʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia asamblea ndaaniʼ guidxi Pittsburgh purtiʼ stale binni rié ndaaniʼ guidxi que para guietenaláʼdxicaʼ guendaguti stiʼ Cristu. Chaahuiʼ chaahuiʼ bidale ca Binni Ruundaʼ Biblia ne bidale ca lugar ra rúnicabe ni zaqueca bidale binni. Ray Bopp, guyuu lade eclesia (zacá nga rábicabe ca neza binni ridagulisaa dxiqué) de Chicago, laabe guniʼbe lu década stiʼ 1910 rindaa para tiidiʼ pan ne vinu lade guiráʼ cani rié que, purtiʼ guirácabe rócabe pan ne réʼcabe vinu.

Xi clase pan ne vinu biquiiñecabe yaʼ. Neca gúnnacabe biquiiñeʼ Jesús vinu para biʼniʼ Guendaroxhi stiʼ Señor, ti tiempu guníʼ revista Watch Tower jma galán iquiiñecabe jugu de uva o de uva bidxi para cadi guiaba binni lu tentación. Peru aparte gúpacabe vinu pa ca binni ni na ngue nga naquiiñeʼ guécabe dxi que. Despué biene ca Binni Ruundaʼ Biblia ni jma jneza nga iquiiñecabe vinu tintu ni qué gapa alcohol.

Bitiidicabe guiʼchiʼ riʼ ndaaniʼ guiráʼ celda stiʼ lidxi guiibaʼ de Nicaragua para ugábacabe panda guyé

Ora ridagulisaacabe racané ni laacabe guiníʼ íquecabe xi biʼniʼ Cristu ra gutiʼ pur laacabe. Peru ndaaniʼ caadxi neza binni ridagulisaa nabé riuu ca binni que triste laga cucaadiaga libana ne ora guiluxe ni stale de laacaʼ maca zibiʼcaʼ. Ngue runi, lu iza 1934 biree ti libru ni láʼ Jehová ni bisiene lugar de guiuubaʼ ladxidóʼcabe ora chécabe ni, naquiiñeʼ chúʼcabe nayecheʼ ne cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquecabe pabiáʼ naná guti Jesús, sínuque guiníʼ íquecabe maʼ naca rey dede iza 1914.

Dagulisaa ca xpinni Cristu de Mordvinia (Rusia) para guietenaláʼdxicaʼ guendaguti stiʼ Cristu dxi deguyoocaʼ lu iza 1957

Lu iza 1935 gúnnacabe tuu nga «jma binni» ruzeeteʼ Apocalipsis 7:9. Pur ni biénecabe que bidxaa caadxi cosa dxi rietenaláʼdxicabe guendaguti stiʼ Cristu. Dxiqué biénecabe grupu que nga ca xpinni Cristu ni huaxiéʼ rucheeche diidxaʼ. Peru iza que biénecabe guiráʼ ca binni riʼ nga cani ruzuubaʼ stiidxaʼ Dios ne zabánicaʼ ndaaniʼ Guidxilayú sin gáticaʼ. Despué guníʼ hermanu Russell Poggensee ca diidxaʼ riʼ: «Qué niquiiñeʼ diʼ Jiobá espíritu santu stiʼ para nuquiinde naa chaaʼ guibáʼ». Laabe ne stale hermanu bisaana de ñócabe pan ne ñéʼcabe vinu peru qué nusaana de ñécabe dxi rietenaláʼdxicabe guendaguti stiʼ Cristu.

Ca dxi nabé risaca que riguíxhecabe guireeche diidxaʼ, zaqué randa rusihuínnicabe pabiáʼ nayecheʼ nuucabe pur guti Cristu pur laacabe. Lu iza 1932, bizeeteʼ Bulletin naquiiñeʼ gucheechecabe diidxaʼ ne cadi chésicabe guendaridagulisaa. Naquiiñeʼ guiniʼnécabe binni xi rusiidiʼ Biblia. Lu iza 1934, bizeeteʼ Bulletin ca diidxaʼ riʼ: «Ñee zadxíñanu 1,000 dxi guietenaláʼdxinu guendaguti stiʼ Cristu la?» ne gunabaʼ ni gácacabe precursor auxiliar. Ne lu Informador bieeteʼ de cani bibí para cheʼ guibáʼ: «Laacabe ziuucabe nayecheʼ pa gucheechecabe stiidxaʼ Reinu de guidubi ladxidóʼcabe». * Despué laaca ziuu guiráʼ ca binni ni chiguibani lu Guidxilayú riʼ nayecheʼ.

Dxi deguyoo Harold King bicaa poema ne diidxaʼ riuundaʼ stiʼ guendaguti stiʼ Cristu

Para ca testigu stiʼ Jiobá, gástiruʼ sti dxi jma risaca que dxi rietenaláʼdxicaʼ guendaguti stiʼ Cristu. Nga runi, rúnicabe stipa chécabe ni, neca guidxaagalúcabe guendanagana. Guzéʼtenu ti ejemplu. Lu iza 1930, Pearl English ne béndabe, Ora, guzácabe 80 kilómetru para chindácabe ra chigaca ni. Dxi biseguyoocabe ti misioneru ni láʼ Harold King ndaaniʼ ti lidxi guiibaʼ ni nuu China, bicaabe poema ne bíʼnibe caadxi diidxaʼ riuundaʼ ni caníʼ de dxi rietenaláʼdxinu guendaguti stiʼ Cristu ne biquiiñebe arroz ne grosella yaaseʼ para bíʼnibe pan ne vinu. Ne ca xpinni Cristu de Europa del Este, Centroamérica ne África gupa xidé gúcacaʼ nadxibalú tiempu guca guerra xquídxicaʼ ti cadi gusaana de guietenaláʼdxicaʼ guendaguti stiʼ Cristu neca bicueeza binni laacaʼ de gúnicaʼ ni. Guiranu naquiiñeʼ gusisácanu Jiobá ne Jesús tiempu nabé risaca riʼ, neca guidxaagalunu intiica guendanagana o ra tiica nabézanu.

^ párrafo 10 Despué biree lá Bulletin ca Informador, yanna laani nga Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu.