Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee zanda gatanaluʼ la?

Ñee zanda gatanaluʼ la?

«Naquiiñe gataná tu purti qué ganna tu padxí nin pora ibigueta Hombre Biseenda Dios.» (MATEO 25:13)

1, 2. 1) Xi bisiene Jesús de ni zazaaca lu ca últimu dxi riʼ. 2) Xi zadúʼyanu lu tema riʼ.

ZUBANÉ Jesús apóstol Pedru, Andrés, Santiago ne Juan lu dani Olivo, dede raqué rihuinni yuʼduʼ stiʼ Jerusalén. Óraque bizulú bisiénebe laacaʼ ti cosa ni nabé zadxagayaacaʼ ni zazaaca lu ca últimu dxi stiʼ guidxilayú malu riʼ, dxi gácabe rey stiʼ Reinu stiʼ Dios. Jesús gudxi laacabe ziuu «ti mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» ni zaníʼ pur laabe lu Guidxilayú riʼ. Dxiiñaʼ stiʼ mozo riʼ nga gudii guiráʼ ni caquiiñeʼ ca xpinni Cristu ora jma caquiiñecaʼ ni (Mateo 24:45-47).

2 Qué nindaa, guniʼné Jesús laacabe ti historia ra cayeeteʼ chii binnidxaapaʼ (biindaʼ Mateo 25:1-13). Lu tema riʼ zaninu de historia ca. Zadúʼyanu chonna cosa. Primé, xi gucalaʼdxiʼ Jesús nusiene né historia riʼ. Guiropa, ximodo huayuni cani bibí né espíritu santu ni na historia riʼ. Ne xi zabeendúcabe. Guionna, ximodo zanda gacaneni cada tobi de laanu ca dxi riʼ.

XI GUCALAʼDXIʼ JESÚS NUSIENE

3. 1) Dxiqué, ximodo bisiene ca libru ne ca revista stinu historia ra cayeeteʼ chii binnidxaapaʼ. 2) Pa jma guicá íquenu gusiénenu ca cosa nahuiiniʼ ni zeeda lu ti historia, xi zándaca gueeda guizaaca.

3 Lu tema ni gudiʼdiʼ ca bidúʼyanu maʼ bichaa mozo ni nuu xpiaaniʼ modo rusiene chupa chonna historia ni zeeda lu Biblia. Dxiqué, nabé bisiénecabe xi zeeda gaca cada historia. Peru yanna jma nga rusiénecabe ximodo zanda gacané ca historia ca laanu lu xquendanabáninu. Guiníʼ íquenu historia ra cayeeteʼ chii binnidxaapaʼ. Dxiqué, ca libru ne ca revista stinu bisiénecaʼ xi zeeda gaca chupa chonna de ca cosa nahuiiniʼ ni rieeteʼ lu historia ca, casi ca lámpara que, aceite ne ca botellahuiiniʼ que. Peru ora bisiénecabe ca cosa nahuiiniʼ ca zándaca maʼ qué nusiénecabe ca cosa ni jma risaca zeeda lu historia riʼ. Nga runi lu tema riʼ zadúʼyanu xi rusiidiʼ historia riʼ laanu.

4. 1) Tuu nga novio ca ne xiñee nánnanu ni. 2) Tuu nga ca binnidxaapaʼ ca ne xiñee nánnanu ni.

4 Para gánnanu xi gucalaʼdxiʼ Jesús nusiidiʼ, primé naquiiñeʼ gánnanu tuu nga ca binni ni rieeteʼ lu historia riʼ. Tuu nga novio ca yaʼ. Laabe nga Jesús. Xiñee nánnanu ni yaʼ. Purtiʼ ti biaje, laca laabe guniʼbe zeeda gácabe ti novio (Lucas 5:34, 35). Tuu nga ca binnidxaapaʼ ca yaʼ. Laacabe nga ca «dendxu huiini», o ca xpinni Cristu ni bibí né espíritu santu. Xiñee nánnanu ni yaʼ. Purtiʼ ti biaje guníʼ Jesús zeeda gaca cani bibí casi mozo ni nucaaguí lámpara stiʼ cabeza guibiguetaʼ xpixuaanaʼ de ti guendaxheelaʼ (Lucas 12:32, 35, 36). Ne nga rusietenalaʼdxiʼ laanu ni naquiiñeʼ ñuni ca binnidxaapaʼ ni rieeteʼ lu historia riʼ. Naquiiñeʼ nucaaguícabe ca lámpara stícabe, zacá nusihuínnicabe nuucabe listu ora ñedandá novio ca. Apóstol Pablu ne Juan laaca guniʼcaʼ zeeda gaca ca xpinni Cristu ni bibí né espíritu santu casi binnidxaapaʼ (2 Corintios 11:2; Apocalipsis 14:4). Guiráʼ ndiʼ racané laanu gánnanu para cani bibí né espíritu santu nga guníʼ Jesús historia ra rieeteʼ chii binnidxaapaʼ.

5. 1) Padxí zaca ni na historia ra cayeeteʼ chii binnidxaapaʼ. 2) Xiñee nánnanu ni.

5 Padxí zaca ni na historia ra cayeeteʼ chii binnidxaapaʼ yaʼ. Zaca ni nani lu ca últimu dxi. Xiñee nánnanu ni yaʼ. Guidúʼyanu. Ra maʼ ziluxe historia que, Jesús guníʼ «beeda» novio que (Mateo 25:10). Lu revista Torre stiʼ ni rapa 15 stiʼ julio 2013 bidúʼyanu lu profecía ni zeeda lu Mateo 24 ne 25 xhono biaje caniʼni de ora gueeda Jesús. Ne bidúʼyanu zeeda Jesús ra maʼ ziluxe gran tribulación para guni juzgar ne gunitilú guidxilayú malu riʼ. Nga runi riénenu zaca ni na historia ra cayeeteʼ chii binnidxaapaʼ ca lu ca últimu dxi riʼ, peru Jesús zeeda lu gran tribulación.

6. Xi gucalaʼdxiʼ Jesús nusiene né historia riʼ yaʼ.

6 Xi gucalaʼdxiʼ Jesús nusiidiʼ né historia riʼ yaʼ. Para gánnanu ni, guidúʼyanu ca textu ni cá ante de laani. Lu capítulo 24 stiʼ Mateo guníʼ Jesús de ti «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza», ti grupuhuiiniʼ de xpinni Cristu ni bibí né espíritu santu ni zazániruʼ lade ca xpinni Cristu lu ca últimu dxi riʼ. Gudxi Jesús grupuhuiiniʼ riʼ cadi naquiiñeʼ gusaanacaʼ laabe. Ne ngaca nga gucalaʼdxiʼ Jesús nusiidiʼ ora guníʼ historia ra cayeeteʼ chii binnidxaapaʼ. Peru racaláʼdxibe gusiidibe historia riʼ guiráʼ ca xpínnibe ni bibí ni nabani lu ca últimu dxi riʼ. Yanna, xi bisiidibe yaʼ. Bisiidibe guiracaʼ naquiiñeʼ gatanacaʼ pa racaláʼdxicaʼ guibánicaʼ guibáʼ (Mateo 25:13). Ximodo huayuni ca xpinni Cristu ni bibí ni na historia riʼ yaʼ. Guidúʼyanu.

XIMODO HUAYUNI CANI BIBÍ NI NA HISTORIA RIʼ

7, 8. 1) Xiñee guyuu ca binnidxaapaʼ nuu xpiaaniʼ que listu. 2) Ximodo nuu ca xpinni Cristu ni bibí né espíritu santu listu.

7 Lu historia riʼ, Jesús guníʼ de gaayuʼ binnidxaapaʼ «nahuati». Gúdxibe laacaʼ zacá purtiʼ cadi nuucaʼ listu dxi beeda novio que. Jesús laaca guníʼ de xcaayuʼ binnidxaapaʼ ni «nuu xpiaaniʼ». Gúdxibe laacaʼ zacá purtiʼ laacaʼ guyuucaʼ listu dxi beeda novio que. Peru, xiñee guyuucabe listu yaʼ. Purtiʼ gutanácabe. Guirácabe naquiiñeʼ nibézacabe novio ca ne nucaaguícabe lámpara stícabe guidubi gueelaʼ. Ca binnidxaapaʼ nuu xpiaaniʼ que yenecaʼ ziaʼ aceite, peru cani nahuati que yenecaʼ huaxiéʼ. Yanna, ximodo huayuu ca xpinni Cristu ni bibí né espíritu santu listu para ora gueeda Jesús yaʼ.

8 Ca xpinni Cristu ni bibí huayuucaʼ listu para gúnicaʼ guiráʼ ni cayuni mandar Jiobá laacaʼ dede dxi guiluxe guidxilayú. Ximodo huayuucabe listu yaʼ. De stale modo. Primé, nánnacabe naquiiñeʼ gusaanacabe stale cosa risaca ni nápacabe para gúnicabe ni na Jiobá, ne rúnicabe ni de guidubi ladxidóʼcabe. Guiropa, maʼ gudixhe íquecabe cadi gusaanacabe Jiobá neca qué gánnacabe padxí gueeda fin, purtiʼ nadxiicabe Jiobá ne Jesús. Ne guionna, qué ricá íquecabe gápacabe stale cosa risaca, chuʼnécabe ni cadi xheelacabe ne qué ruyúbicabe puru si para laacabe casi runi binni guidxilayú. Ca xpinni Cristu ni bibí riʼ zeeda gácacaʼ casi ca binnidxaapaʼ ni nuu xpiaaniʼ, purtiʼ guyuucaʼ listu ne bicaaguicaʼ lámpara sticaʼ. Laacabe laaca nuucabe listu ne cabézacabe guedandá novio, neca ruluíʼ candaa para gueeda (Filipenses 2:15).

9. 1) Xi maca gudxi Jesús ca xpinni ni bibí né espíritu santu ni nabani ca dxi riʼ. 2) Ximodo bicabi cani bibí ora gucuá ridxi: «¡Ma zeeda novio!» (Biiyaʼ ni cá ñee yaza.)

9 Sti razón ni gupa ca binnidxaapaʼ ni nuu xpiaaniʼ que para chuʼcaʼ listu nga purtiʼ gutanacaʼ. Yanna, xiñee guníʼ Jesús gusi ca chii binnidxaapaʼ que ora biiyacaʼ candaa novio que yaʼ. Guniʼbe zacá para quixhenabe cani bibí ni nabani yanna para cadi gásicaʼ, o para cadi guicá íquecaʼ gúnicaʼ sti cosa laga cabézacaʼ gueedabe. Jesús nanna dede tuuxa ni nexhená zanda guicá ique guni sti cosa laga cabeza. Nga runi ca xpinni Cristu ni bibí né espíritu santu rúnicaʼ stale stipa pur gatanacaʼ. Ximodo huayúnicabe ni yaʼ. Guietenaláʼdxinu historia ra cayeeteʼ chii binnidxaapaʼ que, Jesús guníʼ binadiaga ca binnidxaapaʼ que ora gucuá ridxi riʼ: «¡Ma zeeda novio!». Guirácabe bicábicabe, peru cani nuu xpiaaniʼ que si gutanacaʼ (Mateo 25:5, 6; 26:41). Zacaca maʼ bicabi ca xpinni Cristu ni bibí né espíritu santu ca dxi riʼ ora gucuá ridxi: «¡Ma zeeda novio!». Ximodo bisihuínnicabe ni yaʼ. Nanna dxíchicabe gunáʼ nga ca razón ni rusihuinni mayaca gueeda Jesús ne nuucabe listu ora guedandabe. * Guininu yanna ra maʼ ziluxe historia riʼ, zazaaca ni ti tiempu ni maʼ nexheʼ gácani.

CANI NUU XPIAANIʼ QUE RICAACAʼ TI NDAAYAʼ NE CANI NAHUATI QUE TI CASTIGU

10. Xi zándaca guinabadiidxanu laca laanu de ni guníʼ ca binnidxaapaʼ nuu xpiaaniʼ que ne cani nahuati que.

10 Ora mayaca guedandá novio que, ca binnidxaapaʼ nuu xpiaaniʼ ne cani nahuati que riniʼcaʼ diidxaʼ. Cani nahuati que rinábacaʼ aceite cani nuu xpiaaniʼ que para guidaa ndaaniʼ ca lámpara sticaʼ. Peru qué riná diʼ cani nuu xpiaaniʼ que gacanecaʼ laacabe (biindaʼ Mateo 25:8, 9). Zándaca ni guníʼcabe que zazaaca ni ante gueeda Jesús, ra maʼ ziluxe gran tribulación. Peru zándaca guinabadiidxanu: «Ximodo nga qué zaná cani bibí ni ruzuubaʼ diidxaʼ gacanecaʼ tuuxa binni yaʼ». Para guiénenu ni, naquiiñeʼ gánnanu para ca dxi ni guizaaca ndiʼ, maʼ gucuaa cani bibí né espíritu santu últimu sellu.

11. 1) Xi zazaaca ora mayaca guzulú gran tribulación. 2) Xi ngue gucalaʼdxiʼ ca binnidxaapaʼ nuu xpiaaniʼ que gábicaʼ cani nahuati que ora gúdxicaʼ laacabe chécabe ne sícabe aceite stícabe yaʼ.

11 Ora jma mayaca guzulú gran tribulación, guiráʼ cani bibí ni guiaana lu Guidxilayú maʼ gucuaacaʼ últimu sellu (Apocalipsis 7:1-4). Peru, xi zazaaca né cani qué ñataná ne gucheené Jiobá ante guzulú gran tribulación yaʼ. Maʼ qué zacaacabe últimu sellu. Ora guzulú gran tribulación ne gúʼyacabe modo guinitilú guiráʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ, guizáʼ zadxagayaacabe. Zándaca óraca nga gudiicabe cuenta cadi nuucabe listu para guidxaagalúcabe Jesús. Pa óraca guinábacabe chuʼ tu gacané laacabe, xi zazaaca yaʼ. Óraca nga guizaaca ni guníʼ ca chii binnidxaapaʼ que. Qué zaná cani nuu xpiaaniʼ que gudiicaʼ laacabe aceite ne zábicaʼ laacabe chécabe ne sícabe aceite stícabe. Peru cumu maʼ galaa gueelaʼ ngue la? maʼ guirutiʼ zaná gutoo lúcabe. Ni racalaʼdxiʼ cani nuu xpiaaniʼ que gabi laacabe nga maʼ qué zanda gúnicabe gastiʼ.

12. 1) Lu gran tribulación, xi zazaaca né ca xpinni Cristu ni bibí ni qué nuzuubaʼ diidxaʼ ante guicaacaʼ últimu sellu. 2) Xi zuni Jesús ca xpinni Cristu ni bibí cani zeeda gaca casi ca binnidxaapaʼ nahuati que.

12 Lu gran tribulación, xi guizaaca de cani bibí né espíritu santu ni maʼ qué guzuubaʼ diidxaʼ yaʼ. Cani bibí né espíritu santu ni ruzuubaʼ diidxaʼ maʼ qué zanda gacanecaʼ laacabe. Maʼ qué zanda gúnicaʼ gastiʼ pur laacabe. Zazaacacabe ni bizaaca ca binnidxaapaʼ ni nahuati ni yesíʼ aceite que: «Beeda novio, biuu né cani cabeza laa que ra chi gaca enda xheela que, ne bieegu ra puertaʼ». Ora gueeda Jesús ra maʼ ziluxe gran tribulación, zutagulisaa guiráʼ ca xpinni ni bibí ni ruzuubaʼ diidxaʼ guibáʼ (Mateo 24:31; 25:10; Juan 14:1-3; 1 Tesalonicenses 4:17). Peru zudxiidéchebe cani zeeda gaca casi ca binnidxaapaʼ nahuati que. Zándaca zaníʼcabe: «¡Señor, Señor, bixhele guiuʼ du!». Peru Jesús zacabi laacabe cásica bicábibe ca binni ni qué nuzuubaʼ diidxaʼ dxiqué: «Tu laatu yaʼ. Qué runebiaʼya laatu» (Mateo 7:21-23; 25:11, 12).

13. 1) Xiñee nánnanu qué niníʼ Jesús zuchee stale de cani bibí. 2) Xiñee zanda guininu rusihuinni historia riʼ nanna Jesús zuzuubaʼ ca xpinni ni bibí diidxaʼ. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

13 Ñee gucalaʼdxiʼ Jesús niníʼ né ca diidxaʼ riʼ ziuu stale xpinni ni bibí ni qué zuzuubaʼ diidxaʼ ne pur nga ziuu stobi lugar stiʼ la? Coʼ. Para ganda guiénenu ndiʼ, guiníʼ íquenu ni cá lu Mateo capítulo 24. Ora gudxi Jesús mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza cadi gaca ti mozo malu, cadi caniʼbe zaca mozo ca malu, sínuque caguixhenásibe laa. Zacagá nga zeeda gaca historia ra cayeeteʼ chii binnidxaapaʼ que. Né historia riʼ caguixhená Jesús cani bibí. Cásica guyuu gaayuʼ binnidxaapaʼ ni gudixhe ique gaca binni nuu xpiaaniʼ ne gaayuʼ gudixhe ique gaca nahuati, cada xpinni Cristu ni bibí naquiiñeʼ quixhe ique pa zuzuubaʼ stiidxaʼ Dios o pa zucheené laabe. Zacagá gudixhená Pablu xcaadxi xpinni Cristu ni bibí (biindaʼ Hebreos 6:4-9; zacagá nga ni zeeda lu Deuteronomio 30:19). Nadipaʼ huiiniʼ nga ca diidxaʼ guníʼ apóstol riʼ, peru laaca guniʼbe nánnabe zuzuubacaʼ diidxaʼ. Ora gudixhená Jesús ca xpinni ni bibí né historia ra cayeeteʼ chii binnidxaapaʼ laaca bisihuínnibe nánnabe zuzuubacaʼ diidxaʼ. Nánnabe cada tobi de laacaʼ zanda guzuubacaʼ diidxaʼ ne guicaacaʼ ndaayaʼ ni chigudiibe laacaʼ.

XIMODO ZANDA GACANENI «XCAADXI DENDXU»

14. Xiñee laaca racané historia ni guníʼ Jesús que «xcaadxi dendxu».

14 Historia ni guníʼ Jesús rusiidiʼ ni laanu ti cosa ni qué iganna: naquiiñeʼ gatananu. Neca guníʼ Jesús historia riʼ para cani bibí, laaca zanda gacané ni «xcaadxi dendxu» (Juan 10:16). Xiñee yaʼ. Purtiʼ Jesús guníʼ: «Ni cayabe laatu ri la? cayabe irá binni: chuʼ listu» (Marcos 13:37). Ribeza Jesús chuʼ guiráʼ ca xpinni listu ne gatanacaʼ. Ne zanda chinándacabe ejemplu stiʼ cani bibí ne gúʼyacabe guendarucheeche diidxaʼ casi ni jma risaca lu xquendanabánicabe. Ne cadi guiaandaʼ laanu, gunabaʼ ca binnidxaapaʼ nahuati que aceite cani nuu xpiaaniʼ que. Qué chuʼ dxi gácanu casi ca binnidxaapaʼ nahuati que. Cadi cuézanu chuʼ tu guzuubaʼ stiidxaʼ Dios pur laanu, chuʼcaʼ listu pur laanu o gatanacaʼ pur laanu. Laasinu nga zanda gúninu guiráʼ ndiʼ. Maʼ cadi candaa zeeda Jesús para guni juzgar guiráʼ binni, ne cada tobi zabídxibe cuenta laa. Nga runi, naquiiñeʼ chuʼnu seguru maʼ nuunu listu.

Cadi cuézanu chuʼ tu guzuubaʼ stiidxaʼ Dios pur laanu o gataná pur laanu

15. Xiñee riecheʼ guiráʼ xpinni Cristu ora gánnacaʼ zachaganáʼ Jesús xnovia.

15 Guiráʼ ca xpinni Cristu nabé riéchecaʼ ora gúʼndacaʼ historia ni guníʼ Jesús ra rieeteʼ de ti guendaxheelaʼ. Ora guiluxe Armagedón, cani bibí né espíritu santu zeeda gácacaʼ xnovia Cristu guibáʼ (Apocalipsis 19:7-9). Ne cani guibani lu Guidxilayú laaca zabeenducaʼ ni galán. Xiñee yaʼ. Purtiʼ guendaxheelaʼ ca zacané laacabe gánnacabe zápacabe ti gobiernu ni qué ruchee. Nga runi, pa nácanu de cani bibí né espíritu santu o coʼ la? naquiiñeʼ gúninu stipa pur chuʼnu listu ne gatananu. Zacá zápanu ndaayaʼ ni maʼ bizabiruaa Jiobá gudii laanu.

^ párrafo 9 Lu historia riʼ rieeteʼ de ti binni ni rucaa ridxi maʼ bedandá novio ne gudiʼdiʼ ti tiempu para beeda novio ca (Mateo 25:6, 10). Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ. Lu ca últimu dxi riʼ, ca xpinni Cristu ni bibí cadi cusaana de gatanacaʼ ne maʼ biiyacaʼ ca seña ni rusihuinni maʼ beeda Jesús, nga runi nánnacabe maʼ nuu Jesús raríʼ casi rey lu Reinu stiʼ Dios. Peru naquiiñeruʼ gatanácabe dede ora gueedabe.