Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Rietenalaʼdxuʼ la?

Rietenalaʼdxuʼ la?

Ñee maʼ biindaluʼ ca últimu tema ni bedané revista Torre stiʼ ni rapa la? Yanna biiyaʼ pa zanda guicábiluʼ ca guendarinabadiidxaʼ riʼ:

Ñee naquiiñeʼ guni orarnu Jesús la?

Coʼ. Jesús bisiidiʼ naquiiñeʼ guni orarnu Jiobá ne laapebe gudíxhebe ejemplu (Mateo 6:6-9; Juan 11:41; 16:23). Ca discípulo stibe laaca biʼniʼ orarcaʼ Jiobá ne cadi laabe (Hechos 4:24, 30; Colosenses 1:3) (1/1, yaza 14).

Ximodo zanda chuʼnu listu para guietenaláʼdxinu guendaguti stiʼ Cristu.

Ora chinándanu ra naquiiñeʼ guiuundaʼ Biblia semana guietenaláʼdxinu guendaguti stiʼ Cristu; gucheechenu diidxaʼ jma ca dxi ca; guni orarnu ne guiníʼ íquenu lu ni maʼ bidii Jiobá laanu (15/1, yaza 14 dede 16).

Xi bizaaca guiropa hombre de Egipto ni bideguyooné José ora gúdxicaʼ laabe ni guníʼ xcaandacaʼ.

Gudxi José xaíque stiʼ ca coperu stiʼ faraón zabigueta zuni xhiiñaʼ. Peru José gudxi panaderu que zuseendaʼ guuti faraón laa ne zugaandabe laa lu yaga. Bizaaca cásipeʼ gudxi José guiropaʼ hombre que (Génesis 40:1-22) (1/2, yaza 12 dede 14).

Xi bisigáʼdecabe ca hermanu de Japón.

Ti folletu ni biree lu Traducción del Nuevo Mundo ra zeeda evangeliu stiʼ Mateo. Ca hermanu caquiiñeʼ cani ora rucheechecaʼ diidxaʼ ne stale binni ni huaxiéʼ nanna de Biblia riuuláʼdxicaʼ gúʼndacaʼ ni (15/2, yaza 3).

Xi gucané para gunda yendá stiidxaʼ Dios ra nuu stale binni lu primé siglu.

Bibani binni sin guendaridinde pur pax romana. Ca primé xpinni Cristu guyecaʼ lu ca neza ni biʼniʼ ca romanu. Ndaaniʼ stale guidxi guníʼcabe griegu, ne pur ngue qué ñaca nagana para ca xpinni Cristu gucheechecaʼ diidxaʼ, dede ca judíu ni nabeza guidubi ra biʼniʼ mandar Roma. Ne ca xpinni Cristu gunda biquiiñecaʼ ley stiʼ Roma para cadi chuʼ tu gucueeza laacaʼ de gucheechecaʼ diidxaʼ (15/2, yaza 20 dede 23).

Xiñee qué runi cani dxandíʼ xpinni Cristu Pascua de Resurrección.

Purtiʼ qué ñabi Jesús ca discípulo stiʼ guietenaláʼdxicaʼ dxi biásabe lade gueʼtuʼ, sínuque guietenaláʼdxicaʼ dxi gútibe (Lucas 22:19, 20) (1/3, yaza 8).

Xiñee maʼ qué rieeteʼ lu ca libru ne revista stinu xi zeeda gaca ca cosa ne ca binni rieeteʼ lu Biblia lu ca últimu iza ca.

Lu Biblia rieeteʼ de chupa chonna binni ni beeda gaca tuuxa o xiixa jma risaca. Lu Gálatas 4:21-31 zeeda ti ejemplu. Peru pa qué ruzeeteʼ Biblia ni, cadi jneza diʼ guiníʼ íquenu zeeda gácani tuuxa o xiixa. Ni naquiiñeʼ gúninu nga guyúbinu xi rusiidiʼ ca binni ni rieeteʼ lu Biblia laanu ne cani bíʼnicabe (Romanos 15:4) (15/3, yaza 17 ne 18).

Xiñee nabé risaca ti ndaa papiro ni bidxélacabe lade guixi Egipto.

Lu siglu 20 bidxélacabe ti ndaa papiro ra zeeda chupa chonna pasaje de Evangeliu stiʼ Juan. Gucuá ni chupa chonna década despué de bicaa Juan Evangeliu riʼ. Ni zeeda luni cusihuinni biaʼsi nga guiráʼ cani cá lu Biblia ne zanda guni cré binni cani (1/4, yaza 10 ne 11).

Xiñee zanda guininu nadxiicabe ti binni ni qué naʼ gaca arrepentir ora cueecabe laa ndaaniʼ xquidxi Dios.

Biblia rusiidiʼ jneza nga cueecabe tuuxa de ndaaniʼ xquidxi Dios (1 Corintios 5:11-13). Racané ni para gaca respetar lá Dios, chuʼ xquidxi Dios nayá ne guchaa ni modo riníʼ ique binni ni bichee ca (15/4, yaza 29 ne 30).