Trăim timpuri pline de îngrijorări, ‘timpuri critice, cărora cu greu li se face faţă’ (2 Timotei 3:1). Mulţi oameni suferă din cauza problemelor financiare, a destrămării familiilor, a războaielor, a epidemiilor mortale şi a dezastrelor naturale sau cauzate de om. La toate acestea se adaugă nenumărate îngrijorări de ordin personal: Oare este malignă tumora care mi s-a descoperit? În ce fel de lume vor creşte nepoţii mei?

Totuşi, în unele situaţii este normal să ne simţim neliniştiţi, de exemplu, înaintea unui examen, a unei prezentări sau a unui interviu pentru obţinerea unui loc de muncă. Teama sănătoasă de pericole ne ajută să fim precauţi. Însă o stare de nelinişte permanentă sau intensă are un efect distructiv. Mai multe studii efectuate recent pe un eşantion de peste 68 000 de adulţi au dezvăluit că până şi o stare de nelinişte moderată creşte riscul de moarte prematură. Astfel, întrebarea pusă de Isus este cât se poate de pertinentă: „Cine dintre voi, îngrijorându-se, poate adăuga un cot la durata vieţii lui?”. Într-adevăr, îngrijorările nu lungesc viaţa nimănui. De aceea, Isus a îndemnat: „Nu vă mai îngrijoraţi” (Matei 6:25, 27). Dar ce putem face pentru a nu ne lăsa copleşiţi de îngrijorări?

Să dăm dovadă de înţelepciune practică, să cultivăm o credinţă autentică în Dumnezeu şi să nutrim o speranţă sigură. Chiar dacă în prezent nu trecem prin situaţii grele, s-ar putea să ne confruntăm cu ele în viitor. Aşadar, să vedem cum i-au ajutat aceste sfaturi pe Paul, Janet şi Alona să facă faţă îngrijorărilor.