Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gúninu stipa pur guiniisinu lu stiidxaʼ Dios casi biʼniʼ Cristu

Gúninu stipa pur guiniisinu lu stiidxaʼ Dios casi biʼniʼ Cristu

«Zaniisi nu lu stiidxa Cristu dede idxiña dxi gaca nu casi laa.» (EFESIOS 4:13)

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 11 NE 42

1, 2. Xi racalaʼdxiʼ guiráʼ cani runi ni na Jiobá. Bizeeteʼ ti ejemplu.

ORA riuunu luguiaa para chisini cuananaxhi, xi ridúʼyanu para sinu ni yaʼ. Ridúʼyanu pa cadi cárupeʼ ni. Peru jma nga ridúʼyanu pa galán ni ne pa maʼ zanda guidoʼno ni. Nánnanu cuananaxhi ni jma galán nga ni maʼ nagüí.

2 Ora rizíʼdinu de Jiobá ne riuunísanu, laaca racaláʼdxinu gácanu ti xpínnibe ni guiniisi lu stiidxabe. Cadi caníʼ diʼ nga gácanu binni ni maʼ nagola. Ni caníʼ ni nga gápanu guenda sicarú ne jma gaca xhamígunu Jiobá. Apóstol Pablu gudxi ca xpinni Cristu de Éfeso zanda guiniisicaʼ lu stiidxaʼ Dios casi Jesús. Ne para ugaandacabe ni naquiiñeʼ chúʼcabe tobi si ne cadi gusaana de guiziidicabe de Jesús (Efesios 4:13).

3. Xiñee zanda guininu cásica congregación ni guyuu Éfeso que zaqueca stale de ca congregación ni nuu yanna.

3 Dxi bicaa Pablu ra nuu ca xpinni Cristu de Éfeso, raqué nuu stale xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios ne maʼ zinecaʼ stale iza de cayúnicaʼ ni na Dios. Peru laaca guyuu xpinni Cristu ni caquiiñeruʼ chuʼ jma gaxha de Dios. Ne ngaca nga rizaaca ndaaniʼ stale congregación yanna. Stale hermanu maʼ zinecaʼ iza de cayúnicaʼ ni na Jiobá. Peru nuu hermanu ni caquiiñeruʼ guiniisicaʼ lu stiidxaʼ Dios. Ládecabe nuu mil de hermanu ni riuunisa guiráʼ iza. Guirácabe naquiiñeʼ gúnicabe stipa pur guiniisicabe lu stiidxaʼ Dios. Lii yaʼ. Ñee nácaluʼ ti xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios la? (Colosenses 2:6, 7.)

XIMODO RUSIHUÍNNINU MAʼ BINIISINU LU STIIDXAʼ DIOS

4, 5. 1) Ñee tobi si modo naca ca xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios la? 2) Xii nga ni naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios. (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

4 Cadi guiráʼ diʼ cuananaxhi ni maʼ nagüí zaqueca laacaʼ. Nuu de guiráʼ clase, nuu ni naroʼbaʼ ne nuu ni nahuiiniʼ, peru nuu caadxi cosa ni rusihuinni maʼ nagüícani. Zacaca nga rizaaca né ca xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios. Gadxé gadxé laacabe. Nuucabe nahuiinicabe ne nuucabe maʼ huaniisi, de gadxé gadxé guidxi laacabe o gadxé gadxé ni riuuláʼdxicabe, peru nápacabe caadxi cosa ni rusihuinni maʼ biniisicabe lu stiidxaʼ Dios. Gunáʼ nga chupa chonna de laacani yaʼ.

5 Ca xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios zinándacaʼ ejemplu stiʼ Jesús né stale cuidadu (1 Pedro 2:21). Laabe guniʼbe naquiiñeʼ gannaxhiinu Jiobá de guidubi ladxidoʼno, xhiálmanu ne xquendabiaaninu. Laaca guniʼbe naquiiñeʼ gannaxhiinu xcaadxi binni cásica nadxiinu laanu (Mateo 22:37-39). Ca xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios rúnicaʼ stipa pur gúnicaʼ ni guníʼ Jesús riʼ. Pur modo nabánicabe rusihuínnicabe ni jma risaca para laacabe nga gaca xhamígucabe Jiobá ne gannaxhiicabe binni.

Zanda gusihuinni ca hermanu ni maʼ huaniisi zinándacaʼ ejemplu stiʼ Jesús purtiʼ qué rudxiibacaʼ laca laacaʼ ora gacanecaʼ cani nahuiiniʼ guni jma dxiiñaʼ ra ridagulisaacaʼ (Biiyaʼ párrafo 6)

6, 7. 1) Aparte de gannaxhiicabe, xi xcaadxi cosa napa cani maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios. 2) Xi naquiiñeʼ guinabadiidxanu laca laanu.

6 Aparte de gannaxhiicabe, xi xcaadxi cosa napa ca xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios yaʼ (Gálatas 5:22, 23). Riuulaʼdxiʼ binni guidxaaga laacabe, nadóʼcabe ne nabé nápacabe paciencia. Nánnacabe xi gúnicabe ora guidxaagalúcabe xiixa guendanagana ne qué rusaana de chúʼcabe nayecheʼ neca qué riree xiixa módopeʼ cabézacabe. Ora ruundacabe Biblia ruyúbicabe conseju ni gacané laacabe gánnacabe xii nga ni jneza ne xii nga ni cadi jneza, ne ni riziidicabe luni riquiiñecabe ni para quixhe íquecabe gúnicabe ni jneza. Qué rudxiibacabe laca laacabe ne nánnacabe jma galán nga chinándacabe ca conseju ne ca ley stiʼ Jiobá. * Ne laaca rucheechecabe diidxaʼ né stale gana ne rúnicabe intiica si ni nuu lu nácabe para chuʼ congregación tobi si.

7 Biaʼ tiica iza nápanu de cayúninu ni na Jiobá, guiranu naquiiñeʼ guinabadiidxanu laca laanu: «Xi guiráʼ naquiiñeʼ guneʼ para gacaʼ casi Jesús yaʼ». Guidúʼyanu chonna cosa ni zacané laanu guiniisinu lu stiidxaʼ Dios casi Cristu.

GUIDUʼNDAʼ CHAAHUINU BIBLIA

8. Xiñee nánnanu gunna Jesús ne biene chaahuiʼ ni cá lu Stiidxaʼ Dios.

8 Gunna Jesús xiná Stiidxaʼ Dios ne biene chaahuiʼ ni. Casi dxi nápabe 12 iza biaanabe ndaaniʼ yuʼduʼ caníʼnebe ca maestru que de ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios. Nabé bidxagayaa guiráʼ cani bicaadiaga laabe (Lucas 2:46, 47). Ne despué de caadxi iza gúnnabe iquiiñebe Stiidxaʼ Dios jnézapeʼ dede qué nidxela ca xhenemígube xi nicábicaʼ laabe (Mateo 22:41-46).

9. 1) Pa racaláʼdxinu gácanu ti xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios, xi programa naquiiñeʼ chinándanu. 2) Xi naquiiñeʼ gúninu ora ridúʼndanu Biblia.

9 Pa racaláʼdxinu gácanu xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios, naquiiñeʼ gácanu casi Jesús. Cadi naquiiñeʼ si gánnanu de ca tema ni jma rusiidiʼ Biblia, sínuque naquiiñeʼ guiduʼndaʼ chaahuinu cani. Purtiʼ nánnanu ca binni ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios zeeda gaca casi «cani ma zanda go gueta» (Hebreos 5:14). Caquiiñeʼ «gunibiáʼ chaahui nu» Biblia (Efesios 4:13). Para ganda gunibiaʼnu ni, caquiiñeʼ chinándanu ti programa. Gúʼndanu Biblia guiráʼ dxi ne guʼndaʼ chaahuinu ni stúbinu ne binnilídxinu guiráʼ semana. Ora guidúʼndanu Biblia, naquiiñeʼ gúninu stipa pur guiénenu ximodo riníʼ ique Jiobá ne xi runi sentir ne despué galán iquiiñenu cani guizíʼdinu ora quixhe íquenu gúninu xiixa. Pa gúninu ni, jma zaca xhamígunu Jiobá.

10. Ximodo rusihuinni ca xpinni Cristu ni maʼ biniisiʼ lu stiidxaʼ Dios riuuláʼdxicaʼ chinándacaʼ ni runi mandar Dios laacaʼ ne ca conseju stibe.

10 Aparte de ganna ca xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios xiná Biblia, laaca riuuláʼdxicaʼ chinándacaʼ ni runi mandar Dios laacaʼ gúnicaʼ ne ca conseju stibe. Ximodo rusihuínnicabe ni yaʼ. Ra gúnicabe stipa pur iquiiñecabe xquendanabánicabe para gúnicabe ni riuulaʼdxiʼ Dios, neca naquiiñeʼ guchaacabe modo nabánicabe, modo riníʼ íquecabe ne modo rúnicabe ca cosa ca. Rinándacabe ejemplu stiʼ Jesús ne ruchaacabe modo gúcacabe dxiqué ti ganda gúnicabe ni jneza ne guzuubacabe stiidxaʼ Dios (biindaʼ Efesios 4:22-24). Cadi guiaandaʼ laanu biquiiñeʼ Dios espíritu santu stiʼ para gacané ca hombre ni bicaa Biblia. Nga runi ora ti xpinni Cristu guʼndaʼ ni racané espíritu santu laa guiziidiʼ jma ne gannaxhii jma. Ne laaca racané ni laacaʼ gaca xhamígucaʼ Jiobá jma.

GACANENU CHUʼ CONGREGACIÓN TOBI SI

11. Dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú, ximodo guca ca binni ni guyuu gaxha de laabe.

11 Dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú riʼ, gúcabe ti hombre ni qué ñapa donda. Peru jñaabe, bixhózebe, ca bíʼchibe, ca bizáʼnabe ne guiráʼ binni ni guyuu gaxha de laabe gúcacaʼ binni ruchee. Dede ca discípulo stibe guyuu biaje bidxiibacaʼ laca laacaʼ ne biyúbicaʼ para laasicaʼ. Casi gueelaʼ chigati Jesús que gudinde diidxacabe para gúʼyacabe tu laa jma risaca ládecabe (Lucas 22:24). Neca zaqué, Jesús gupa confianza zaniisicabe lu stiidxaʼ Dios ne zeeda gácacabe ti congregación ni nuu tobi si. Ngue runi, gueelaʼ queca gunábabe Jiobá gacané ca discípulo stibe chuʼcaʼ tobi si casi nuunebe laa. Ne laaca guniʼbe: «Ti aca cabe tobi si casi tobi si laanu» (Juan 17:21, 22).

12, 13. 1) Xi naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu. 2) Ximodo biziidiʼ ti hermanu gacané chuʼ congregación tobi si.

12 Ca xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios rúnicaʼ stipa pur gacanecaʼ chuʼ congregación tobi si (biindaʼ Efesios 4:1-6, 15, 16). Guiranu naquiiñeʼ quixhe íquenu chuʼnu tobi si né ca hermanu stinu ora gúninenu laacaʼ dxiiñaʼ. Para ganda gúninu ni, cadi naquiiñeʼ gudxíʼbanu laca laanu. Xi rúninu pa ti hermanu gucheené laanu o guiníʼ xiixa ni guniná laanu yaʼ. Ñee maʼ qué rininenu laabe la? O rutiidiláʼdxinu stóndabe. Pa maʼ biniisinu lu stiidxaʼ Dios, zúninu stipa pur guni chaahuinu guendanagana riʼ lugar de guni xiroono ni.

13 Guníʼ ique ejemplu stiʼ ti hermanu láʼ Uwe. Nabé ridxiichibe ora guchee tuuxa hermanu. Peru ti dxi gudixhe íquebe gúʼndabe modo bibani David lu Biblia ne lu libru Perspicacia. Xiñee gulibe historia stiʼ David yaʼ. Purtiʼ laa laaca gupa guendanagana né xcaadxi xpinni Dios. Casi rey Saúl gucalaʼdxiʼ ñuuti laabe. Sti dxi, chupa chonna israelita gucaláʼdxicaʼ ñuuticaʼ laabe de pedrada. Ne ti dxi dede xheelabe biʼniʼ burla laabe (1 Samuel 19:9-11; 30:1-6; 2 Samuel 6:14-22). Neca bizaacabe guiráʼ nga, qué nusaana de ñannaxhiibe Jiobá ne ñápabe confianza laa. Ne laaca gúcabe ti hombre ni nabé biá binni. Pur cani biindaʼ Uwe, bidii cuenta naquiiñeʼ chinanda ejemplu stiʼ David ne cadi guidxiichi ora guchee tuuxa hermanu. Laaca biénebe naquiiñeʼ guiziidibe gutiidiláʼdxibe stonda binni ne gacanebe chuʼ congregación tobi si. Cadi dxandíʼ naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stiʼ hermanu riʼ la?

GACA XHAMÍGUNU CA BINNI NI RUZUUBAʼ STIIDXAʼ JIOBÁ

14. Tuu nga cani gulí Jesús casi xhamigu.

14 Nabé nachaʼhuiʼ guca Jesús né guiráʼ binni. Guizáʼ guyuulaʼdxiʼ binni chuʼ gaxha de laabe, pa hombre o gunaa, xcuidi o ni huaniisi. Neca zacá qué ñaca xhamígube tutiica si binni. Ti dxi, gúdxibe ca apóstol stibe: «Laatu nga xhamigua pa guni tu ni rabeʼ» (Juan 15:14). Guca xhamigu Jesús ca binni si ni qué nusaana laabe ne cani gunnaxhii ne bíʼnicaʼ ni na Jiobá. Laanu laaca naquiiñeʼ cuinu casi xhamígunu cani dxandíʼ nadxii Jiobá. Xiñee yaʼ.

15. Xiñee galán nga gaca xhamigu ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ca xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios.

15 Jma galán rigüí cuananaxhi ora riguiñe Gubidxa laa. Modo nadxiisaa ca hermanu zeeda gácani casi Gubidxa riʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ racané ni laanu gácanu ti xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios. Casi pa nahuiiniluʼ, ñee maʼ nánnaluʼ xi gúnineluʼ xquendanabániluʼ la? Pa racaláʼdxiluʼ quixhe íqueluʼ gúniluʼ ni jneza, guca xhamigu ca hermanu ni maʼ ziné iza de cayuni ni na Jiobá ne racanecaʼ chuʼ congregación tobi si. Maʼ huadíʼdicabe lu stale guendanagana ne zanda gacanécabe lii gúniluʼ ni jma jneza lu xquendanabániluʼ. Pa idxaagaluʼ laacabe, zacanécabe lii quixhe íqueluʼ gúniluʼ ni jneza ne gácaluʼ ti xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios (biindaʼ Hebreos 5:14).

16. Ximodo gucané ca hermanu ni maʼ huaniisi ti Testigu dxi nahuiiniʼ.

16 Ti hermana láʼ Helga rietenalaʼdxiʼ últimu iza guzá scuela, casi guiráʼ ca xcompañérube riniʼcaʼ xi cá íquecaʼ ugaandacaʼ lu xquendanabánicaʼ. Stale de laacaʼ guniʼcaʼ racaláʼdxicaʼ gúʼndacaʼ scuela roʼ ne gúʼndacaʼ ti carrera risaca. Peru Helga gunabaʼ conseju ca hermanu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios de congregación stiʼ. Stale de laacaʼ jma huaniisicaʼ que laabe. Helga na nabé gucanécabe laa ne guluucabe gana laa guni jma lu xhiiñaʼ Dios. Ne pur ca conseju bidiicabe laabe gúcabe precursora gaayuʼ iza. Maʼ gudiʼdiʼ stale iza peru qué raca arrepentir Helga pur biʼniʼ xhiiñaʼ Jiobá dxi nahuiiniʼ.

17, 18. Xi naquiiñeʼ gúninu pa racaláʼdxinu iquiiñeʼ Jiobá laanu yaʼ.

17 Pa chinándanu ejemplu stiʼ Jesús, zácanu binni ni maʼ huaniisi lu stiidxaʼ Dios. Jma zaca xhamígunu Jiobá ne jma ziuuláʼdxinu gúninu ni nabe. Zacá jma zaquiiñeʼ Jiobá laanu. Jesús gudxi ca discípulo stiʼ: «Lagaca casi biaani que ti guʼya binni pabiáʼ jneza runi tu ne usisaca ca Bixhoze tu ni nuu ibáʼ» (Mateo 5:16).

18 Casi maʼ bidúʼyanu ca, ca xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios zanda gacanecaʼ congregación. Ti cosa ni rusihuinni maʼ biniisicabe lu stiidxaʼ Dios nga riquiiñecabe conciencia stícabe jneza. Ximodo racané conciencia stinu laanu quixhe íquenu gúninu ni jneza yaʼ. Ximodo rusihuínninu runi respetarnu conciencia stiʼ xcaadxi yaʼ. Zadúʼyanu ni lu sti tema ca.

^ párrafo 6 Zándaca guinábacabe ca hermanu ni maʼ nagola gusaanacaʼ caadxi dxiiñaʼ ni rúnicaʼ para guni cani jma nahuiiniʼ cani. Galán guni ca hermanu ni maʼ nagola riʼ gacanecaʼ cani nahuiiniʼ.