Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

Ndaayaʼ stiʼ Jiobá nga bisiecheʼ xquendanabaneʼ

Ndaayaʼ stiʼ Jiobá nga bisiecheʼ xquendanabaneʼ

GULEʼ Wakaw, ti guidxihuiiniʼ stiʼ provincia stiʼ Saskatchewan (Canadá), lu iza 1927. Bixhozeʼ ne jñaaʼ gúpacaʼ tapa xiiñicaʼ hombre ne chonna gunaa, nga runi qué ñaadxaʼ binni ra lidxeʼ.

Nabé bininá Gran Depresión binnilidxeʼ, dxi biaadxaʼ bueltu binni biaʼ lu iza 1930. Qué ñácadu ricu, peru qué ñuu dxi ñaadxaʼ ni nidoʼdo. Cumu ndaaniʼ granja stidu gúpadu chupa chonna bere ne ti vaca la? qué ñaadxaʼ laadu dxita, leche, quesu ne mantequiá. Ngue runi, guiradu nabé guyuu xhiiñadu.

Nabé galán cani bizaacadu tiempu que. Lu otoño rié bixhozeʼ ndaaniʼ guidxi para chigutoo ca cosa ni riree ra granja que ne ribiguetané ti caja dxaʼ tipa de manzana. De yanna rietenalaʼdxeʼ modo rindáʼ naxhi ca manzana que ndaaniʼ lidxeʼ. ¡Nabé nayecheʼ riuʼdu ora ridoʼdo ca manzana guizáʼ nanixe que!

BINIBIÁʼ XFAMILIAʼ NI DXANDÍʼ

Dxi napaʼ xhoopaʼ iza, binibiáʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ ni dxandíʼ. Ñuuláʼdxiluʼ ñánnaluʼ ximodo la? Johnny, bizanaʼ ni jma huaniisi, guti chupa chonna gubidxa de gule. Nabé gucaná ladxidóʼ jñaaʼ ne bixhozeʼ ne gunabadiidxacaʼ xaíque yuʼduʼ stiʼ guidxi que paraa nuu Johnny. Laabe bicábibe nuu baʼduhuiiniʼ que ndaaniʼ limbo, purtiʼ caʼruʼ chúʼnisa. * Peru nabe pa quíxecabe laabe, zanda guni orarbe para guiree Johnny de raqué para cheʼ guibáʼ. Ximodo ñuni sentirluʼ yaʼ. Cadi ngue diʼ nga ni cabeza jñaaʼ ne bixhozeʼ ñábibe laacaʼ, ngue runi maʼ qué ñuuruʼ dxi niníʼnecaʼ laabe. Neca zaqué, qué nusaana de ninabadiidxacabe xi bizaaca né Johnny.

Ti dxi bidxelaʼ jñaaʼ ti folletu ni láʼ ¿Dónde están los muertos?, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá. Cumu guizáʼ nuube gánnabe paraa nuu Johnny la? biindabe guidubi naca folletu que, ne ora bedandá bixhozeʼ, guizáʼ cayéchebe gúdxibe laa: «¡Maʼ nannaʼ paraa nuu Johnny! Nisiaasibe, peru zedandá ti dxi zabánibe». Huadxí queca biindaʼ bixhozeʼ guidubi naca folletu que. Gutadxí ladxidóʼcabe ora gúnnacabe rusiidiʼ Biblia casi ora nisiaasiʼ cani maʼ guti ne ziuu ti dxi zabiguetaʼ zabánicaʼ (Eclesiastés 9:5, 10; Hechos 24:15).

Ni biziidiʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ que nabé bisiécheni laadu ne bichaa ni xquendanabánidu. Bizulú biindané ca Testigu laacabe Biblia ne bizulú bidagulisaacabe ndaaniʼ ti congregación huiiniʼ nuu Wakaw, ra rié stale binni de Ucrania. Nagueendaca bizulú bicheechecabe diidxaʼ.

Qué nindaa de ngue, yendézadu Columbia Británica. Nabé galán modo bidxaagalú neza binni ridagulisaa de raqué laadu. Rietenalaʼdxeʼ ca biaje ridagulisaadu para guidúʼndadu revista Torre stiʼ ni rapa para guendaridagulisaa ni raca domingu. Chaahuiʼ chaahuiʼ jma ziyannaxhiidu Jiobá ne jma ziyuuláʼdxidu guidúʼndadu Biblia. Caguu ndaayaʼ Jiobá laadu, ne ngue bisiecheʼ xquendanabánidu.

Casi rizaaca guiráʼ binni, naa ne ca bizanaʼ guca nagana para laadu guinínedu binni de Biblia. Naa ne Eva, bendaʼ ni jma nahuiiniʼ, ridúʼndadu tema stiʼ beeu que ne rúnidu ti demostración lu Guendaridagulisaa stiʼ Dxiiñaʼ Stinu. Neca nabé natuí ludu, ngue bisiidiʼ laadu gucheechedu diidxaʼ. Nabé gucané ndiʼ laadu.

Tobi de ca cosa ni jma guyuuláʼdxidu dxi gúcadu nahuiiniʼ nga guiaana ca hermanu ni jma runi xhiiñaʼ Dios ra lídxidu. Nabé riuuláʼdxidu ora riaana Jack Nathan, ni naca superintendente de circuito ra lídxidu ora riganna neza binni ridagulisaa stidu. * Nabé riuuláʼdxidu gucaʼdiágadu ora maʼ caniʼbe guiráʼ ni maʼ bizaacabe, guizáʼ guluu ca stiidxabe gana laadu ne gucané cani laadu para chuuláʼdxidu gúnidu jma lu xhiiñaʼ Jiobá.

Rietenalaʼdxeʼ guníʼ iqueʼ sicaríʼ: «Ora guiniiseʼ racalaʼdxeʼ gacaʼ casi hermanu Nathan». Yanna maʼ bidieeʼ cuenta pabiáʼ gucanebe naa; ejemplu stibe bicaa naa guneʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá. Dxi napaʼ 15 iza gudixhe iqueʼ guneʼ xhiiñaʼ Jiobá. Naa ne Eva guyuunísadu lu iza 1942.

BIHUINNI PA DXANDÍʼ NÁPADU FE

Lu Segunda Guerra Mundial, nabé guyuu binni pur xquidxi. Ra scuela ra riuudu guyuu ti maestra nabé feu xpiaʼ: rábicabe laabe Scott. Biʼniʼ expulsarbe guiropaʼ bendaʼ ne ti bizanaʼ ra scuela que purtiʼ qué ninacaʼ ñuni saludarcaʼ bandera. Despué gucuabe lú maestra stinneʼ guni expulsar naa. Maestra stinneʼ bisietenalaʼdxiʼ laabe nabézadu ndaaniʼ ti guidxi libre ne nápadu derechu guinidu cadi naquiiñeʼ guni saludardu bandera ne gúnidu xcaadxi cosa ni rúnicabe ra scuela. Neca gucuá maestra Scott lube guni expulsarbe naa, laa gudxi laabe: «Naa nga guuyaʼ pa zuneʼ ni o pa coʼ».

Bicabi maestra Scott laabe: «Nga naluʼ lii xa, pa qué guni expulsarluʼ Melita la? zuneʼ denunciar lii». Maestra stinneʼ bisiene bixhozeʼ ne jñaaʼ naquiiñeʼ guni expulsar naa neca qué naʼ pa coʼ zunítibe dxiiñaʼ stibe. Galán nga bidxéladu guiráʼ ni caquiiñedu para guizíʼdidu ra lídxidu. Qué nindaa de ngue yendézadu ti lugar ni riaana biaʼ 30 kilómetru de raqué, ne raqué maʼ gunda guyuudu scuela.

Qué ninácabe nusaananedu binni ca libru ne ca revista stidu ca iza guca guerra que, ngue runi né Biblia si rucheechenedu diidxaʼ. Ndiʼ gucané laadu gunibiáʼ chaahuidu Stiidxaʼ Dios ne bizíʼdidu iquiiñedu ni jneza para gucheechedu stiidxaʼ Reinu. Ne laaca gucané ni laadu para gápadu ca guenda ni naquiiñeʼ gapa ti xpinni Cristu ne guidúʼyadu ximodo rapa Jiobá laadu.

BINEʼ JMA LU XHIIÑAʼ DIOS

Nabé guyuuladxeʼ ugayaʼ guicha ique binni ne gucuaaʼ stale premiu

Naa ne Eva gúcadu precursora bilúxesidu scuela. Dxi bizuludu, bineʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ti supermercado. Despué biziideʼ ugayaʼ guicha ique binni xhoopaʼ beeu, ti cosa nabé guyuuladxeʼ. Para ganda gapaʼ ni tiideniáʼ dxi, bineʼ dxiiñaʼ chupa gubidxa lu ti semana ndaaniʼ ti sala de belleza ne chupa biaje lu ti beeu rusiideʼ binni.

Lu iza 1955 guyaa guendaridagulisaa roʼ ni biree lá «Reino triunfante» ndaaniʼ guidxi Nueva York (Estados Unidos) ne Núremberg (Alemania). Peru ante chaaʼ Nueva York, binebiaʼyaʼ hermanu Nathan Knorr. Laabe ne xheelabe beedacabe de Betel ni nuu Brooklyn para chécabe ti guendaridagulisaa Vancouver (Canadá). Hermana que gunabaʼ naa guneʼ chaahueʼ guicha ique, ne hermanu que guizáʼ guyuulaʼdxiʼ modo biaana ni dede gucalaʼdxiʼ gunibiáʼ naa. Ora canidu diidxaʼ, gudxeʼ laabe zadideʼ Nueva York ante chaaʼ Alemania, biʼniʼ invitarbe naa guneʼ dxiiñaʼ gaʼ gubidxa ndaaniʼ Betel stiʼ Brooklyn.

Bichaa biaje que xquendanabaneʼ. Ndaaniʼ guidxi Nueva York binebiaʼyaʼ ti baʼdunguiuu láʼ Theodore (Ted) Jaracz. Cadi xadxí de binibiaʼdu, gunabadiidxabe naa pa nacaʼ precursora. Guizáʼ bidxagayaaʼ ni gunabadiidxabe naa ne bicabeʼ laabe: «Coʼ». Peru LaVonne, xhamigaʼ, bicaadiaga laadu ne guníʼ: «¡Precursora pue!». Óraque gunabadiidxaʼ Ted: «Tuu ndiʼ guneʼ cré pue». Óraque bisieneʼ laabe maca gucaʼ precursora ne ora guibiguetaʼ de guendaridagulisaa roʼ zácani sti biaje.

TI HOMBRE NI GUNNAXHII DIOS

Gule Ted lu iza 1925 ndaaniʼ guidxi Kentucky (Estados Unidos). Laasibe gúcabe Testigu ndaaniʼ familia stibe ne guyuunísabe dxi nápabe 15 iza. Gúcabe precursor regular dxi nápabe 17 iza ne bíʼnibe jma lu xhiiñaʼ Jiobá 67 iza.

Lu beeu julio iza 1946, dxi nápabe 20 iza guca graduarbe clase númeru gadxe stiʼ Escuela Bíblica de Galaad de la Watchtower. Gúcabe superintendente viajante ndaaniʼ guidxi Cleveland, Ohio (Estados Unidos) ne tapa iza despué biseendacabe laabe Australia, ne raqué gúcabe siervu de Sucursal.

Bibiguetaʼ biiyaʼ Ted lu guendaridagulisaa ni guca Núremberg. Guyuʼdu juntu ne raqué bizulú gunnaxhiidu. Nabé guyuuladxeʼ stale cosa de laabe: gudixhe íquebe gúnibe ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼbe; nabé rúnibe dxiiñaʼ ne rúnibe cani jneza, peru laaca nacháʼhuibe; ne jma nga ruyúbibe modo gacanebe sti binni. Dxi biluxe guendaridagulisaa que bibiguétabe Australia ne naa bibiguetaʼ Vancouver, peru qué nusaana de ninidu pur correu.

Biaʼsi gaayuʼ iza guyuu Ted Australia. De raqué bibiguétabe Estados Unidos ne beedabe Vancouver, ra gúcabe precursor. Ora binibiáʼ binnilidxeʼ laabe nabé guyuuláʼdxicaʼ modo laabe. Michael, bizanaʼ ni jma huaniisi, nabé gupa laadu ne nabé riuube xizaa ora guidxiña tuuxa baʼdunguiuu naa. Peru nabé gunnaxhiibe Ted. Gúdxibe naa: «Melita, nabé nachaʼhuiʼ hombre ca. Biiyaʼ cadi guni feuluʼ laabe. Guluu xpiaanuʼ ne cadi gudiuʼ lugar chebe».

Bichaganadu lu iza 1956 ne stale iza guyuʼdu nayecheʼ ra bínidu xhiiñaʼ Jiobá

Naa laaca guizáʼ gunnaxhieeʼ Ted. Bichaganadu 10 stiʼ diciembre iza 1956. Gúcadu precursor ndaaniʼ guidxi Vancouver ne California. De raqué yegánnadu ca congregación ni nuu Misuri ne Arkansas. Biaʼsi 18 iza guzadu ndaaniʼ guidxi que. Guiráʼ semana ruchaʼdu de yoo. Stale cosa galán bizaacadu ra rucheechedu diidxaʼ ne gúpadu jma xhamígudu. Nabé nayecheʼ bibánidu neca ndaaniʼ ti maleta si ridxá ca cosa stidu.

Nabé bineʼ respetar Ted purtiʼ para laabe nabé risaca nga chuʼbe gaxha de Jiobá, binni jma risaca guibáʼ ne guidubi naca Guidxilayú. Nabé guyuuláʼdxidu guidúʼndadu Biblia juntu. Guiráʼ gueelaʼ ante gásidu, rusuxíbidu cueʼ cama stidu ne laabe runi orarbe Dios pur guirópadu. Despué, cada tobi de laadu rúnidu oración stidu. Naa rudieeʼ cuenta ora nuu xiixa ni naguu xizaa laabe, riásabe de lu cama ne ribiguetaʼ ruzuxíbibe para guni orarbe xadxí. Nabé ridxagayaaʼ laabe purtiʼ ora tiica ruyúbibe gacané Jiobá laabe, dede lu ca cosa nahuiiniʼ ni chigúnibe.

Chupa chonna iza despué de bichaganadu, gudxi Ted naa maʼ zó pan ne zeʼ vinu ora guietenaláʼdxicabe guendaguti stiʼ Jesús. Bisiénebe naa guizáʼ biʼniʼ orarbe para chuʼbe seguru ngue nga ni racalaʼdxiʼ Jiobá gúnibe. Qué nidxagayaadiáʼ ora gúdxibe ni naa. Para naa ti ndaayaʼ ngue gacaniáʼ ti biʼchiʼ Cristu, tuuxa ni gulí Dios para guibani guibáʼ (Mateo 25:35-40).

TI DXIIÑAʼ NACUBI

Lu iza 1974 gucuaadu ti noticia ni nabé bisiecheʼ laadu. Gulícabe Ted para chuʼ lade Grupu ni Zaniruʼ stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá. Qué nindaa de ngue biʼniʼ invitárcabe laadu Betel stiʼ Brooklyn. Laga laabe cayúnibe xhiiñabe, naa maʼ canagusiayaʼ ndaaniʼ ca cuartu stiʼ Betel o maʼ cayacaniáʼ para igá guicha ique ca betelita.

Tobi de ca dxiiñaʼ stiʼ Ted nga chiganna ca Betel ni nuu xcaadxi guidxi. Nabé guyuube xizaa pur ca guidxi stiʼ Europa ni cayuni mandar Unión Soviética, purtiʼ raqué qué rudii gobiernu lugar guireeche diidxaʼ. Ra canazadu de vacación Suecia, gúdxibe naa: «Melita, ndaaniʼ guidxi Polonia qué riná gobiernu guireeche diidxaʼ, ne ñuuladxeʼ ñacaniáʼ ca hermanu de raqué». Ngue runi guleedu visa stidu ne guyuudu raqué. Ted guniʼné chupa chonna hermanu ni zaniruʼ lu dxiiñaʼ que. Para cadi gucaadiaga guirutiʼ laacabe la? ziníʼcabe diidxaʼ laga zizácabe. Guidapaʼ gubidxa guyuʼdu raqué bidagulisaanebe ca hermanu de raqué. Nabé nayecheʼ guyuube pur gucanebe ca hermanu que, ne naa nabé biecheʼ pur ni bíʼnibe que.

Lu noviembre iza 1977, bibiguétadu Polonia. Frederick Franz, Daniel Sydlik ne xheelaʼ, laacabe nga ca primé binni ni nuu lu Grupu ni Zaniruʼ ni yeguni ti visita ndaaniʼ guidxi que. Neca caʼruʼ gápadu derechu para gucheechedu diidxaʼ, peru gunda guniʼnécabe ca superintendente, ca precursor ne ca hermanu de stale guidxi de raqué ni maʼ ziné stale iza de nácacaʼ Testigu.

Ted ne xcaadxi hermanu nezalú Ministerio de Justicia de Moscú dxi bidiicabe ca Testigu derechu gucheechecaʼ diidxaʼ

Sti iza que, Milton Henschel ne Ted guyecaʼ Polonia. Bidagulisaanécabe chupa chonna binni ni runi xhiiñaʼ gobiernu ni maʼ qué rucaalupeʼ ca dxiiñaʼ rúnidu. Lu iza 1982, bidii gobiernu lugar gaca guendaridagulisaa roʼ de ti dxi. Ti iza despué guca guendaridagulisaa jma naroʼbaʼ, ne gúcacani lugar ra biquíxecabe laacaʼ. Neca lu iza 1985 caʼruʼ gudii gobiernu lugar guireeche diidxaʼ, peru bidii lugar iquiiñedu tapa estadiu naroʼbaʼ para gaca ca guendaridagulisaa roʼ stidu. Lu beeu mayo iza 1989, ora cayatachaahuiʼ modo gaca guendaridagulisaa jma naroʼbaʼ, gobiernu stiʼ Polonia bidii derechu gucheeche ca testigu stiʼ Jiobá diidxaʼ. Guizáʼ bisiecheʼ ngue Ted.

Guendaridagulisaa roʼ ndaaniʼ guidxi Polonia

GUCA HUARÁ XHEELAʼ

Lu iza 2007 ziuudu neza ra chigaca dedicar Betel stiʼ Sudáfrica. Peru dxi nuudu Inglaterra gudxiʼbaʼ presión stiʼ Ted ne gudxi doctor laabe maʼ cadi gúnibe viaje que. Biándasibe bibiguétadu Estados Unidos, peru chupa chonna semana despué, gupa Ted ti infarto cerebral ni biiti galaa de laabe ladu derechu.

Neca bindaa para biándabe, ne qué ñé gabe ra oficina stibe, guizáʼ nayecheʼ guyuʼdu purtiʼ randa riniʼbe. Neca zaqué gunda bíʼnibe ca cosa ni maca rúnibe; ne dede ndaaniʼ cuartu stidu randa riquiiñebe teléfono para chuʼbe lu guendaridagulisaa ni rapa Grupu ni Zaniruʼ guiráʼ semana.

Nabé bidii Ted xquíxepeʼ ca hermanu ni bidii terapia laa Betel ne qué ñuu dxi ñuu triste. Chaahuiʼ chaahuiʼ maʼ gunda biniibibe ne gunda bíʼnibe ca xhiiñabe.

Chonna iza despué gúpabe sti infarto cerebral ne gútibe miércoles 9 stiʼ junio 2010. Neca nannaʼ ziuu ti dxi napa xidé gatiʼ xheelaʼ para guibani guibáʼ, nabé naná guca para naa guniteʼ laabe ne guizáʼ ribanaʼ laabe. Peru guiráʼ dxi rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá pur bidii lugar naa gacaniáʼ Ted. Bínidu xhiiñaʼ Jiobá 53 iza. Laabe gucanebe naa chuaaʼ jma gaxha de Jiobá, Bixhózenu ni nuu guibáʼ, ne nga nga ti cosa ni nabé rudieeʼ xquíxepeʼ laabe. Nannaʼ jma nayecheʼ nuube ra cayúnibe dxiiñaʼ nacubi ni gucuaabe.

GUPAʼ XCAADXI GUENDANAGANA

Nabé riuuladxeʼ ugayaʼ guicha ique ca betelita ne gusiideʼ ca hermana de raqué ni nannaʼ

Stale iza bibaneʼ nayecheʼ né xheelaʼ ne guizáʼ guyuu xhiiñadu. Nga runi nagana cayaca para naa guibaneʼ stubeʼ. Guirópadu nabé guyuuláʼdxidu guinínedu ca binni ni riganna Betel o ni riganna congregación stidu. Peru cumu maʼ gútibe ne maʼ qué gapaʼ stipa la? maʼ qué ridxaagapiáʼ binni. Neca zacá, nayecheʼ riuaaʼ ora ridxaagaʼ ca hermanu de Betel ne cani rié congregación stinneʼ. Neca nadipaʼ cani raca Betel, nuaaʼ nayecheʼ purtiʼ cudii Jiobá lugar naa guneʼ dxiiñaʼ raríʼ. Ne de yanna riuuladxeʼ gucheecheʼ diidxaʼ. Ne neca nagueenda ridxagaʼ ne qué randa ruzuhuaaʼ xadxí, rándaruʼ rucheecheʼ diidxaʼ lu calle ne rusiideruáʼ binni de Biblia.

Ora guuyadxiéʼ guiráʼ ladu ne guuyaʼ pabiáʼ feu nuu guidxilayú riʼ la? guizáʼ nayecheʼ runeʼ sentir purtiʼ bineʼ xhiiñaʼ Jiobá né ti binni nabé risaca. Ndaayaʼ stiʼ Jiobá dxandipeʼ maʼ bisiecheʼ xquendanabaneʼ (Proverbios 10:22).

^ párrafo 8 Stale binni runi cré limbo ca nga ti lugar ra riuu alma stiʼ ca baʼduhuiiniʼ ni caʼruʼ chúʼnisa.

^ párrafo 13 Historia stiʼ Jack Nathan biree ni lu La Atalaya 1 stiʼ septiembre 1990, yaza 10 dede 14.