Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ti gayuaa iza de cayuni mandar Reinu stiʼ Dios

Ti gayuaa iza de cayuni mandar Reinu stiʼ Dios

«Dios, ni riguixhe dxí ladxidóʼ binni, udii laatu irá ni naquiiñe tu para ganda guni tu ni na.» (HEBREOS 13:21)

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 136 NE 14

1. Xiñee nánnanu nabé bisaca para Jesús guiníʼ de Reinu stiʼ Dios.

NABÉ guyuulaʼdxiʼ Jesús guiniʼné binni de Reinu stiʼ Dios. Ngue nga ni jma risaca para laabe. Dxi bicheechebe diidxaʼ lu Guidxilayú, guniʼbe de Reinu riʼ jma de ti gayuaa biaje. De Reinu stiʼ Dios nga ni jma bisiidibe binni (biindaʼ Mateo 12:34).

2. Panda binni bicaadiaga ni guníʼ Jesús lu Mateo 28:19, 20, ne ximodo nánnanu ni.

2 Cadi tan xadxí de biasa Jesús lade gueʼtuʼ, bidagulisaané jma de gaayuʼ gayuaa binni (1 Corintios 15:6). Zándaca grupu de binni riʼ nga biʼniʼ mandar Jesús laacaʼ chigucheechecaʼ diidxaʼ «irá xixé guidxi». * Peru nagana ngue gucheechecabe diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Gudxi Jesús laacabe zadiʼdiʼ stale tiempu para ganda gúnicabe ni. Ne zaca dxiiñaʼ riʼ dede dxi guinitilú guidxilayú malu riʼ. Ora rucheechenu diidxaʼ ca dxi riʼ, racanenu para gaca ni guníʼ Jesús lu textu riʼ (Mateo 28:19, 20).

3. Xi chonna cosa huayacané laanu gucheechenu diidxaʼ.

3 Ora biseendaʼ Jesús laacabe chigucheechecabe diidxaʼ la? gudxi laacabe: «Qué ziuu dxi ixele de laatu» (Mateo 28:20). Né ca diidxaʼ riʼ cayabi Jesús laacabe laa nga chisániruʼ lu dxiiñaʼ que ne zacané para gucheechecabe diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Laaca cayacané Jiobá laanu yanna. Hebreos 13:20, 21 na rudiibe laanu stale cosa galán ni caquiiñenu para gucheechenu diidxaʼ. Lu tema riʼ zadúʼyanu maʼ bidiibe laanu herramienta, método ne maʼ bisiidibe laanu gucheechenu diidxaʼ. Primeru guzéʼtenu gunáʼ nga ca herramienta ni huaquiiñenu lu ti gayuaa iza ni maʼ gudiʼdiʼ hasta nagasi.

CA HERRAMIENTA NI HUAYACANÉ LAANU GUCHEECHENU DIIDXAʼ

4. Xi huabeendunu né ca herramienta ni huaquiiñenu.

4 Jesús guníʼ zeeda gaca stiidxaʼ Reinu stiʼ Dios casi ti biidxiʼ (Mateo 13:18, 19). Para ganda uguu ti campesinu layú stiʼ listu la? riquiiñeʼ gadxé gadxé clase herramienta. Ngaca nga laanu, para ganda gacanenu binni chuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Dios la? riquiiñenu ca herramienta ni maʼ bidii Jesucristu, rey stinu laanu. Caadxi de laacani biquiiñenu cani pur chupa chonna iza si; peru nuu xcaadxi ni caquiiñenu dede yanna. Huayacané cani laanu gucheechenu diidxaʼ jma galán.

5. 1) Xii nga tarjeta de testimonio que. 2) Ximodo biquiiñeʼ ca tarjeta que.

5 Lu iza 1933 bizulú biquiiñeʼ ca hermanu ti cosa ni gucané stale de laacaʼ guzulú gucheechecaʼ diidxaʼ. Biree lani tarjeta de testimonio. Laani nga ti tarjetahuiiniʼ ra zeeda ti textu stiʼ Biblia. Nuu tiru ridxaa textu zeeda luni ne ricá stobi. Ximodo biquiiñeʼ cani yaʼ. Ti hermanu ni bizulú biquiiñeʼ cani dxi napa 10 iza na rinábacabe binni guʼndaʼ ni zeeda lu tarjeta que. De raqué rusaananécabe laa xiixa publicación ne rireecabe de ra nuu.

6. Xiñee galán modo biquiiñeʼ ca hermanu tarjeta de testimonio.

6 Guizáʼ galán modo biquiiñecabe ca tarjeta de testimonio que. Xiñee yaʼ. Purtiʼ ante gaca cani, nuu hermanu riuulaʼdxiʼ gucheeche diidxaʼ, peru nabé natuicaʼ ne qué ridxélacaʼ xi guiniʼcaʼ. Peru laaca nuu xcaadxi ni qué ridxibi ne lu chupa chonna minutu si rábicaʼ binni guiráʼ ni nánnacaʼ. Peru nuu biaje riníʼcabe sin respetu. Gucané ca tarjeta que guiráʼ hermanu purtiʼ chupa chonna diidxaʼ si ni bibí zeeda lúcani.

7. Xiñee guyuu biaje guca nagana para ca hermanu gucheechecaʼ diidxaʼ né tarjeta de testimonio.

7 Peru laaca nagana gucheeche binni diidxaʼ né tarjeta que. Guidúʼyanu xi guníʼ ti hermana: «Nuu tiru rabi binni laadu: “Xiná tarjeta ca yaʼ. Qué zanda gaʼbuʼ ni naa la?”». Nuu binni qué ganna guʼndaʼ o nuu tu riaanané ni ne ruseeguʼ ra puertaʼ lidxi. Xcaadxi richeza ni purtiʼ qué riuulaʼdxiʼ ganna xi rusíʼdinu. Neca zaqué, biquiiñeʼ ca tarjeta que para gucheeche ca hermanu diidxaʼ ne para ganna binni laacabe nga rucheechecabe stiidxaʼ Reinu.

8. Ximodo biquiiñeʼ gramófono portátil que. (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

8 Gudiʼdiʼ si iza 1930 bizulú biquiiñenu sti herramienta. Laani nga gramófono portátil, ti aparatu ni ruxhidxi discu ra zeeda libana ni guca grabar. Nuu tu gulee lani Aarón purtiʼ «riniʼni» pur laacaʼ, cásica guníʼ Aarón pur Moisés. Biblia na: «Guizáʼ bidxiichiné Jiobá Moisés óraque, ne guníʼ: “Ñee qué gannuʼ pa nuu Aarón bíʼchiluʼ levita que la? Nannaʼ dxicheʼ laabe nánnabe guiniʼbe jneza. Ne maʼ zeedabe para guidxagalube lii. Ziecheʼ ladxidoʼbe ora gúʼyabe lii. Ne napa xidé guiníʼneluʼ laabe ne uguuluʼ ca diidxaʼ riʼ ndaaniʼ ruaabe; ne qué zaxeleʼ de lii ne de laabe ora guiniʼtu, ne zusiideʼ laatu xi naquiiñeʼ gúnitu. Ne napa xidé guiniʼbe pur lii nezalú guidxi ca; ne laabe nga chiguiniʼbe pur lii, ne lii zeeda gácaluʼ casi Dios stibe[”]» (Éxodo 4:14-16). Pa na binni la? ruxhidxi hermanu que ti discu ra zeeda ti libana de tapa minutu arondaʼ ne rusaanané laabe ti publicación. Nuu biaje ridagulisaa guidubi ti familia para gucaadiaga ca libana que. Lu iza 1934 bizulú xquidxi Jiobá bizáʼ ca gramófono stiʼ para gucheeche diidxaʼ. Ra gudiʼdiʼ tiempu, biʼniʼ grabar ca hermanu que 92 libana.

9. Xi guleendú ca hermanu ora bicheechecaʼ diidxaʼ né gramófono portátil.

9 Ti biaje bicaadiaga ti hombre tobi de ca libana ni guca grabar que ne nabé guyuulaʼdxiʼ ni. Gunábabe gutiiñecabe laabe gramófono que ti semana para gucaadiaga ca vecinu stibe libana que. Pur ni bíʼnibe riʼ, biziidiʼ stale binni de Biblia ne guyuunísacaʼ. Laaca guyuunisa hombre que, ne ra gudiʼdiʼ tiempu beeda gaca guiropaʼ xiiñidxaapabe misionera. Gucané gramófono portátil que stale hermanu para bizulú bicheechecaʼ diidxaʼ, cásica gucané ca tarjeta de testimonio que xcaadxi hermanu. Peru gudiʼdiʼ si iza, bizulú biquiiñeʼ rey Jesucristu Scuela stiʼ cani Rucheeche Diidxaʼ para gusiidiʼ ca xpinni gúnicaʼ xhiiñacaʼ jma jneza.

CA MÉTODO NI HUAYACANÉ LAANU GUCHEECHENU DIIDXAʼ

10, 11. Ximodo biquiiñenu periódicu ne radiu para bicheechenu stiidxaʼ Reinu ra nuu jma binni.

10 Huaquiiñeʼ ca xpinni Cristu gadxé gadxé método ti ganda gucheechecaʼ diidxaʼ ra nuu guiráʼ binni ni ganda guiníʼnecaʼ, zacá nga rihuinni modo cayacané Rey stícabe laacabe. Ne jma gucané ca método riʼ laanu dxi huaxiéʼ Testigu nuu lu guidubi Guidxilayú (biindaʼ Mateo 9:37). Tobi de ca método ni biquiiñenu para gucheechenu stiidxaʼ Reinu raca iza nga periódicu. Guiráʼ semana ruseendaʼ hermanu Russell ti libana ra nuu ti empresa ni ribee noticia lu periódicu. Ne ruseendaʼ empresa riʼ cani Canadá, Estados Unidos ne Europa. Lu iza 1913 que maʼ riree ca libana stiʼ hermanu Russell lu 2,000 periódicu ne ruundaʼ biaʼ 15 millón binni ni.

11 Sti método ni gucané laanu stale para gucheechenu diidxaʼ nga radiu. Bidii hermanu Rutherford tobi de ca primé libana stiʼ lu radiu 16 stiʼ abril iza 1922. Bicaadiaga biaʼ 50,000 binni laabe. Qué nindaa de ngue maʼ gúpanu estación de radiu stinu. Primé programa stini gudiʼdiʼ 24 stiʼ febrero iza 1924. Revista Torre stiʼ ni rapa 1 stiʼ diciembre 1924 ni biree lu diidxaʼ inglés guníʼ sicaríʼ: «Maʼ bidiʼdu cuenta jma baratu riree ni laanu iquiiñenu radiu ne jma nagueenda zacanenu stale binni ganna xii nga ni dxandíʼ». Nabé gucané ca periódicu ne radiu que laanu para gunda bicheechenu diidxaʼ ca lugar ra huaxiéʼ rireeche diidxaʼ.

Riuulaʼdxiʼ stale hermanu gucheeche diidxaʼ ca lugar ra ridiʼdiʼ stale binni ne rábicabe laacaʼ nápanu ti sitiu lu Internet (Biiyaʼ párrafo 12 ne 13)

12. 1) Gunáʼ tobi de ca lugar ra jma ridiʼdiʼ binni riuuláʼdxiluʼ gucheecheluʼ diidxaʼ. 2) Pa raca nagana para lii gucheecheluʼ diidxaʼ ra ridiʼdiʼ stale binni, xi zanda guʼnuʼ.

12 Sti método ni riquiiñenu yanna para gusíʼdinu jma binni nga gucheechenu diidxaʼ ra ridiʼdiʼ stale binni. Rúninu stipa para chigucheechenu diidxaʼ ra parada stiʼ autobús, ra estación stiʼ tren, ra estacionamientu, ra nuu stale tienda roʼ ne ndaaniʼ luguiaa. Pa raca nagana para lii gucheecheluʼ diidxaʼ ca lugar riʼ, xi zanda guʼnuʼ yaʼ. Biʼniʼ orar Jiobá ne guníʼ ique lu ni guníʼ ti superintendente viajante. Laa guníʼ, ora guiree ti método nacubi para gucheechenu diidxaʼ laaca zeeda gácani sti modo para gúninu ni na Jiobá ne gusihuínninu nápanu fe ne qué zaxélenu de laabe. Para hermanu riʼ la? laani nga ti modo para gusihuinni zuni guiráʼ ni rinabaʼ Jiobá laa. Pa gácanu nadxibalú ne iquiiñenu ti método nacubi para gucheechenu diidxaʼ la? ziuʼnu jma gaxha de Jiobá ne zazíʼdinu gápanu confianza laabe (biindaʼ 2 Corintios 12:9, 10).

13. 1) Xiñee galán gábinu binni nápanu ti sitiu lu Internet ora maʼ cucheechenu diidxaʼ. 2) Ximodo huaquiiñeluʼ sitiu ni nápanu lu Internet ora rucheecheluʼ diidxaʼ.

13 Stale hermanu nabé riuulaʼdxiʼ gabi binni nápanu ti sitiu lu Internet. Guiráʼ dxi riuu jma de 1,600,000 binni lu sitiu jw.org. Racá randa ruundacabe ne rindétecabe ca publicación stinu lu jma de 700 diidxaʼ. Dxiqué biquiiñenu radiu para bicheechenu diidxaʼ ra nuu binni ni nabeza ti lugar zitu. Yanna riʼ laaca randa rúninu ni né sitiu nápanu lu Internet.

CA SCUELA NI HUAYACANÉ LAANU GUCHEECHENU DIIDXAʼ

14. 1) Xi caquiiñeʼ guiziidiʼ cani rucheeche diidxaʼ. 2) Xi scuela huayacané laanu gusíʼdinu ni zeeda lu Biblia jma jneza.

14 Hasta nagasi maʼ bidúʼyanu ca herramienta ne ca método ni maʼ bidii Jiobá laanu para gacané laanu gucheechenu diidxaʼ. Peru laaca nápabe scuela ra rusiidibe laanu. Xiñee caquiiñeʼ cani yaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu. Dxi rucheeche ca hermanu que diidxaʼ né gramófono la? nuu binni qué riuulaʼdxiʼ ni runadiaga lu ca libana que. Peru nuu xcaadxi ni riuulaʼdxiʼ ne racalaʼdxiʼ guiziidiʼ jma de Biblia. Caquiiñeʼ guiziidiʼ ca hermanu que gusiidicaʼ jma jneza ne gánnacaʼ xi guiniʼcaʼ ora qué naʼ binni gucaadiaga laacaʼ. Gucané espíritu santu hermanu Knorr gudii cuenta caquiiñeʼ ganna ca hermanu que gusiidicaʼ ni zeeda lu Biblia jma jneza. Ngue runi, bizulú Scuela stiʼ cani Rucheeche Diidxaʼ lu iza 1943.

15. 1) Xi huabeendú caadxi de ca hermanu ni ridiʼdiʼ lu Scuela stiʼ cani Rucheeche Diidxaʼ. 2) Ñee huayuuyaluʼ ximodo huayacané Jiobá lii casi bidii stiidxabe lu Salmo 32:8 la?

15 Dxiqué laaca guyuu stale hermanu ni qué ganna ximodo guiníʼ nezalú stale binni. Ti hermanu rietenalaʼdxiʼ xi bizaaca primé biaje bidii ti libana lu iza 1944. Caníʼ libana que de Doeg, ti hombre ruzeeteʼ Biblia. Na hermanu que guizáʼ gucaditi guidubi tiempu bidii libana que, peru gunda biluxe. Laaca gudiʼdiʼ cani nahuiiniʼ lu scuela riʼ. Superintendente viajante ni bizéʼtenu lu párrafo 12 que rietenalaʼdxiʼ xi bizaaca ti hombrehuiiniʼ primé biaje gudiʼdiʼ lu scuela que. Dede biinaʼ hombrehuiiniʼ que tantu cadxibi. Neca nuube zaqué, gunda bilúxebe libana stibe. Ñee laaca raca nagana para lii guicábiluʼ o gudiiluʼ ti libana purtiʼ ridxíbiluʼ o purtiʼ runi sentirluʼ ruluíʼ qué zanda guʼnuʼ ni la? Gunabaʼ Jiobá gacané lii cadi guidxíbiluʼ. Zacanebe lii cásica gucanebe ca primé binni ruundaʼ Biblia ni gudiʼdiʼ lu Scuela stiʼ cani Rucheeche Diidxaʼ. Biblia na: «Zudieeʼ lii guendariene, ne zusiideʼ lii saluʼ lu neza ni naquiiñeʼ cheluʼ. Zudieeʼ conseju lii ne qué zaxhaluáʼ luguialuʼ» (Salmo 32:8).

16. Xi para guca Scuela stiʼ Galaad.

16 Laaca riquiiñeʼ Jiobá Scuela stiʼ Galaad para gusiidiʼ ca xpinni. Guca scuela riʼ para gacaneni ca hermanu chuuláʼdxicaʼ gucheechecaʼ diidxaʼ jma né gana. Guca primé cursu que lu iza 1943. Dede dxiqué maʼ guca graduar 8,500 hermanu ne hermana ni huayúnicaʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ 170 guidxi roʼ. Ne dede 2011 bizulú guca invitar ca precursor especial, ca superintendente viajante, ca betelita o ca misioneru ni qué huayé scuela riʼ.

17. Xi maʼ guleendú Scuela stiʼ Galaad.

17 Xi maʼ guleendú Scuela stiʼ Galaad riʼ yaʼ. Guiníʼ íquenu ni guca Japón. Lu beeu agosto iza 1949 que gastiʼ nin chii Testigu guidubi guidxi Japón. Peru bizulú bedandá ca misioneru ni guca graduar Galaad. Ra ziluxe iza que maʼ nuu 13 misioneru ni cayacané ca hermanu guireeche diidxaʼ. Yanna riʼ maʼ nuu biaʼ 216,000 Testigu guidubi guidxi Japón. ¡Ne tapa de cada chii hermanu naca precursor!

18. Bizeeteʼ lá chupa chonna scuela ni huayacané caadxi hermanu gaca fe sticaʼ jma naguidxi.

18 Xiruʼ scuela nápanu casi testigu stiʼ Jiobá yaʼ. Guzéʼtenu chupa chonna de laacani: Scuela stiʼ xhiiñaʼ reinu, Scuela stiʼ ca precursor regular, Scuela para cani rucheeche stiidxaʼ Reinu, Scuela para ca superintendente de circuito ne xheelacaʼ, Scuela para cani nuu lu Comité de Sucursal ne xheelacaʼ. Nabé huaziidiʼ stale hermanu ne hermana lu ca scuela riʼ, ne huayacaneni laacaʼ gaca fe sticaʼ jma naguidxi. Racá ridúʼyanu cusiidiruʼ Jesús laanu dede yanna.

19. 1) Xi guníʼ hermanu Russell de dxiiñaʼ ni cayaca para guireeche diidxaʼ. 2) Ñee biaʼsi ngue ni guníʼ hermanu Russell la?

19 Maʼ gudiʼdiʼ jma de ti gayuaa iza de cayuni mandar Reinu stiʼ Dios. Ne dede dxiqué qué huasaana de gusiidiʼ Jesucristu, rey stinu, laanu de gucheechenu diidxaʼ. Guidúʼyanu xi guníʼ hermanu Russell lu iza 1916: «Guizáʼ nagueenda ziroobaʼ dxiiñaʼ de gucheechenu diidxaʼ, ne zaroobaruʼ ni, purtiʼ napa xidé gucheechenu “evangeliu stiʼ Reinu” lu guidubi guidxilayú» (La fe en marcha, ni bicaa A. H. Macmillan, yaza 69). Racá rudiʼnu cuenta nanna hermanu Russell zareeche diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Ne biaʼsi ngue ni guniʼbe, purtiʼ nagasi cucheechenu diidxaʼ guiráʼ ladu. Rudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ rudii laanu guiráʼ ni caquiiñenu para gúninu xhiiñaʼ.

^ párrafo 2 Nápanu stale razón para guni crenu guca stale de ca binni riʼ xpinni Cristu. Xiñee yaʼ. Purtiʼ gudxi apóstol Pablu laacabe «hermanu». Laaca guniʼbe maʼ guti chupa chonna de laacaʼ tiempu que, peru nabániruʼ stale de laacaʼ. Nga runi, zándaca binibiáʼ Pablu ne xcaadxi xpinni Cristu stale de ca binni riʼ.