Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Bisiidiʼ chaahuiʼ ca xiiñiluʼ: laga nahuiinicaʼ

Bisiidiʼ chaahuiʼ ca xiiñiluʼ: laga nahuiinicaʼ

«Guibiguetaʼ hombre stiʼ Dios que sti biaje, para gusiidiʼ laadu ximodo gusiniisidu baʼduhuiiniʼ ni chigale riʼ.» (JUECES 13:8, Nueva Versión Internacional)

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 44 NE 6

1. Xi biʼniʼ Manóah ora gunna chigapa xiiñiʼ.

MANÓAH ne xheelaʼ nga ti guendaxheelaʼ de guidxi Israel. Laacaʼ guníʼ íquecaʼ qué ziuu dxi gápacaʼ xiiñicaʼ. Peru ti dxi, beeda ti ángel ra nuu gunaa que ne bidii laabe ti noticia nabé galán. Gudxi ángel que laabe zápabe ti xiiñibe. Ora gúdxibe ni Manóah, xheelabe la? guizáʼ biecheʼ. Peru laaca guníʼ ique pabiáʼ naroʼbaʼ dxiiñaʼ ngue chigápacaʼ. Nuu stale israelita ni cayuni cosa malu tiempu que. Ximodo gusiidiʼ Manóah ne xheelaʼ baʼduhuiiniʼ que gannaxhii Jiobá ne guni ni nabe yaʼ. Óraque nga gunabaʼ Manóah Jiobá guseendaʼ ángel que sti biaje para gabi laacabe ximodo gusiniisicabe baʼduhuiiniʼ que (Jueces 13:1-8).

2. Xi dxiiñaʼ napa cani napa xiiñiʼ, ne xi zanda gacané laacabe gúnicabe dxiiñaʼ stícabe. (Biiyaʼ recuadru « Ca binni ni jma risaca gusiidiluʼ de Biblia».)

2 Pa nápaluʼ xiiñiluʼ la? riéneluʼ xi biʼniʼ sentir Manóah. Lii laaca nápaluʼ ti dxiiñaʼ naroʼbaʼ: naquiiñeʼ gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ gannaxhiicaʼ Jiobá ne gúnicaʼ ni nabe (Proverbios 1:8). Xi zanda gacané lii guʼnuʼ dxiiñaʼ riʼ yaʼ. Ti cosa nabé risaca nga gápaluʼ Adoración en Familia guiráʼ semana. Zacaneni lii gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ de Jiobá ne de Biblia. Biblia na: «Ca diidxaʼ cayabeʼ lii yannadxí riʼ naquiiñeʼ gapuʼ cani ndaaniʼ ladxidoʼloʼ; ne naquiiñeʼ gusiidiluʼ cani xiiñiluʼ gatigá, ne gábiluʼ cani laabe ora maʼ nuutu ra lídxitu ne ora maʼ zetu paxaraa ne ora gátatu ne ora guiásatu. Ne naquiiñeʼ gundiibiluʼ cani lu naluʼ casi ti seña, ne napa xidé iquiiñetu cani casi ti venda ni riliibi lucuatu; ne naquiiñeʼ gucaaluʼ cani lu poste ni didi ruaa puertaʼ liʼdxuʼ ne lu ca puertaʼ liʼdxuʼ» (Deuteronomio 6:6-9). Peru, xiruʼ zanda gacané lii yaʼ. Ejemplu stiʼ Jesús. Dxandíʼ qué ñápabe xiiñibe, peru zanda guiziidiʼ cani napa xiiñiʼ stale de laabe pur modo bisiidibe ca discípulo stibe. Lu tema riʼ zadúʼyanu ximodo bisihuinni Jesús pabiáʼ gunnaxhii laacabe ne qué nudxiibaʼ laca laa. Ne laaca biénebe ximodo runi sentircaʼ ne bidxélabe modo gacanebe laacaʼ. Laaca zadúʼyanu ximodo chinándanu ejemplu stibe.

LAGANNAXHII CA XIIÑITU

3. Xiñee bidii ca discípulo stiʼ Jesús cuenta nadxiibe laacaʼ.

3 Gupa Jesús costumbre de gabi ca discípulo stiʼ pabiáʼ nadxii laacabe (biindaʼ Juan 15:9). Ne laaca guleebe tiempu para chúʼnebe laacaʼ (Marcos 6:31, 32; Juan 2:2; 21:12, 13). Qué ñácasibe maestru sticaʼ, sínuque guca xhamígube laacaʼ. Ngue runi bidii ca discípulo stiʼ Jesús cuenta nadxiibe laacaʼ. Ximodo zanda chinándaluʼ ejemplu stiʼ Jesús yaʼ.

4. Ximodo zanda gusihuínniluʼ nadxiiluʼ ca xiiñiluʼ. (Biiyaʼ ca foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

4 Galán gápaluʼ costumbre de gábiluʼ ca xiiñiluʼ nadxiiluʼ laacaʼ. Bisihuinni risácacabe para lii (Mateo 3:17; Tito 2:4). Ndaaniʼ guidxi Australia nuu ti Testigu láʼ Samuel. Dxi gúcabe baʼduhuiiniʼ la? guiráʼ gueelaʼ ruundané bixhózebe laabe libru Ca historia stiʼ Biblia ne ricabi xiixa ni racaláʼdxibe gánnabe. De raqué riguiidxi laabe ne rudii ti bixiduʼ laabe ante gásibe. Ra gudiʼdiʼ iza, nabé bidxagayaa Samuel ora gunna biniisi bixhoze ndaaniʼ ti familia ra qué gápacabe costumbre de quiidxicabe xiiñicabe ne gudiicabe bixiduʼ laacaʼ. Peru biʼniʼ bixhózebe stipa para gusihuinni guizáʼ nadxii laabe. Pur nga nabé guyuu Samuel nayecheʼ ne biʼniʼ sentir nuu tu cayapa laa. Nabé guca xhamígucabe. Pa gápaluʼ costumbre de gábiluʼ ca xiiñiluʼ nadxiiluʼ laacaʼ la? zuni sentírcabe cásica biʼniʼ sentir Samuel. Nga runi, bidii bixiduʼ laacabe ne gudiidxi laacabe, gulee tiempu para guiníʼneluʼ laacabe, goneluʼ ne quiteneluʼ laacabe.

5, 6. 1) Xi biʼniʼ Jesús pur ca discípulo stiʼ. 2) Ximodo naquiiñeʼ uguu jnézaluʼ ca xiiñiluʼ.

5 Jesús guníʼ: «Rulidxe cani nadxiee ne ridinde nia laacaʼ» (Apocalipsis 3:19). * Ximodo guluu jneza Jesús ca discípulo stiʼ yaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu. Laabe biiyabe nápacaʼ ti guendanagana, nabé ridinde diidxacaʼ purtiʼ racaláʼdxicaʼ gánnacaʼ tuu nga jma risaca ládecaʼ. Ngue runi stale biaje guluu jneza Jesús laacabe né paciencia. Peru biyúbibe ti lugar ne pora jma galán uguu jnézabe laacaʼ né guendarannaxhii (Marcos 9:33-37).

6 Nadxiiluʼ ca xiiñiluʼ, nga runi nannuʼ naquiiñeʼ gulídxeluʼ laacabe. Ora gúnicabe xiixa ni cadi jneza la? zándaca ni caquiiñeʼ si nga gusieʼnuʼ laacabe xiñee cadi jneza ni bíʼnicabe. Peru, pa qué guiénecabe yaʼ (Proverbios 22:15). Biʼniʼ ni biʼniʼ Jesús. Cadi gusaana de gacaneuʼ laacabe, bidii conseju ne guluu jneza laacabe né paciencia. Biyubi ti lugar ne ti hora jma galán para uguu jnézaluʼ laacabe né guendarannaxhii. Ngapeʼ nga ni biʼniʼ bixhoze ne jñaa Elaine, ti hermana de Sudáfrica. Cada biaje uguu jnézacabe laabe, rusiénecabe laabe xi naquiiñeʼ gúnibe. Rábicabe laabe zaca castigarbe pa qué guzuubabe diidxaʼ. Ne rúnicabe ni riníʼcabe. Peru cada biaje guni castigárcabe laabe rusiénecabe laabe xiñee ne qué ñuu dxi ñúnicabe ni ora cadxiichicabe. Gucané ndiʼ laabe para gudiibe cuenta pabiáʼ nadxii bixhózebe ne jñaabe laabe.

CADI GUDXIIBATU LACA LAATU

7, 8. 1) Xi biziidiʼ ca discípulo ora binadiágacaʼ ca oración stiʼ Jesús. 2) Ximodo zanda gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ gápacaʼ confianza Jiobá ora runi orarneluʼ laacaʼ.

7 Ora mayaca guinaazecabe Jesús ne guuticabe laa que, biʼniʼ oración riʼ: «Bixhozeʼ, para lii gasti ni nagana, bilá naa de enda naná riʼ, peru cadi aca ni rabeʼ, sínuque ni na luʼ nga gacaʼ» (Marcos 14:36). * Xi biziidiʼ ca discípulo stiʼ Jesús ora binadiágacaʼ laabe biʼniʼ orarbe zacá yaʼ. Biénecabe ti cosa: neca qué ruchee Jesús, gunabaʼ gacané Bixhoze laa. Ne laaca biziidicabe cadi naquiiñeʼ gudxiibacabe laca laacabe ne guinábacabe gacané Jiobá laacabe.

8 Dxandíʼ qué runi orartu para si gunadiaga ca xiiñitu laatu, peru zanda guiziidicabe stale cosa ora guni orarnetu laacabe. Ora gunadiaga ca xiiñitu canábatu gacané Jiobá laatu la? riziidicabe naquiiñeʼ gápacabe confianza Jiobá. Cadi guinábaluʼ Jiobá pur laasícabe, sínuque laaca gunabaʼ pur lii. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ ti hermana de Brasil láʼ Ana, laa na qué nusaana de ninabaʼ bixhoze ne jñaa ñacané Dios laacaʼ ora gúpacaʼ guendanagana. Casi dxi guca huará bixhozebiidaʼ ne jñaabiidaʼ Ana la? gunabaʼ bixhózebe ne jñaabe Jiobá gudii stipa ne guendabiaaniʼ laacaʼ para gánnacaʼ xi gúnicaʼ. Lu náʼ Dios bisaanacabe ca guendanagana stícabe, dede né cani ruluíʼ qué zanda gaca chaahuiʼ. Bisiidiʼ ngue laabe gápabe confianza Jiobá. Laaca zanda guʼnuʼ zacá ora guni orarneluʼ ca xiiñiluʼ. Pa raca nagana para lii gucheecheluʼ diidxaʼ ra nuu ti vecinu stiuʼ o para guinabuʼ permisu jefe stiuʼ para cheuʼ ti asamblea la? gunabaʼ Jiobá gacané lii. Zacá zuuyacabe napuʼ confianza Jiobá ne zúnicabe zaqueca.

9. 1) Ximodo bisiidiʼ Jesús ca discípulo stiʼ cadi gudxiibacaʼ laca laacaʼ ne gacanecaʼ sti binni. 2) Xi zuni ca xiiñiluʼ pa gúʼyacaʼ qué rudxiibaluʼ laca lii ne ruyubuʼ modo gacaneuʼ sti binni.

9 Bisiidiʼ Jesús ca discípulo stiʼ cadi gudxiibacaʼ laca laacaʼ ne gacanecaʼ sti binni. Ximodo bíʼnibe ni yaʼ. Né ejemplu stibe (biindaʼ Lucas 22:27). Bidii Jesús xquendanabani pur Jiobá ne para gacané xcaadxi binni. Ne biziidiʼ ca apóstol que gúnicaʼ zaqueca. Lii laaca zanda gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ né ejemplu stiuʼ. Guníʼ ique ejemplu stiʼ ti hermana láʼ Debbie ne xheelaʼ, Pranas. Nápacabe chupa xiiñicabe, ne naca Pranas binnigola lade ca binni ridagulisaa. Guidúʼyanu xi guníʼ Debbie: «Neca gulee xheelaʼ stale tiempu para gacané ca hermanu, qué ñuu dxi ñuneʼ sentir nuaaʼ stubeʼ. Nannaʼ zacanebe laadu ora tiica iquiiñedu laabe» (1 Timoteo 3:4, 5). Ximodo gucané ejemplu stiʼ Debbie ne Pranas ca xiiñicaʼ yaʼ. Pranas na gúcacabe baʼduhuiiniʼ nayecheʼ ne bidxaagacabe guiráʼ hermanu. Ne riuuláʼdxicabe gacanécabe ora gaca asamblea. Yanna riʼ, Debbie, Pranas ne guiropaʼ xiiñicaʼ cayúnicaʼ ni na Jiobá lu serviciu de tiempu completu. Pa guʼyaʼ ca xiiñiluʼ qué rudxiibaluʼ laca lii ne ruyubuʼ modo gacaneuʼ sti binni la? zinándacaʼ ejemplu stiuʼ.

LAGUIENE CA XIIÑITU

10. Xi biʼniʼ Jesús ora gunna canayubi caadxi binni de Galilea laa.

10 Guca Jesús ti binni sin donda ne bidii cuenta xi riníʼ ique binni (Juan 2:25). Ngue runi, ora gúʼyabe cayuni binni xiixa la? riénebe xi pur cayúnicaʼ ni. Guzéʼtenu ti ejemplu. Ti dxi bedayubi caadxi binni de Galilea Jesús (Juan 6:22-24). Peru nánnabe cadi cuyúbicaʼ laabe para gusiidibe laacaʼ, sínuque purtiʼ racaláʼdxicaʼ gudiibe ni gocaʼ. Ngue runi guluu jnézabe ca binni que né paciencia ne bisiénebe laacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ ti ganda guchaacaʼ (biindaʼ Juan 6:25-27).

Gucané ca xiiñiluʼ chuuláʼdxicaʼ gucheechecaʼ diidxaʼ (Biiyaʼ párrafo 11)

11. 1) Xi zanda gacané lii gannuʼ pa riuulaʼdxiʼ ca xiiñiluʼ gucheeche diidxaʼ. 2) Xi zanda guʼnuʼ ti chuulaʼdxiʼ ca xiiñiluʼ gucheeche diidxaʼ.

11 Dxandíʼ qué zanda diʼ gánnatu xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ ca xiiñitu, peru zanda gúnitu stipa para guiénetu xiñee rúnicabe caadxi cosa. Guzéʼtenu ti ejemplu. Nánnadu rucheecheluʼ diidxaʼ né ca xiiñiluʼ. Peru gunabadiidxaʼ laca lii: «Xiñee rucheechecabe diidxaʼ yaʼ. Ñee rúnicabe ni purtiʼ riuuláʼdxicabe ni la? O purtiʼ gatigá ribezadxidu ti ratu para guidoʼdo xiixa o para guideʼdu xiixa». Pa gudiiluʼ cuenta huaxiéʼ riuulaʼdxiʼ ca xiiñiluʼ gucheechecaʼ diidxaʼ la? biyubi ximodo chuuláʼdxicabe ni. Bisaanané laacabe tariá, casi guiziidicabe ti presentación ni zanda iquiiñecabe ora gucheechecabe diidxaʼ.

12. 1) Xi bisiene Jesús ca discípulo stiʼ. 2) Xiñee caquiiñepeʼ gusiene Jesús guiráʼ ndiʼ ca discípulo stiʼ.

12 Laaca gucané Jesús ca discípulo stiʼ de sti modo. Laabe nánnabe ti cosa: tuuxa ni guchee ti biaje la? zanda gueeda guchee sti biaje o dede guni ti pecadu jma naroʼbaʼ. Ngue runi gúdxibe ca discípulo stibe chuʼcaʼ cuidadu. Guzéʼtenu ti ejemplu. Laacabe nánnacabe ti pecadu nga chuʼné binni tuuxa ni cadi xheelaʼ. Peru bisiene Jesús laacabe xii nga ni zándaca gueeda gucaa laacabe gucheecabe. Gúdxibe laacaʼ: «Neca chuʼlaʼdxi si tuuxa ti gunaa ni cadi xheelaʼ, ne icá ique chuʼ né laabe la? ma bichee, neca qué ñuu né pe laabe». Óraque bidiibe conseju riʼ laacaʼ: «Pa nuu xiixa ruuya lu ne ruquiinde ni lii guʼnu ni cadi jneza la? bixele de laani» (Mateo 5:27-29). Xiñee caquiiñepeʼ gusiene Jesús guiráʼ ndiʼ ca discípulo stiʼ yaʼ. Purtiʼ nabé riuuné binni nabani tiempu que stobi ni cadi xheelaʼ, ruuyacaʼ cosa dxabaʼ lu teatru ne runadiágacaʼ diidxaʼ guidxa, o diidxaʼ dxabaʼ. Cumu nadxii Jesús ca discípulo stiʼ la? gudxi laacabe guixélecabe de intiica cosa ni zanda gucaa laacabe gucheecabe.

13, 14. Ximodo zanda gacaneluʼ ca xiiñiluʼ gánnacaʼ xi cadi naquiiñeʼ gúnicaʼ.

13 Naquiiñeʼ gápaluʼ ca xiiñiluʼ ti cadi gúnicabe xiixa ni qué riuulaʼdxiʼ Jiobá. Triste guininu ni, peru yanna riʼ maʼ nuu baʼduhuiiniʼ ni ruuyaʼ pornografía ne foto ni cadi jneza guʼyaʼ binni. Ximodo zanda gápaluʼ ca xiiñiluʼ yaʼ. Ni naquiiñeʼ gábitu laacabe nga malu gúʼyacabe pornografía. Peru cadi ngasi. Gunabadiidxaʼ laca lii: «Ñee nanna ca xiiñeʼ xiñee nabé malu gúʼyacaʼ pornografía la? Xi zándaca gucaa laacabe chuuláʼdxicabe gúʼyacabe ni yaʼ. Ñee nápacabe confianza para gábicabe naa xi cuchiiñaʼ laacabe la? Pa uquiinde laacabe gúʼyacabe pornografía, ñee zábicabe ni naa la?». Neca nahuiiniruʼ ca xiiñiluʼ, zanda gaʼbuʼ ndiʼ laacabe: «Pa málasi guiuuluʼ lu ti sitiu stiʼ Internet ra guihuinni xiixa ni rábiluʼ cadi jneza ne uquiinde lii gúʼyaluʼ ni la? gudxi ni naa. Cadi guidxíbiluʼ ne cadi chuʼluʼ xizaa, nuaaʼ para gacaniáʼ lii».

14 Ora maʼ caníʼ íqueluʼ xi zanda gúniluʼ para chuʼ familia stiuʼ nayecheʼ la? guníʼ ique xi ejemplu chigudiiluʼ ca xiiñiluʼ. Pranas, hermanu ni maca bizéʼtenu que na zanda gabi binni xiiñiʼ stale cosa, peru jma zuni xiiñicaʼ ni gúʼyacaʼ guni bixhózecaʼ ne jñaacaʼ. Pa cuiluʼ xi canción gucaadiágaluʼ, xi película gúʼyaluʼ ne xi libru gúʼndaluʼ la? zinanda ca xiiñiluʼ ejemplu stiuʼ (Romanos 2:21-24).

ZACANÉ JIOBÁ LAATU

15, 16. 1) Xiñee zanda chuʼluʼ seguru zacané Jiobá lii gusiniisiluʼ ca xiiñiluʼ. 2) Xi zadúʼyanu lu sti tema ca.

15 Xi biʼniʼ Jiobá ora gunabaʼ Manóah gacanebe laa gusiniisi xiiñiʼ yaʼ. «Bicaadiaga Dios ni dxandíʼ stidxi Manóah.» (Jueces 13:9.) Nga runi, naquiiñeʼ gannuʼ laaca zucaadiaga Jiobá ca oración stiluʼ ne zacanebe lii gusiniisiluʼ ca xiiñiluʼ. Zacanebe lii gusiniisiluʼ ca xiiñiluʼ né guendarannaxhii, guiéneluʼ laacaʼ ne cadi gudxiibaluʼ laca lii.

16 Peru cadi ora nahuiiniʼ si ca xiiñiluʼ nga zacané Jiobá lii gusiidiluʼ laacaʼ. Laaca zacanebe lii ora maʼ ziyaca ca xiiñiluʼ solteruhuiiniʼ, o binnidxaapaʼ huiiniʼ. Lu sti tema ca zadúʼyanu ximodo zanda chinándaluʼ ejemplu stiʼ Jesús ne gusihuínniluʼ nadxiiluʼ ca xiiñiluʼ ni maʼ ziniisi, riéneluʼ laacaʼ ne qué rudxiibaluʼ laca lii. Zacá zanda gusiidiluʼ laacabe gúnicabe ni na Jiobá.

^ párrafo 5 Ora ruzeeteʼ Biblia gulidxe binni tuuxa la? caniʼni gábicabe binni ca xi naquiiñeʼ guni, gudiicabe conseju laa, uguu jnézacabe laa ne guni castigárcabe laa pa caquiiñeʼ. Cada biaje gulidxe binni xiiñiʼ, naquiiñeʼ guni ni né guendarannaxhii ne ora cadi cadxiichi.

^ párrafo 7 Diidxaʼ griegu ni biquiiñeʼ binni dxiqué para guiníʼ «bixhozeʼ» nga abba, zacá rusiene ti enciclopedia bíblica ni. Tiempu stiʼ Jesús que la? laani nga diidxaʼ de cariñu biquiiñeʼ ca baʼduhuiiniʼ ora guiníʼnecaʼ bixhózecaʼ, zacá rusihuínnicaʼ nadxiicaʼ ne runi respetarcaʼ laacabe.